Ultima oră

Oprisan si cei 10 pitici

In patrimoniul privat al judetului sint zece asemenea pitici de gradina inventariati la suma record de 9.000 de euro u Marian Oprisan dispune de patru garaje cu telecomanda, laptop-uri de aproape 10.000 lei bucata, in timp ce monitoarele Consiliului Judetean valoreaza cit un intreg PC u in total, patrimoniul judetului valoreaza peste 134 de milioane de lei u cel mai valoros imobil este Banca Agricola Dumbraveni, care "intrece" Bancorex si sediul CJ u situatia bunurilor din domeniul public si privat al judetului s-a schimbat de la inceputul acestui an prin retrocedarea unor imobile

Zece pitici de gradina, care au costat impreuna 9.000 de euro, calculatoare ultra performante, patru garaje cu usi telecomandate, canapele imperiale din piele de cea mai buna calitate, toate cumparate la preturi piperate, sint doar citeva dintre bunurile de patrimoniu ale judetului Vrancea, administrat de Consiliul Judetean condus de pesedistul Marian Oprisan. Valoarea unora dintre obiecte este de zeci de ori mai mare fata de preturile obisnuite de pe piata, dupa cum arata documentele puse pe masa consilierilor judeteni la o recenta sedinta, cind s-a aprobat un nou inventar al bunurilor din domeniul public si privat al judetului Vrancea.

Cine are curiozitatea sa inventarieze bunurile Consiliului Judetean are ocazia sa dea de multe curiozitati, cum sint scumpii pitici de gradina ai institutiei. Patrimoniul privat gestionat de baron numara 10 asemenea pitici de gradina, care valoreaza fiecare cite 3.136 de lei, desi nu vorbesc asemeni acelora din reclamele la credite bancare. De altfel, multe din bunurile Consiliului Judetean au valori insemnate, dupa cum arata documentele puse pe masa consilierilor judeteni la sedinta din luna iunie, cind s-a aprobat un nou inventar al bunurilor din domeniul public si privat al judetului. Piticii de gradina ai adiminstratiei judetene sint evaluati fiecare la cite 3.136 de lei, in conditiile in care un asemenea produs se gaseste pe piata cu preturi cuprinse intre 50 si 100 de lei. Intrebat despre oportunitatea cumpararii piticilor, Marian Oprisan a ridicat din umeri, spunind ca acestia trebuie sa fie prin magazia institutiei. "Piticii de gradina? S-ar putea sa fie corpuri de iluminat si cei care au facut inventarul n-au stiut cum sa-i denumeasca. Nu stiu ce sa spun", a spus Oprisan ieri. Lista de inventar cuprinde si alte curiozitati de lux. Cum ar fi o agenda imbracata in piele, care este folosita se pare de insusi Oprisan si care costa nu mai putin de 1.451 de lei, potrivit listei de inventar, un concetrator seminal (?) de 4.000 de lei si un acvariu de aproximativ aceeasi valoare.

Masca de calorifer de ... 9.533 lei

Tot baronul foloseste un "touch screen display" de calculator, unul dintre cele mai revolutionare de pe piata, care a costat nu mai putin de 9.762 de lei. De altfel, numai cinci laptop-uri ale institutiei valoreaza fiecare cite 9.526 lei, si doar unul este mai ieftin, de "numai" 5.975 lei. Monitoarele de 17 inch sint aproape la fel de valoaroase cit calculatoarele institutiei, fiind evaluate la 3.800 lei fiecare. Cele mai ieftine calculatoare cu care lucreaza oamenii din institutia condusa de Oprisan costa 4.188 lei, iar cele mai scumpe sint sapte calculatore DTK P4-WIN 2000, care valoreaza fiecare 12.501 lei. Oprisan spune ca a investit introdeauna in aparatura IT de buna calitate pentru a le oferi subordonatilor conditii bune de lucru. "O fac pe termen lung", a comentat el, adaugind ca ultimele doua masini de scris au fost "pensionate" de ani buni. Totusi, si acestea figureaza in inventar la niste preturi ... comuniste. Extrem de valoroase sint si mastile de calorifer de la CJ. Trei sint inventariate la suma de 6.788 lei fiecare, iar una la nu mai putin de 9.533 lei. Probabil dintr-o eroare, o casa de bani este trecuta in inventarul judetului cu suma de 0,8 lei, in timp ce un dulap nisa cu casa de bani "costa" ... 9.831 lei. De altfel, in institutia condusa de Oprisan sint nu mai putin de 148 de dulapuri de toate tipurile. De asemenea, CJ are in patrimoniu 28 de telefoane Nokia, de diferite tipuri, care nu sint insa singurele si in jur de 70 de aparate de aer conditionat ale caror preturi ar speria un om obisnuit, in jur de 3700 de lei. Cele mai multe au fost achizitionate desigur de la firma tatalui secretarului general al judetului, Raluca Dan. Printre "maruntisurile" din patrimoniul privat al CJ sint exact 15 ace cu gamalie, fiecare constind 1,20 lei, 16 adrese de confirmare, fiecare a 5,18 lei s.a.m.d.

