MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Negocieri fără „denazificare”, Rusia, cu coada-ntre picioare
Noi negocieri au avut loc ieri între delegațiile rusă și ucraineană, la Istanbul, după mai bine de două săptămâni de discuții prin videoconferință. Rusia a anunțat că-și va reduce „drastic” operațiunile militare în zonele Kiev și Cernihiv, pentru a „crește încrederea” în negocierile viitoare. Ucraina a propus să își asume statut de neutralitare, în schimbul garanțiilor de securitate. Rusia prezintă înfângerea din jurul Kievului drept o victorie.
Consilierul președintelui Volodimir Zelenski, Mykhailo Podoliak, a declarat după negocierile cu partea rusă că au fost discutate garanții de securitate pentru Ucraina. Acestea ar cuprinde un acord după modelul articolului 5 din Tratatul NATO, prin care state precum SUA, Marea Britanie, Turcia, Franța, Germania etc. se angajează că „se vor implica activ în protejarea Ucrainei împotriva oricărei agresiuni”. Implementarea garanțiilor se va face prin referendum, urmând apoi să fie validate și de parlamentele fiecărui stat care asigură garanțiile de securitate, a mai spus Podoliak.
De partea celalaltă, Rusia nu se va opune unei aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), a confirmat negociatorul-șef al delegației ruse Vladimir Medinski.
Rusia va renunța și la obiectivul său de “denazificare” a Ucrainei, a informat anterior Financial Times (FT). Publicația a relatat că patru persoane la curent cu negocierile dintre Kiev și Moscova analizează un acord de pace care prevede ca Ucraina să nu intre în NATO, în schimbul obținerii de “garanții de securitate”. Potrivit sursei citate, proiectul de acord nu conține nicio referire la “denazificare”, “demilitarizare” și protejarea limbii ruse în Ucraina, o parte dintre motivele invocate de președintele rus Vladimir Putin pentru a-și justifica invazia în Ucraina.
FT scrie că presupusele concesii avute în vedere de Kremlin sunt consecința lipsei de progrese în campania sa militară, care s-a lovit de “o rezistență ucraineană mai feroce” decât prevăzuse Moscova.
Cotidianul britanic mai menționează că proiectul de acord ar mai prevedea că Ucraina nu va dezvolta arme nucleare, nu va găzdui pe teritoriul său baze militare străine și va renunța la orice fel de demers privind aderarea la NATO.
Un ipotetic acord de pace trebuie validat “de garanți” - care deocamdată nu au fost desemnați - și de parlamentele acestor țări.
Proiectul de acord lasă deoparte, momentan, unul “dintre subiectele cele mai controversate”, care se referă la pretențiile Kievului asupra teritoriilor ucrainene anexate ilegal de către Rusia în 2014, teme care - potrivit surselor citate de FT - ar putea fi abordate personal de Putin și Zelenski “la o dată ulterioară”.
Șoigu: Armata rusă va trece la eliberarea Donbasului
Obiectivele principale ale primei etape a operațiunii militare desfășurată de Rusia în Ucraina au fost îndeplinite, iar de acum, armata rusă își va concentra eforturile militare asupra eliberării Donbasului, a declarat Serghei Șoigu, ministrul rus al Apărării. “Per total, obiectivele principale ale primei etape au fost îndeplinite. Potențialul de luptă al forțelor armate ucrainene a scăzut semnificativ, ceea ce permite concentrarea atenției și a eforturilor în principal asupra atingerii obiectivului fundamental - eliberarea Donbasului”, a declarat oficialul rus.
Potrivit evaluării sale, forțele armate ale Ucrainei au suferit “pierderi substanțiale”. “S-a atins supremația aeriană. Forțele aeriene și sistemul de apărare aeriană au fost practic eliminate”, a mai precizat ministrul rus al Apărării. “Forțele navale ale țării au încetat să mai existe. Pierderi semnificative au fost suferite de toate unitățile de asalt terestre și aeriene”, a mai menționat Șoigu.
Generalul Petraeus: Cucerirea Mariupolului poate decide soarta războiului
Războiul a intrat într-o fază “extrem de imprevizibilă”, cu “multe scenarii posibile” și, deși “Ucraina poate învinge dacă este bine înarmată”, “cucerirea Mariupolului ar putea schimba datele problemei”, apreciază generalul american David Petraeus, fost director al Agenției Centrale de Informații (CIA). “Sunt multe scenarii posibile, în funcție de care dintre cele două tabere este capabilă să se reaprovizioneze, să se reînarmeze, să înlocuiască pierderile și să incorporeze noi capacități”, a subliniat Petraeus într-un interviu publicat ieri de cotidianul italian Corriere della Sera, în care nu exclude că războiul s-ar putea prelungi timp de “câteva săptămâni, poate chiar luni”. “Plaja de scenarii se întinde de la o împotmolire lungă, sângeroasă și de coșmar (cu progrese lente și muncite ale rușilor în sud-est, în timp ce ucrainenii continuă cu contraatacuri limitate în jurul orașelor Kiev, Harkov la est, Mikolaiv în sud-vest și în alte zone) până când unul sau celălalt câștigă sau îl face pe dușman să se retragă”, explică Petraeus.
