Local

VIDEO | Soarta lucrătorilor srilankezi, subiectul central al vizitei ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, la Focșani

Ziarul de Vrancea
4 iun 2020 1792 vizualizări

În cadrul vizitei efectuate miercuri, 3 iunie 2020, la Focșani, ministrul Muncii și Protecției Sociale Violeta Alexandru a discutat cu autoritățile locale, Prefectura, Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), în special problema lucrătorilor srilankezi actuali și foști angajați ai firmei de confecții Sorste din Focșani.

O concluzie pe care ministrul Violeta Alexandru a ținut să o comunice public în urma discuțiilor pe acest subiect este aceea că instituțiile locale și centrale ale statului le vor oferi în scurt timp lucrătorilor srilankezi rămași fără contracte de muncă în Vrancea posibilitatea să aleagă între diverse alternative. Între acestea, ministrul a menționat relocarea la alte societăți comerciale locale sau din alte județe ori repatrierea.

La această oră, în complexul de locuințe modulare de la intrarea în comuna Garoafa mai sunt cazați câteva zeci de cetățeni srilankezi. De asemenea, o parte dintre ei, depistați pozitiv COVID-19, se află în centrul de carantină de la Gălăciuc. Conducerea firmei Sorste la care erau angajați a suspendat contractele de muncă pentru 20 de lucrători srilankezi, după ce aceștia au refuzat să se mai prezinte la locul de muncă. Alți 21 de lucrători srilankezi au decis, de comun acord cu angajatorul, să-și încheie relațiile de muncă cu firma de confecții. 

Prezentăm în continuare înregistrarea VIDEO integrală a întâlnirii cu presa pe care ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, a avut-o miercuri, 3 iunie 2020.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Bună ziua tuturor! În primul rând, mulțumesc că m-ați așteptat. M-am deplasat în Focșani pentru că am vrut să discut aici cu autoritățile și să dau acest mesaj al implicării mai active în soluționarea unor situații de tipul celei pe care am discutat-o astăzi și anume un număr de cetățeni srilankezi, aflați în relații contractuale cu o societate, se află în căutarea unui alt loc de muncă, urmare a încetării contractelor respective. Eu, cum știți, sunt implicată în a sprijini pe oricine vrea să muncească în România, indiferent că este român sau vine dintr-o altă țară. Orice om care vrea să muncească în România trebuie să știe că instituțiile centrale, locale, mai ales cele locale, sunt disponibile să facă tot ce se poate pentru a le găsi o variantă de lucru.

Sunt multe aspecte care au fost clarificate de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) cât și de ceilalți colegi implicați. Am reținut că este un adevărat parcurs care ne-a adus până în situația de față, în care s-a decis întreruperea contractelor de muncă. Ca și în cealaltă experiență pe care știți că am avut-o, sunt conștientă că această perioadă de pandemie a creat anumite emoții și pentru angajatori și pentru angajați. Când te confrunți cu informații, cu vești de la alte persoane, de la alți prieteni care au la rândul lor frânturi de informații, intri deja într-o spirală și începi să judeci lucrurile sub imperiul emoției.

Este clar că soluțiile pe care le găsim acum trebuie circumstanțiate perioadei pandemiei și emoției create în jurul pierderii locurilor de muncă, respectiv în jurul posibilității de îmbolnăvire, dar orice om care trece printr-o asemenea situație trebuie să aibă certitudinea că instituțiile statului găsesc soluții, dacă el vrea să rămână să muncească. Și înțeleg că și aici este cazul unui număr important dintre dânșii. Vreau să existe acest sprijin de îndată ce se ivește o situație, și să nu lăsăm lucrurile să treneze și să sperăm că rezolvarea e divină, pentru că tot noi, cei care răspundem de instituțiile publice, trebuie să ne implicăm și să găsim soluții.

Ba mai mult, mi-a făcut plăcere să constat că s-a lucrat cu societatea civilă aici pentru găsirea unor alternative. Este foarte bine. Ca om format în mediul neguvernamental, văd și aici rolul organizațiilor neguvernamentale în a genera soluții. Este foarte bine, dar acest lucru nu înseamnă că implicarea unor entități neguvernamentale absolvă de responsabilitate instituția, instituțiile care trebuie să găsească împreună soluții. Între ele, împreună cu organizațiile neguvernamentale cu care se lucrează, după caz.

