Ultima oră

AFACERI: Analiza economica-Efectul Butterfly, varianta Dubai

Ziarul de Vrancea
30 nov 2009 317 vizualizări
O femeie care umbla prin lume plina de aur, dar in casa careia domneste praful iar frigiderul e gol. Cam asa arata acum, personalizata, imaginea emiratului Dubai.


Pana in 1950, Dubaiul facea bani din comert, in principal din exportul de perle. Pe urma, imediat dupa al doilea Razboi Mondial, au descoperit zacaminte de petrol si gaze care in timp s-au epuizat, astfel incat micul emirat (nici cel mai mare si nici cel mai populat dintre cele 7 emirate) a trebuit sa gaseasca noi cai de crestere a economiei.


Cel care le-a gasit a fost emirul Mohammed ben Rachid el-Maktoum (60 de ani, casatorit, 18 copii), considerat parintele modernizarii emiratului dubaian, care a mizat pe turism de lux, tehnologie si comert, imprumutand pentru asta sume colosale. A modernizat pentru inceput infrastructura, apoi a acordat facilitati celor care aveau bani de investit, iar cu banii acestora si cu alte zeci de miliarde de dolari imprumutati, a inceput sa construiasca cele mai exorbitante proiecte. Nebunia incepuse.


Apartamentele din pretioasele si indraznetele planuri imobiliare se vindeau de 10-15 ori inainte ca proiectul sa fie dat in folosinta, ajungand la sume astronomice. Totul era faraonic in Dubai. De la insulele care formau imaginea Pamantului, pana la arhipelagul in forma de palmier, totul respira lux. Din primele 3 cele mai inalte cladiri din lume, doua sunt din Dubai (Burj si Al Burj). Din primele 3 cele mai mari malluri din lume, doua sunt din Dubai (Dubai Mall si Mall of Arabia). Un lux care urma sa fie achitat de turisti. Acestia insa, loviti la randul lor de criza, si-au amanat extravagantele excursii.




Salarii medii lunare in Dubai (2009, in euro)


Doctor: 2700-13000

Dadaca: 150-500

Secretara: 800-1500

Functionar: 800-1100

Asistent medical: 1000-1800

Chelner: 800-1000




Companiile imobiliare, care aveau de returnat bancilor creditele contractate, n-au mai avut incasari si au acumulat datorii. Firmele de stat care construisera tot pe credit partiile de schi in desert si luxoasele aeroporturi nu au mai avut nici ele de unde returna banii bancilor. In urma cu cateva zile, Dubaiul a cerut oficial bancilor sa le pasuiasca de la plata ratelor, macar cu cateva luni de zile. Suma datorata de Dubai este exorbitanta. 80 de miliarde de dolari, din care 59 de miliarde doar de grupul de firme Dubai World si gigantica companie de real estate Nakheel.


Bancile au intrat in panica. Daca nu incaseaza bani, nu au de unde plati la randul lor, datoriile angajate. Capii departamentelor de Trezorerie din banci au schimbat macazul, incercand sa protejeze banii bancherilor. "In asemenea momente, te gandesti ca cei care au de rambursat banii, vor vinde ieftin ceea ce au, ca sa faca rost de lichiditati. Ce au ei de vandut? Petrol, chiar daca nu in cantitati mari, dar vor scadea pretul, actiuni pe care le detin la diferite companii, titluri de stat pe care le au in portofolii si asa mai departe. Drept urmare, toti cei care detineau active similare celor detinute de emirat, au incercat sa vanda, ca sa isi stopeze pierderile mai mari care ar putea urma. Asa ca pretul actiunilor, al petrolului, al monedelor, s-a dus in jos vertiginos", declara unul din trezorierii unei banci cu expuneri pe Dubai.


Inflatia estimata pe 2009: 3,5%


Cea mai expusa banca este HSBC (Marea Britanie), care a imprumutat Dubaiului 11,3 miliarde de euro (date la finele anului 2008). A doua mare expunere o are tot o banca britanica, Standard Chartered, care inregistra credite de 5,1 miliarde de euro, urmate de Barclays (2,3 miliarde de euro), Royal Bank of Scotland (1,5 miliarde euro) si Citi (1,9 miliarde euro). Urmeaza francezii de la BNP Paribas (1,1 miliarde euro) samd.


Ce va urma? Mai mult ca sigur, "varul" Dubaiului, mult mai bogatul emirat Abu Dhabi, se va grabi sa isi ajute ruda aflata in pericol. A mai facut-o anul trecut, cand a imprumutat 10 miliarde de dolari. Acum insa suma e mult mai mare si inainte de a sari iar cu un imprumut, va lasa micul emirat al Dubaiului sa tremure din cauza exceselor facute. Asta spun optimistii.


Pesimistii sunt in schimb, la limita depresiei. Anul trecut, Dubaiul a atras 21 miliarde de dolari din investitii straine. Oameni de afaceri care au cumparat proprietati in Dubai (printre care Brad Pitt si George Clooney) si care acum isi vad banii evaporandu-se.




PIB 135.9 mld dolari (2007) 145.9 mld dolari (2008) 164 mld dolari (2009, estimare)




Cazul emiratului arata insa altceva: fragilitatea constructiilor financiare recente si confirma efectul "Butterfly", care spune ca o bataie de aripi a unui fluture intr-un colt al planetei poate declansa o furtuna in celalalt colt.


Partea si mai proasta este ca situatia din Dubai se suprapune peste o alta, mult mai aproape de Romania: in Grecia, finantele publice sunt la limita prapastiei, cu un deficit bugetar de 12% din PIB si in mod clar, in cea mai proasta situatie din Uniune. Daca Dubaiul are un sprijin in Abu Dhabi, in cazul Greciei, cine ii va sari in ajutor?


In urma cu un an, Islanda era si ea in pragul falimentului national. Acum, insulele in forma de palmier din Dubai ingenuncheaza finantele mondiale. Maine, ar putea fi randul Greciei. Iar bataile de aripi ale fluturelui inca se mai aud.



de Dan Popa HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.