Local

VIDEO + Foto | 50 de fermieri vrânceni au protestat împotriva sistemului antigrindină solicitând stoparea funcționării lui

Ziarul de Vrancea
18 apr 2024 1777 vizualizări

Luni 15 aprilie 2023 în județele Vrancea, Prahova , Iași și Vaslui zeci de agricultori au protestat în fața stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină. Sistemul care dispersează norii plini de gheață este funcțional anul acesta de luni, însă unii fermieri sunt convinși că nu le aduce decât pagube. În Vrancea aproximativ 50 de fermieri care cultivă mai mult de 45.000 de hectare de teren agricol în județul nostru au protestat cu 30 de utilaje în fața Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II( „Centrului sau Stației antigrindină cum i se mai spune” din Focşani.Fermierii vrânceni s-au adunat luni, 15 aprilie 2024 cu tractoarele din dotare, în faţa Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II de la Focşani, pentru a protesta împotriva începerii sezonului operativ de trageri cu rachete antigrindină, despre care fermierii susţin că ar contribui la seceta pedologică din Vrancea.

 

 

Cultivatorii de porumb și grâu se plâng că ploaia nu mai ajunge pe câmpurile lucrate de ei și plantele se usucă. În schimb, agricultorii care au viță de vie, livezi și legume cultivate în câmp sunt mulțumiți că grindina nu le distruge recolta.

"De câţiva ani funcţionează acest sistem în detrimentul fermierilor. Noi chiar am ajuns la limita suportabilităţii. Ne confruntăm cu seceta pedologică instalată de mulţi ani, pe care o recunoaştem cu toţii, şi asta este trendul din păcate, iar ploile de vară sunt condamnate la pieire din cauza acestui sistem. Nu mai beneficiem de mulţi ani de zile de ploi de vară, pentru că aceşti nori care precipită sunt imediat atacaţi cu aceste rachete cu iodură de argint şi, bineînţeles, există posibilitatea descărcărilor lor doar acolo unde se trage în ei. Norii sunt practic la poalele munţilor, la poalele dealului, acolo sunt lansate azimuturile şi acolo descarcă, acolo precipită, şi noi la câmp, unde este chiar necesară apa, nu mai beneficiem de absolut nimic, decât de acele ploi mărunte de doi-trei litri, care sunt superficiale", a spus Vasilică Pamfil, fermier din Vrancea citat de agerpers.ro.

Fermierii vrânceni au afirmat în timpul protestului de luni 15 aprilie 2024 şi că sistemul de combatere a grindinei funcţionează "ilegal", fără un studiu de impact, şi cer sistarea imediată a tragerilor.


"Mai mult decât atât, acest sistem, din punctul nostru de vedere, acţionează din 2015-20156, ilegal, pentru că nu există studiu de impact la iodura de argint, un element chimic care nu se află în stare naturală în natură şi, în anumite concentraţii, este letal pentru biodiversitate. Al doilea lucru foarte important este studiul de impact asupra sistemului. Acesta trebuia să fie ca bază la ceea ce a urmat, adică la punerea în operaţiune a acestui sistem, fapt care nu s-a întâmplat. Şi, din punctul nostru de vedere, ar trebui închis imediat, până când va fi făcut acest studiu care va arăta cum stau lucrurile. Binenţeles, la acest studiu trebuie să fie chemaţi profesori de la universităţile care au şi fizică meteorologică, să-şi spună şi ei părerea. Cerem de câţiva ani aceste studii. Oare noi, fermierii, care ar trebui să fim beneficiarii direcţi ai acestui sistem, nu ar trebui să fim şi noi consultaţi? (...) Cerem imediat stoparea acestui sistem până în luna octombrie, până când va fi făcut acest studiu", a adăugat fermierul Vasilică Pamfil citat de agerpers.ro.

Directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuţ Lazăr, a fost prezent, luni 15 aprilie 2024, la protestul fermierilor șia intrat în dialog cu aceştia, susţinând că sistemul este benefic şi că, în curând, se va face şi studiul de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Până la finalizarea studiului însă, sistemul nu poate fi oprit.


"Sezonul operativ a început astăzi, începe de la 12,00. O mare parte dintre fermieri din judeţul Vrancea şi-au manifestat intenţia de a manifesta împotriva faptului că începem sezonul, din grija lipsei precipitaţiilor. Încercăm să avem în continuare un dialog şi să le explicăm că seceta este un fenomen regional, nu este un fenomen local asupra unui teren sau a unei culturi, iar rachetele antigrindină nu au un impact asupra secetei instalate în zona noastră în ultimii ani. Ba mai mult, în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrarea Sistemului naţional Antigrindină şi de Stimulare a Precipitaţiilor s-au prevăzut, printr-o hotărâre de guvern, fondurile necesare realizării unui studiu de impact, aşa cum dânşii au cerut. O să încercăm să le ascultăm din nou părerea, o să transmitem mai departe solicitările acestora, însă sistemul, după părerea noastră, trebuie să funcţioneze. Este extrem de riscant să oprim un sistem care funcţionează şi a protejat culturile agricole cu o valoare economică extrem de mare, iar asumarea răspunderii pentru oprirea sistemului pentru o perioadă de timp, cum dânşii solicită, este extrem de riscantă în contextul în care statul român a investit bani pentru a crea un sistem funcţional, pentru a aduce tehnologii de ultimă generaţie în România", a declarat Ionuţ Lazăr, citat de agerpers.ro..


Lazăr a amintit faptul că pe lângă această tehnologie antigrindină ar putea fi implementat în viitor în judeţ şi un sistem de stimulare a precipitaţiilor.


"Avem rezultate remarcabile şi cred că putem veni în perioada imediat următoare, în sprijinul fermierilor, prin implementarea tehnologiilor de stimulare a precipitaţiilor, extrem de necesare în zona noastră. Ce pot să vă spun e că decizia de lansare este direct în responsabilitatea punctului de comandă. De aici se iau toate datele necesare şi se transmit comenzile de lansare a rachetelor în teritoriu, bazate pe nişte date tehnice şi ştiinţifice extrem de exacte. (...) Nu există nicio situaţie în care să fi plecat vreo rachetă de pe o instalaţie de lansare, într-un alt tip de nor decât cei cu grindină", a susţinut Ionuţ Lazăr, citat de agerpers.ro..

La Focșani, 50 de fermieri din județul Vrancea au protestat luni 15 aprilie 2024 împotriva folosirii rachetelor antigrindină. Cultivatorii de porumb și floarea soarelui spun că de câțiva ani recoltele lor sunt tot mai sărace. Pe lângă grindină rachetele ar alunga și ploaia, susțin ei.

"Ploile sunt condamnate la pieire, din cauza acestui sistem", spun fermierii. "Rachetele antigrindină nu au impact asupra secetei", spune, în replică, directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II, Ionuț Lazăr, citat de Agerpres. Astfel de proteste au fost și în județele Prahova, Iași și Vaslui.

Prezent la protestul fermierilor, directorul Lazăr susţine că sistemul este benefic şi că, în curând, se va face şi studiul de impact pentru care au fost deja prevăzuţi banii. Până la finalizarea studiului, însă, sistemul nu poate fi oprit. "Nu există nicio situaţie în care să fi plecat vreo rachetă de pe o instalaţie de lansare, într-un alt tip de nor decât cei cu grindină", a susţinut Ionuţ Lazăr.