Pe scurt, am certitudinea că domnul prefect, colegii mei de la Prefectură vor urmări ca în următoarele zile - s-a dat un termen de două zile de către AJOFM - să li se ofere acestor oameni mai multe variante pentru relocare. Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) care a fost de față va aduce la zi discuții pe care înțeleg că le-a avut cu fiecare dintre dânșii  pentru a-i întreba și a le da posibilitatea să opteze între relocare și varianta care din păcate nu se poate pune-n practică imediat, varianta repatrierii. Au dreptul să ia o decizie în acest sens. I-am rugat pe dânșii să reia discuțiile pe această temă, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), cei care au o evidență a intrărilor în țară respectiv, după cum mi-au confirmat, au o evidență a situaţiei întreruperii contractelor de muncă prin obligația angajatorului de a informa IGI la momnetul la care întrerup aceste contracte. De îndată ce se va face această discuție, vom avea o poză clară a celor care doresc să se relocheze. Din ceea ce eu știu, ei își doresc să rămână în România, dacă bineînțeles li se oferă o alternativă viabilă. Se va întâmpla această discuție, AJOFM se va implica alături de IGI în prezentarea unor oferte alternative și, bineînțeles, am încredere că se va dialoga cu dânșii și vor fi ajutați pentru a lua o decizie în continuare.

Nu este o soluție să blamăm nici un angajator doar ca o concluzie precipitată că vina ar aparține unuia sau altuia. Insist pe faptul că a fost o situație de emoție, de îngrijorare vis-a-vis de ce se întâmplă. Se comunică și pe căi informale, nu toți urmărim din păcate surse oficiale și e cu atât mai dificil pentru cineva care nu vorbește limba română.

Pe fondul acestor emoții și al transmiterii de date de experiențe dintr-o parte în alta, s-a ajuns până la situația la care, deși nu aveau simptom și nu erau diagnosticați cu COVID-19, repet pe baza circulării informațiilor dintr-o parte în alta, s-a ajuns până în stadiul în care nu s-au mai prezentat la serviciu, fiind dreptul angajatorului (n.r să le desfacă contratele de mucă). Și am verificat cu Inspecția Muncii, cu Inspectoratului Teritorial de Muncă, dacă s-au respectat procedurile și răspunsul primit este că s-au respectat, fiind dreptul angajatorului de a lua decizii corespunzătoare atunci când salariatul nu se mai prezintă la serviciu. Sigur că din acel moment, având în vedere situația specială a acestor persoane care vin în România, celelalte instituții trebuie să se activeze imediat. Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), AJOFM, toți cei care pot pune umărul pentru a le oferi acestor oameni alternative. Sunt oameni care vor să muncească în România! 

Ei vin să muncească, vin să facă o activitate pentru care să fie plătiți, respectiv să intre într-o activitate care sprijină orice societate comercială care are nevoie de forță de muncă. Orice om care vrea să muncească în România, orice om care-și vede de treabă trebuie să fie ajutat de stat, cu atât mai mult cineva care nu vorbește limba și căreia sau căruia îi este mai dificil să găsească alternative. Nu s-a întâmplat până acum, pentru că eu am un alt fel de a face politică, respectiv de a conduce instituțiile, așa cum știți sunt un om implicat, s-a creat această impresie că la București se rezolvă lucrurile la ministrul muncii. Voi rămâne implicată, dar voi rămâne implicată alături de instituțiile de pe plan local care sunt primele care intră în contact cu situația acestor oameni sau a altor categorii care-și pierd locuri de muncă și care trebuie să genereze soluții.

În ce mă privește, în cursul zilei de astăzi termin proiectul de lege la care lucrez chiar din perioada în care m-am deplasat în Germania pentru a vedea care este situația lucrătorilor români care lucrează sezonieri în Germania. Pentru că am deja niște soluții legislative conturate care să îmbunătățească situația lor din perspectiva creșterii obligațiilor agențiilor de plasare a forței de muncă, respectiv printr-o gestionare mai eficientă a relației dintre aceste entități care facilitează contactul românilor în căutarea unui loc de muncă cu angajatori din afară și instituțiile statului, adică Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru a le da o soluție instituțională celor care au nevoie de soluții.

Pentru cei care vin în România să muncească, avem de revizuit mai multe lucruri, inclusiv cu privire la entitățile care se ocupă de intermedierea contractelor lor, adică a celor care vin din străinătate în România. Lucrăm. Astăzi o să finalizăm legea 156/2000 care privește activitatea românilor în afară, cu niște îmbunătățiri, iar în maxim o săptămână, îmi propun s-o termin pe aceasta, ca urmare a tuturor concluziilor pe care le-am strâns, care vizează venirea în România a celor care doresc să lucreze aici și care, de asemenea, încep să activeze în baza activității unor entități de plasare a forței de muncă și care respectă o procedură implicând Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), împreună cu care vor face niște propuneri de revizuire a legislației, pentru creșterea responsabilității tuturor actorilor. 

