OPINII:Examenul de bacalaureat - parte a minciunii nationale de Stefan Vlaston CampusNews
S-au terminat banii din privatizari, banii trimisi de capsunari, din exporturi, din fluxurile financiare externe.
Din minciuna statului social (concretizat in venitul minim garantat, pensia minima garantata, salarii bugetare dublu garantate, pensii triplu garantate, posturi garantate in educatie, administratie centrala si locala), s-a ales praful. S-a transformat totul in minciuna. Doar de cateva saptamani conducatorii au inceput sa spuna adevarul economic.
Bacalaureatul reprezinta varful minciunii din educatie. Cererea a creat oferta. Parintii si elevii au presupus, de multe ori cu temei, ca diplomele obtinute, indiferent cum, iti asigura un salariu mai bun, mai ales in domeniul bugetar. Educatia a ramas in tiparele comuniste. Acelasi curriculum, aceeasi nelegare a salarizarii de performanta si rezultatele muncii, management politizat de partidul aflat la putere, lipsa de control si verificare post finantare.
In lipsa controlului, anchetei si sanctiunii administrative din partea statului, piata a decis soarta educatiei. Cum? Fabrici de diplome in invatamantul superior, examene de absolvire fraudate, diplome universitare si doctorale fara acoperire, toate platite cu bani grei si trafic de influenta politica. Acesta este cadrul general in care s-a derulat Bacalaureatul 2010.
Principala caracterizare a examenului a fost "dezastru national"
Dezastru in raport cu ce ? Cu pretentiile si aspiratiile parintilor si elevilor. Care si-au propus sa obtina diplome, cat mai inalte, indiferent de calitati si resurse intelectuale. Dar proportional cu banii de care dispun pentru a cumpara aceste diplome. Daca aspiratiile si pretentiile elevilor si parintilor pot fi greu combatute, mai ales tinand cont de lipsa orientarii scolare si profesionale si a educatiei superioara a parintilor, conducerea statului, a Ministerului Educatiei nu are nici o scuza pentru acceptarea.
Se pot consemna si cateva lucruri pozitive: faptul ca n-au mai avut loc scurgeri de subiecte si informatii din Minister, ca nu s-au mai publicat subiectele pe internet, prilej de "concepere" ante factum a unor mijloace de fraudare, un control mai riguros la intrarea in centrele de examen si, posibil, un numar mai mare de profesori care au avut demnitatea sa nu intre in scenariul coniventelor scoala-elevi.
Ce se intampla cu examenul de bacalaureat?
A devenit prilej de vanzare-cumparare a diplomelor, cu furnizori si beneficiari. In acest an incepe sa apara varful aisbergului. In primul rand sunt pe rol patru anchete ale DNA sau procuraturii, pentru cazuri de flagrant de luare de mita (Podul Tucului-Bacau, unde directorul Dumitru Ãopa, adjuncta Doina Antohi ºi secretara Tatiana Moraru puseseră la punct o adevărată organizaÃie criminală, care se ocupa cu vanzarea notelor de Bac), Cluj (42 de lucrări de la proba de Limba ºi literatura romană au fost anulate, intrucat existau suspiciuni că ele ar fi fost xeroxate), Botosani (dosar penal pe numele presedintelui Comisiei de bacalaureat, prof univ. dr. Leonache Dragoi, de la Universitatea "Gheorghe Asachi" Iasi, a vicepresedintelui Mihaela Prajinaru, care este si inspector scolar, dar si a membrilor comisiei), Galati (la un liceu privat).
Posibil sa fie si altele, care n-au beneficiat. Apoi au inceput sa apara unitati scolare cu procent de promovare zero. Inclusiv in Bucuresti, cazul Grupului Scolar Timpuri Noi. (Alte exemple: Grupul ªcolar Puskas Tivadar ºi Grupul ªcolar Gaman Janos, ambele din Sfantu Gheorghe, Smeeni-Buzau Grupul ªcolar CoÃuºca-Botosani, Grupul ªcolar de Arte ºi Meserii a CooperaÃiei "Spiru Haret", din Ploieºti, etc.). Alte unitati scolare au avut procente de promovare foarte mici, sub 10%. Prin contrast cu Grupuri Scolare din mediul rural care au procente de promovare de 98-100%.
