Local

Un coif viking de o „valoare istorică incomensurabilă”, găsit în râul Siret și dispărut timp de 10 ani, a fost descoperit în Vrancea

Ziarul de Vrancea
15 feb 2021 2757 vizualizări
Un coif viking de o
Un coif viking de o "valoare istorică incomensurabilă" care fusese găsit în anul 2010 în râul Siret, de către o echipă de muncitori care lucra la construcţia barajului de la Paşcani şi care era dispărut de zece ani, a fost găsit, după o anchetă rapidă a poliţiei ieşene la domiciliul unui inginer din județul Vrancea Potrivit unor surse judiciare, persoana respectivă îl ţinea ascuns de câţiva ani de zile, la domiciliul său din judeţul Vrancea.Foto:ziaruldeiasi.ro

Coiful a fost recuperat în urma unei anchete a poliţiştilor din Iași, care l-au depistat în Vrancea la domiciliul unui inginer care lucrase în acea perioadă (în 2010) la barajul de la Lunca, Paşcani. Artefactul a fost adus la Iaşi. Specialiştii în istorie, care ştiau de descoperire, au atras atenţia asupra dispariţiei coifului găsit de o echipă de muncitori în Siret, se menționează într-un articol publicat pe site-ul ziaruldeiasi.ro.

Un coif viking de o „valoare istorică incomensurabilă" care fusese găsit în anul 2010 în râul Siret de către o echipă de muncitori care lucra la construcţia barajului de la Paşcani, şi care era dispărut de zece ani, a fost găsit, după o anchetă a poliţiei ieşene. Potrivit unor surse judiciare, persoana respectivă îl ţinea ascuns de câţiva ani de zile, la domiciliul său din judeţul Vrancea. Este al doilea coif recuperat de către poliţie: la sfârşitul anului trecut, un coif corintic a fost recuperat de la un localnic din comuna Al.I. Cuza (jud. Iași), care îl ţinea în pod. Obiectul fusese găsit tot în râul Siret. Coiful este apreciat de specialiştii în domeniu ca având o valoare istorică incomensurabilă, fiind unicat în România şi printre puţinele exemplare cunoscute în Europa, se arată într-un comunicat al Poliţiei Române.

Poliţiştii s-au mobilizat după ce mai mulţi oameni de cultură şi istorici au semnalat dispariţia artefactului, care exista doar în fotografii şi reproduceri desenate. Printre aceştia, chiar istoricul ieşean Vasile Cotiugă, care are fotografii cu artefactul, făcute tocmai în anul 2010 cât şi un alt pasionat de istorie, Radu Oltean, au sesizat opinia publică despre dispariţia acestui coif, imediat după ce a fost găsit în Siret, de către o echipă de muncitori care lucrau la barajul de acumulare de la Paşcani.

„Prin anul 2011 a venit un cetăţean care lucra în echipa de muncitori şi care a găsit coiful. Mi-a arătat nişte fotografii cu artefactul. Obiectul a fost găsit de către muncitori, în zona Siret. Apoi nu am mai auzit nimic de acest coif. Însă, prin anul 2017, am vorbit cu nişte poliţişti de la patrimoniu cărora le-am adus în atenţie faptul. Este bine că au găsit acest coif, care are o valoare mare, mai ales istorică", a relatat profesorul şi istoricul Vasile Cotiugă.

Un alt istoric care a atras atenţia opiniei publice despre dispariţia coifului a fost Radu Oltean, care a publicat în luna noiembrie un articol privind dispariţia coifului. El a realizat chiar un desen al artefactului, pe baza fotografiilor coifului. „În anul 2010, a fost descoperit din întâmplare pe şantierul unui baraj de pe Siret, în apropierea oraşului Paşcani, un coif medieval de o valoare inestimabilă, comparabil prin unicitate şi raritate cu brăţările dacice de aur. Un coif asemănător ca ornamentaţie a fost descoperit la Nemya, în vestul Ucrainei. Doar că acest coif din Paşcani este făcut din mai multe părţi nituite între ele şi este foarte bogat ornamentat, pe toată suprafaţa lui. Mai multe părţi ale coifului au fost realizate din cupru, ele lucind cu nuanţe roşiatice. După descoperire, coiful a fost pierdut şi nimeni nu îl mai caută. Pierderea este foarte mare şi ar trebui deschisă o anchetă pentru recuperarea coifului. Distribuiţi vă rog postarea aceasta, poate va crea o reacţie care va duce la deschiderea unei anchete ", a scris atunci Radu Oltean.

O alertă privind acest coif a făcut şi un poliţist dintr-un judeţ apropiat Iaşului, care lucrează la patrimoniu. Acesta a sesizat şi el şefii. Ca urmare a acestor „voci", Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a declanşat o anchetă „fulger". Artefactul a fost găsit de către inspectorul Gabriel Trifescu, din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale Iaşi, cu ajutorul Direcţiei de Investigaţii Criminale Bucureşti.

Din informaţiile obţinute de către jurnaliştii „Ziarului de Iaşi", coiful a fost găsit în judeţul Vrancea, la domiciliul unui inginer care a lucrat în anii 2010 la barajul de la Lunca, din Paşcani. În perioada respectivă, firma care executa lucrările la acest obiectiv era Construcţii Hidrotehnice Iaşi, care are sediul pe Toma Cozma, din municipiu. Jurnaliştii „Ziarului de Iaşi" au încercat să obţină un punct de vedere de la reprezentanţii firmei, însă nu au răspuns la telefon. Nu se știe dacă inginerul la care a fost găsit coiful a lucrat la această firmă. Cert este că, pentru Iaşi, găsirea acestui coif implicit aducerea lui la Iaşi, este o realizare de excepţie. Este al doilea coif antic valoros care intră în patrimoniul Iaşului, primul fiind cel corintic găsit în Siret, în localitatea Al.I. Cuza.

„Am mers la Bucureşti şi l-am adus şi pe acesta la Iaşi. Ne bucurăm că nu a rămas la Bucureşti", a spus, cu satisfacţie, Lăcrămioara Stratulat, de la complexul Muzeal “Moldova". Coiful viking recuperat de către poliţiştii ieşeni este unic în spaţiul românesc.

Obiectul are o formă alungită, aproape ascuţită a calotei, pentru devierea loviturilor de sabie uşoară şi se “caracterizează printr-o figurare stilizată a ochilor în scopuri magice, de intimidare şi dominare a inamicului, dar şi prin prezenţa unor ornamente specifice vikingilor, formate din linii şi benzi împletite sau meandrate, des întâlnite în arta nordică. Din literatura de specialitate reiese că astfel de piese erau completate ca o protecţie pentru ceafă, uneori şi pentru obraji, ataşată prin nituire de calotă şi care putea fi realizată din zale sau piele groase întărite cu plăcuţe metalice. Forma coifului de la Paşcani aminteşte de piese mai vechi, utilizate de grupurile germanice ale secolelor VI – VII, care se caracterizează prin prezenţa nervurilor – spangenhelm. Specialiştii consideră că, prin perpetuarea acestei morfologii mai vechi, elemente de echipament militar precum coiful de la Paşcani emanau autoritate, putere, fiind în acelaşi timp adaptate noilor tactici militare ale epocii", a precizat dr. Coralia Costaş, din cadrul Complexului Muzeal Naţional “Moldova".

Text informații + foto:ziaruldeiasi.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.