Întrebări adresate de reporterii prezenți la conferința de presă

1. Ați fost supărată pe managerul firmei de confecții pentru măsura luată?

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Nu m-am supărat, am doar reacții bazate pe date și pe informațiile pe care le primesc de la alte instituții. Relevantă nu este supărarea sau bucuria mea, pe mine mă interesează ca cei care doresc să muncească în România să aibă încredere că angajatorii le respectă drepturile și că, atunci când se întâmplă, știu care este procedura prin care pot să sesizeze dacă sunt abuzuri, după cum mă interesează și ca pe umerii angajatorilor să nu fie pusă această etichetă, pe activitatea dânșilor să nu fie pusă la nivel general o etichetă de oameni care se ocupă cu orice altceva, mai puțin respectarea drepturilor angajaților, că n-ar fi corect.

2. Noi am vorbit în dimineața aceasta cu angajații care au fost concediați. O parte dintre ei spuneau că documentele medicale necesare pentru repatriere - a celor care vor, desigur, să meargă înapoi în țara lor - sunt în copie, iar autoritățile lor le-au cerut documente în original. Nu știu dacă ștați lucrul acesta. 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Aceste informații legate de repatriere sunt, în mod evident, la Inspectoratul General pentru Imigrări, respectiv la Ministerul Afacerilor Interne, care coordonează activitatea acestora. Sunt în contact colegii mei, nu mi s-a ridicat o asemenea chestiune în discuție pentru că, repet, din datele pe care le avem, dânșii își doresc să fie relocați și să își continue activitatea în România. Își mai schimbă părerea, am observat, și e dreptul dânșilor să și-o schimbe, pe baza informațiilor pe care le primesc. Dacă vom avea la zi o situație a celor care vor să se repatrieze și dacă constatăm că sunt probleme, în mod evident, Inspectoratul General pentru Imigrări se va implica și va da un răspuns pe această temă. 

3. Tot ei ne-au reclamat în dimineața aceasta că pe durata spitalizării și a concediului medical nu au primit nici un fel de drepturi bănești. Asta au reclamat ei, nu știu cât e de adevărat. 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Inspectoratul Teritorial de Muncă și uită cu atenție și ei au confirmat, am întrebat de mai multe ori, mi-au confirmat: în activitatea angajatorului nu figurează ceea ce îmi spuneți printre concluzii. Respectiv, în ceea ce privește concediile medicale, nu am informații care să confirme ceea ce dumneavoastră îmi spuneți. Din momentul în care ei solicită aceste concedii medicale, intră deja în relație cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru recuperarea sumelor. 

4. S-a discutat cu ei? Au avut vreun reprezentant? Comunicare s-a făcut în limba engleză sau în limba lor maternă?

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Eu am venit să rog instituțiile să-mi confirme aceste comunicări și știu că s-a comunicat cu dânșii așa cum se comunică și în alte părți ale țării în care mai apar situații în care au nevoie de ajutor. Este, în mod evident, în primul rând rolul celor de pe plan local, al IGI local, al AJOFM local. I-am cerut doamnei director să fie cu mult mai activă. Toți acești oameni au responsabilități în plan local, sunt în coordonarea colegului meu, domnul prefect, care acordă toată atenția acestui caz. De comunicat, înțeleg că s-a comunicat, așa este normal să se întâmple, instituțiile să se activeze în orice moment, aici, în altă parte a țării. În orice moment cineva are nevoie, trebuie să știe că trebuie să se sprijine de instituțiile statului român din proximitate, adică chiar din orașul sau din județul în care sunt, din alte județe unde mă aștept, de asemenea, să existe o disponibilitate de colaborare dacă se epuizează ofertele de muncă în acest județ. Dincolo de fișa postului, eu cred că trebuie să găsim soluții, inițial pe plan local, pe plan regional și abia după aceea să vedem în ce altă parte se vor mai găsi ele. Președintele ANOFM, domnul secretar de stat Victor Picu a fost astăzi cu mine tocmai pentru că urmează să luăm niște decizii legate de popularizarea tuturor ofertelor de muncă pentru toți cei care își caută o alternativă în situații în care contractul de muncă se întrerupe. Statul român vrea să încurajeze acest lucru și nu să îi determine să nu muncească.