Singura explicatie este ca presedintii comisiilor de la centrele de examen cu zero promovati n-au acceptat compromisul. N-au luat mita pentru a inchide ochii.
Si aici gasim prima vinovatie a sistemului, condus de ministru. De ce sa fie secreta componenta comisiilor de examen ? Cine a decis asa ? De ce sa nu stie toata tara cine accepta mita si cine nu?
Prima solicitare adresata ministrului educatiei: faceti imediat publica componenta tuturor comisiilor de examen pentru toate centrele de examen si corectare. Faceti publice, intr-o lista separata, rezultatele pe fiecare unitate scolara, pe fiecare judet.
A doua solicitare: permiteti accesul la copiile xerox ale tezelor catorva licee din rural care au 98-100% procent de promovare, unei comisii independente, care sa aiba in componenta si ziaristi. Fara sa apara pe teze numele elevilor si fara pretentia anularii tezelor. Doar pentru a vedea daca s-a copiat si daca au fost corect notate. In caz contrar exista suspiciunea ca in multe centre cu procente de promovare uriase s-a copiat pe rupte. (Cobadin-Constanta 99%, Vanju Mare-Mehedinti 98%, Halanga-Mehedinti 96%, Bozovici-Caras Severin 96%, Castelu-Constanta 96%, Siret-Suceava 96%, etc.)
Diferente mari intre judete
Diferente inregistrate an de an, de zeci de puncte procentuale intre procentele de promovare ale judetelor, nu pot fi acceptate prin prisma legilor statisticii. Cand este vorba de mii de elevi, nu se pot deosebi doua judete atat de mult, incat diferenta intre ele sa fie de la simplu la dublu. Adica sa acceptam ca in judetul Suceava, de exemplu, s-au adunat cei mai buni profesori din tara, cei mai buni elevi, care nu chiulesc, care invata pe rupte, cei mai buni parinti care se ocupa de copiii lor, iar in judetul Galati, anul trecut pe ultimul loc iar anul acesta pe penultimul loc, s-au adunat dimpotriva, cei mai lenesi elevi, cei mai incomptemti profesori.
Cine poate crede asa ceva?
Explicatia este alta. In judetele an de an fruntase s-a instalat o cultura a fraudei. Aceiasi oameni conduc an de an comisiile de examen, aceiasi suravegehetori si corectori aplica aceeasi partitura de succes. Pentru toata lumea: pentru elevi, parinti, pentru cei care astfel ascund gunoiul sub pres (profesori, directori, inspectori, minister), ba se mai aleg si cu ceva cadouri si bani. Si toata lumea e multumita. (Suceava 87%, Bihor 86%, Hunedoara 85%, Arad 85%, Neamt 84%, Timiº 82,68 %, MehedinÃi 82,62 %.
La polul opus: Ialomita 45%, Galati 50%, Calarasi 50%, Dambovita 51%) Pe urma nu sunt de inteles procentele mirobolante privind mediile de absolvire.
43% dintre absolventi au medii intre 8-10, aproape de idealul educational, in timp ce evaluarile internationale (testele PISA, TIMSS, PIRLS) ne pun la colt si
plaseaza educatia romaneasca pe ultimele locuri din Europa si din lume. Cine minte?
Mediul de afaceri se plange ca nu are de unde angaja personal calificat, investitorii straini care fac studii de piata a muncii isi amana investitiile pentru ca nu gasesc oameni calificati in tehnologiile moderne. Este una din explicatiile absentei unei productii de bunuri si servicii vandabile. Se stie ca productivitatea unei economii este strans legata de calitatea sistemelor de educatie si formare profesionala.