Cu toate acestea, fermierii au spus că unele rachete au devenit o ameninţare la adresa siguranţei cetăţeanului. "Noi găsim zeci de astfel de rachete înfipte în câmp şi ele pot fi fatale la impactul cu un mijloc de transport, fermier, utilaj. Vă imaginaţi un corp de rachetă de patru-cinci kilograme care vine de la 4-5.000 de metri altitudine. Noi nu am dat aşa mare importanţă acestor rachete până anul trecut, când am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor şi caselor. Anul trecut, am sunat la 112 şi am predat vreo patru-cinci rachete. Astăzi am adus aici altele, să le predăm. Dar multe din ele sunt încorporate în pământ, nu se ştie dacă mai au încărcătură, nu se ştie cine ar putea să le găsească", a fost de părere Florin Păcuraru, un fermier din Moviliţa.

Alte voci din rândul fermierilor au susţinut nu doar că sistemul şi-a dovedit ineficienţa, dar şi că acesta "s-a transformat într-o afacere". Fermierii au protestat paşnic, având inscripţionate pe tractoare lozinci precum "#Fermierii de azi luptă pentru agricultura de mâine", "#Victime fără voie", „# Voi greșiți, noi plătim” sau "#Calculele voastre = falimentele noastre". Reprezentanţii acestora spun că fermierii ar putea continua protestele, dacă lucrurile nu se schimbă.

De asemenea unii dintre fermierii prezenți la protestul au susținut şi că unele rachete au devenit o ameninţare la adresa siguranţei cetăţeanului.

"Dânşii au o procedură cu traficul aerian, pe care o respectă. În schimb, nu au nicio procedură în ceea ce priveşte siguranţa cetăţeanului. Noi găsim zeci de astfel de rachete înfipte în câmp şi ele pot fi fatale la impactul cu un mijloc de transport, fermier, cu un utilaj. Vă imaginaţi un corp de rachetă de patru-cinci kilograme care vine de la patru - cinci mii de metri altitudine. Noi nu am dat aşa mare importanţă acestor rachete până anul trecut, când am început să le găsim înfipte în apropierea şoselelor, caselor. Anul trecut, am sunat la 112 şi am predat vreo patru-cinci rachete. Astăzi am adus aici altele să le predăm. Dar multe din ele sunt încorporate în pământ, nu se ştie dacă mai au încărcătură, nu se ştie cine ar putea să le găsească", a fost de părere Florin Păcuraru, un fermier de la Moviliţa, citat de citat de agerpers.ro.


Alte voci din rândul fermierilor au susţinut nu doar că sistemul şi-a dovedit ineficienţa, dar şi că acesta "s-a transformat într-o afacere".


"Diverse ţări au demonstrat că sistemul nu este eficient. Singurele ţări unde se mai trag cu aceste rachete sunt ţările din fostul spaţiu sovietic. În celelalte ţări, din Occident, nu se procedează aşa. Se însămânţează norii pentru provocarea precipitaţiilor. (...) S-au tras iniţial douăzeci-treizeci de rachete. Acum se trag peste 500 de rachete (pe an - n.red.), ceea ce considerăm că e o exagerare. S-a transformat sistemul într-o afacere", a spus Gelu Scutaru, un fermier care lucrează peste 4.000 de hectare de teren agricol, citat de agerpers.ro.


Fermierii au protestat paşnic, având inscripţionate pe tractoare lozinci precum "#Fermierii de azi luptă pentru agricultura de mâine", "#Victime fără voie" sau "#Calculele voastre = falimentele noastre".


Reprezentanţii acestora spun însă că fermierii ar putea continua protestele dacă lucrurile nu se schimbă.


"Acest proces este unul spontan, realizat în urma discuţiilor din acest weekend, înaintea începerii activităţii sistemului antigrindină. Suntem peste 45 de fermieri adunaţi, care întrunesc în total 45.000 de hectare, iar utilaje aduse sunt peste 30. Suntem prezenţi doar la un protest spontan. Dacă lucrurile şi promisiuni nu sunt ţinute, vom organiza un protest cu toate utilajele", a subliniat Teofil Dascălu, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice( ACCPT) Vrancea citat de agerpers.ro. 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.