5. Despre câți angajați vorbim care au rămas fără contracte de muncă? 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Am cerut o situație, sunt mai multe valuri care au intervenit: unii ca urmare a contractului desfăcut prin acordul ambelor părți, unii care sunt în situația contractului desfăcut prin renegocierea sau prin încetarea contractului colectiv de muncă. Sunt peste 40 de persoane, sunt unele care se întorc acum de unde plecaseră și domnul prefect vă va da situația exactă. Înțeleg că și ieri s-au depus la Inspectoratul Teritorial de Muncă mai multe informări despre încetarea contractului de muncă. Sunt aproximativ 40, dar rămâne să vadă domnul prefect dacă doresc să continue activitatea acești oameni la această societate sau dacă renunță la contractul de muncă și caută în altă parte. 

6. Există vreo suspiciune de abuzuri din partea angajatorului în acest caz? Au fost consiliați legal (n.r. angajații)? 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Inspecția Muncii mi-a confirmat la cerere două, trei întrebări anume pe această temă, că au fost respectate procedurile legale. 

7. La discuția care a avut loc astăzi a fost și un rprezentant din partea angajaților, care să vă exprime personal doleanțele?

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Este rolul domnului prefect și al celorlalte instituții să intre într-un dialog cu fiecare dintre dânșii și să aducă la zi niște informații vizând ceea ce își doresc dânșii. Au comunicat în fiecare zi cu dânșii și AJOFM, și IGI. De aceea i-am rugat să se pună laolaltă și să asigure o coordonare mai bună a comunicării cu dânșii și să aducă la zi lista doleanțelor lor. 

8. Dumneavoastră de ce ați luat decizia să vă implicați personal în acest caz? Pentru că în țară sunt destule situații de acest gen. 

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru: Am explicat: pentru a da un semnal că soluțiile trebuie găsite în primul rând pe plan local. Dacă nu există posibilitatea de rezolvare, următorul nivel este pragul regional, adică județele din jur. După ce am epuizat și acest prag, mergi și găsești soluții la nivel național. Pe de altă parte, mi-a fost de folos și mie. Faptul că am trăit o experiență la București pe care o cunoașteți nu înseamnă că am înțeles toate detaliile ca să pot să finalizez modificările pe cadru legal de care vă spun că mă ocup în acest moment. Ca să pot să am certitudinea că girez niște decizii ale echipei mele care îmi propune o serie de modificări, trebuie să înțeleg situația din teren. Îmi este foarte ușor să citesc rapoarte și să pretind ca mi-am făcut o părere. Eu cred că cel mai bine pentru mine, ca să girez anumite propuneri de modificare legislativă, este să înțeleg situația din teren. Am simțit că este nevoie să am și această experiență, care este ușor diferită față de cea pe care am trăit-o.În mod evident, cum știți, activitatea Ministerului Muncii este, sper că sunteți de acord cu mine, foarte complexă. Voi veni ori de câte ori apreciez că îmi este de folos pentru a-mi face o părere concludentă, mai ales când mă aflu în fața unor modificări legislative, respectiv decizii administrative, așa cum intenționez. 

Citiți și:Ce spune prefectul de Vrancea Gheorghiță Berbece despre vizita de miercuri 3 iunie 2020 a ministrului Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, la Focșani

Instituția Prefectului Județului Vrancea a găzduit astăzi ( n.r miercuri 3 iunie 2020)o întâlnire între ministrul Muncii și Protecției Sociale, Violeta Alexandru, și un angajator ce are sub contract mai mulți muncitori din Sri Lanka.

La discuții au participat prefectul Gheorghiță Berbece, directorul executiv al Direcției de Sănătate Publică Vrancea, Cătălin Bunghez, comisarul-șef Amititeloaie Dumitru de la Serviciul pentru Imigrări al județului Vrancea, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă, Eliza Botezatu, și directorul executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă, Danțiș Mariana. Concluzia trasă de ministru Alexandru a fost instituțiile locale au resursele pentru a gestiona această problemă, dar există o atitudine de suficiență câteodată, acestea mulțumindu-se să constate problemele și să le paseze altora, fără să încerce găsirea imediată a unor soluții. De altfel, directorul AJOFM a promis că în două zile va rezolva situația cetățenilor srilankezi care și-au exprimat dorința de a rămâne în continuare în România, dar care doresc să activeze în alt domeniu decât al confecțiilor. Prefectul Berbece a menționat că-i erau cunoscute toate datele aduse astăzi în discuție și că Instituția Prefectului se va implica în continuare pentru rezolvarea problemelor care sunt semnalate. Violeta Alexandru a dorit să afle și problemele cu care se confruntă angajatorii, nu doar angajații, birocrația fiind principala cauză ridicată de reprezentantul firmei Sorste, același lucru fiind invocat și de comisarul-șef Amititeloaie.

Text informații:Institutia Prefectului judetul Vrancea 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.