Ce vina are sistemul pentru aceasta situatie?
Foarte mare. Este si explicatia pe care o invoca profesorii si sefii de comisii cand inchid ochii la fraude, chiar neinsotite de coruptie.
a . Sistemul si-a propus sa duca majoritatea elevilor, daca se poate pe toti, pana la stadiul de cotizanti la fabricile de diplome din invatamantul superior. Asa se
explica desfiintarea scolilor de meserii, care indrumau elevii spre situatia de muncitori calificati, dar fara diplome de Bacalaureat sau de invatamant superior.
Asa se explica absenta oricarui criteriu de selectie la intrarea in liceu.
b . Lipsa orientarii scolare si profesionale, care sa arate fiecarui elev si fiecarei familii care este traseul educational optim, coerent cu inclinatiile, potentialul si
talentele tanarului.
c . Nu exista un sistem de evaluare unitar care sa genereze acel necesar feedback, pentru elevii care s-au ratacit pe trasee educationale neconvenabile si care sa
conduca la redirectionarea lor pe traseele care le convin.
d . Nu exista un curriculum flexibil, care sa poata fi adecvat personalitatii si potentialului elevilor, particularitatilor de varsta si pietei muncii.
e . Nu exista un corp profesoral motivat si interesat prin corelarea salarizarii cu propria performanta si cu rezultatele muncii.
f. Nu se apeleaza, in cazul examenelor de absolvire, la inlocuirea factorului subiectiv, profesorii, care au dubla calitate, aceea de furnizori si de evaluatori
a rezultatelor propriei munci. Ei pot fi inlocuiti, in cazul evaluarii, de aplicatii informatice care sa genereze subiecte tip grila, personalizate, similare dar neidentice, atatea variante cati candidati sunt. Corectarea se face tot informatic, asigurandu-se astfel corectitudinea examenelor.
g . Nu exista o transparenta necesara in privinta componentei comisiilor de examen, a persoanelor responsabile de derularea examenelor.
Absenta probei de sport si a notelor de la examenele orale in media generala a avut ca efect imediat scaderea procentului de promovare. Sa nu ne facem insa iluzii.
Putina lume urmareste sesiunea a doua de examen, aceea din august. Daca adunam numarul promovatilor din iulie cu acela al promovatilor din august, ajungem, in anii
trecuti, la frumuselul procent de 97-99% promovati in cele doua sesiuni. Spre fericirea universitatilor care ii asteapta cu bratele deschise sa le ia banii. Contra unor diplome fara acoperire in competente obtinute.
Am inceput prin a evoca explozia bombei economice produse in primavara aceasta, cauzata de 20 de ani de minciuna.
Aceeasi situatie este in educatie. 20 de ani de minciuna se vor razbuna. Mai devreme sau mai tarziu. Si atunci va exploda o noua bomba, care poate lua diferite forme:
incetarea recunoasterii diplomelor romanesti in afara granitelor; amanarea sau incetarea investitiilor straine in Romania; descalificarea corpului profesoral nelegat prin salarizare de perfomanta; incetarea finantarii bugetare pentru un sistem educational care nu produce rezultatele asteptate; privatizarea unei parti insemnate a unitatilor scolare.
In luna iunie am vazut masura iresponsabilitatii clasei politice prin pozitia fata de Legea Educatiei Nationale. Desi educatia poate usor fi considerata ca transpartinica,
ambitiile politice au dus la blocarea Legii in Senat, pentru a cata oara nici nu mai stim.
Asteptata sa ofere o schimbare de paradigma educationala, sa puna bazele unei educatii moderne, europene, n-a fost sa fie nici de data asta. Comisia de Invatamant a Senatului a decis sa ingroape proiectul pentru nu se stie cat timp. Pentru a plati polite politice partidelor aflate la guvernare.
Si vara viitoare vom discuta iarasi despre un Bacalaureat corupt, parte a minciunii.
de Stefan Vlaston CampusNews