Banca Agricola Dumbraveni "bate" Bancorex-ul

Situatia bunurilor din domeniul public si privat al judetului la 31 decembrie 2006 arata ca exista exista o diferenta insemnata intre cele doua categorii. Astfel, patrimoniul public valoreaza in total 93,6 milioane lei. Primul dintre institutii este CJ, care are bunuri de 17,4 milioane lei, urmat de Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului, cu bunuri de 12,6 milioane. In mod curios, cel mai valoros bun din patrimoniul public al CJ este cladirea Banca Agricola Dumbraveni, estimata la 7,5 milioane lei, in timp ce sediul fostei Bancorex din Focsani are un "pret" de 2,3 milioane lei. Sediul CJ este ceva mai putin valoros, de "doar" 1,95 milioane lei. Trebuie mentionat ca din patrimoniul public al CJ fac parte si 34 de drumuri judetene si 107 de poduri aflate intr-o stare jalnica. Patrimoniul privat este la mai putin de jumatate din valoarea celui public, adica de 40,7 milioane. In schimb, la CJ situatia este inversa, adica patrimoniul privat este evaluat la 22,8 milioane de lei, mai mult decit cel public. La fel, si DGASPC are un patrimoniu privat de 12,9 milioane lei, un pic mai mare decit cel public. Cel mai valoros bun al CJ este blocul de locuinte de la Laminorul, in valoare de 12 milioane lei. In total, patrimoniul judetului a fost estimat la sfirsitul anului trecut la suma de 134.408.057,3 lei. Trebuie mentionat ca sint 13 institutii care isi impart patriomoniul judetului, din care DGASPC are cel mai voluminos inventar, din cauza numeroaselor "maruntisuri" care ii sint necesare pentru desfasurarea activitatii.

CJ vrea sa-si imbogateasca patrimoniul

Aceasta evaluare nu este insa definitiva intrucit au mai avut loc schimbari de la inceputul anului, cum ar fi retrocedarea unor imobile care au fost cistigate in instanta de fostii proprietari. De asemenea, CJ vrea sa intre un posesia unor bunuri despre care sustine ca a gasit documente care sa-i ateste proprietatea. Comisia care a inventariat bunurile judetului a cautat la Arhivele Nationale documente. "In urma acestui demers au fost gasite o serie de documente noi de o importanta deosebita pentru judetul Vrancea si anume: Monografia judetului Putna si Priviri Generale asupra judetului Putna din care reiese faptul ca judetul Vrancea este proprietar al unor unor cladiri si terenuri care pina acum nu au fost insusite/evidentiate in inventarul domeniului public al judetului Vrancea", se arata in referatul proiectului de hotarire prin care s-a aprobat "Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al judetului Vrancea". De asemenea, in timpul inventarierii s-au constatat unele deosebiri intre suprafetele de teren inscrise in documente si cele aflate in realitate. Totusi, inventarul nu cuprinde colectia de masini din patrimoniul CJ si nici ultimul imobil din strada Mitropolit Varlaam, achizitionat in aceasta vara de la firma Zisan SRL Focsani cu o suma cu cinci zerouri, in euro, desigur. (Silvia VRINCEANU, Mihai BOICU)

CASETA

Craniu si inima de om

In patrimoniul privat al CJ Vrancea figureaza chiar si o cocina de porci, care are valoare de inventar de 0,3 lei, aflata in administrarea Centrului Scolar pentru Educatie Incluziva "Elena Doamna". Aceeasi institutie subordonata CJ are pe inventar si un craniu uman, evaluat la 0,01 lei, o inima de om, care valoreaza 0,04 lei, un schelet de sarpe de 10,03 lei si un encefal uman de 5 bani. Tot aici se mai gaseste poate ultimul diapazon din judet. Intrebat de valoarea cel putin ciudata a unor obiecte de inventar, ca sa nu mai vorbim ca din pretul de achizitie se scade si uzura anuala, presedintele CJ ne-a trimis la directorul administrativ al institutiei, sfatuindu-ne apoi sa facem o cerere scrisa la care o sa ne raspunda in termenul legal de 30 de zile, "cu transparenta". (S. V.)

---