În opinia sa, “este ceva mai probabil ca Ucraina să capete un avantaj, date fiind hotărârea, ingeniozitatea și creativitatea pe care le-a demonstrat, precum și pentru faptul că «joacă pe teren propriu», dar “este imprudent să excludem posibilitatea ca Rusia să învețe din nenumăratele erori pe care le-a comis și, cu noi și teribile pierderi de vieți omenești și de mijloace, să fie capabilă să epuizeze cu timpul apărarea aeriană și resursele ucrainene”.
Petraeus consideră că resursele pe care Kievul le-ar putea primi de la țările NATO, inclusiv unele pe care le califică drept “extrem de importante” pentru Ucraina, - adică sisteme de apărare aeriană suplimentare (îndeosebi S-300 și Buk) și drone americane de tip Switchblade - “pot înclina balanța în favoarea Ucrainei și să-i ofere un avantaj la masa de negocieri”.
“Însă nu putem exclude nici posibilitatea ca Rusia să se regrupeze, să reia inițiativa în sud-est și, posibil, în nord-est”, explică generalul american.
Iar “când Mariupol va cădea, așa cum din nefericire pare că se va întâmpla în ciuda apărării sale eroice, Rusia va dispune de un port excelent pentru aprovizionarea trupelor în sud-est”, spune el. O astfel de evoluție ar permite deblocarea batalioanelor care participă în această luptă și “ar ajuta (trupele ruse) în avansarea lor epuizantă către provincia Lugansk și, cine știe, către Donețk”, în estul Ucrainei, adaugă Petraeus.
Putin folosește “tactici odioase” de a răpi civilii ucraineni
Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, susține că președintele rus, Vladimir Putin, folosește “tactici odioase” de a răpi civili ucraineni, potrivit unei postări a oficialului britanic pe contul oficial de Twitter. “Putin continuă să folosească tactici odioase împotriva poporului ucrainean, inclusiv răpirea unor civili nevinovați. Nu își atinge obiectivele și recurge la măsuri disperate. Putin trebuie să eșueze în Ucraina”, a scris Truss pe contul de Twitter.
Afirmațiile ei au fost făcute după ce un grup ucrainean pentru drepturile omului, Zmina, a anunțat că a identificat zeci de persoane care au fost răpite. Grupul mai susține că “mii” de ucraineni au fost duși în Rusia împotriva voinței lor.
Parlamentul European: S-a dat undă verde pentru listele transnaționale
O comisie a Parlamentului European a votat luni în favoarea introducerii listelor transnaționale, idee susținută de Franța și Germania, în cadrul unei reforme a sistemului electoral pentru alegerile europene, care ar urma să cuprindă mai multe etape.
Comisia de afaceri constituționale a PE (AFCO) a adoptat această propunere cu 19 voturi pentru, nouă voturi împotrivă și nicio abținere, potrivit unui comunicat al Parlamentului European. Următoarele alegeri europarlamentare sunt prevăzute pentru 2024.
Textul votat de AFCO prevede, de asemenea, ca alegerile europene să se desfășoare în data de 9 mai (Ziua Europei) în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Conform aceluiași text, fiecare alegător va avea două buletine de vot, unul pentru desemnarea eurodeputaților în circumscripțiile naționale și celălalt pentru eurodeputați din diferite țări care s-ar prezenta la scrutin în cadrul unei circumscripții europene unice. Un număr de 28 de eurodeputați suplimentari ar fi aleși în acest fel, în plus față de cei 705 actuali.
Listele transnaționale ar trebui să asigure o reprezentare geografică astfel încât cele mai mici state membre UE să nu fie dezavantajate. O nouă autoritate electorală europeană ar fi responsabilă pentru înregistrarea acestor liste.
Propunerea de reformă prevede, de asemenea, ca “fiecare cetățean european în vârstă de peste 18 ani să aibă dreptul de a se prezenta drept candidat” la alegerile europene. Vârsta minimă pentru a fi eligibil este de 18 ani în puțin mai mult de jumătate dintre statele membre, în celelalte pragul fiind între 21 și 25 de ani.
Propunerile vor trebui să fie adoptate cu unanimitate de cele 27 de țări ale UE în cadrul Consiliului și aprobate de parlamentele naționale conform dispozițiilor constituționale ale statelor membre.
Ideea listelor transnaționale, cu candidați veniți din diferite țări, fusese avansată fără succes de președintele francez Emmanuel Macron pentru alegerile din mai 2019. Coaliția guvernamentală din Germania, condusă de cancelarul social-democrat Olaf Scholz, susține o asemenea reformă.
În 2018, această propunere a fost respinsă sub impulsul principalei forțe politice europarlamentare, Partidul Popular European.
Ungaria putinistului Orban, umilită de „surorile” din grupul de la Vișegrad
O reuniune la Budapesta a miniștrilor apărării din țările membre ale grupului de la Vișegrad a fost anulată în ultimul moment.
Decizia vine după ce miniștrii Apărării din Cehia și Polonia au refuzat să participe invocând relația Ungariei cu Rusia, dar și alegerile care au loc la finalul acestei săptămâni.
„O reuniune a miniștrilor Apărării din grupul V4 se va ține la o dată ulterioară”, a precizat pentru AFP ministerul ungar al Apărării, fără alte precizări.
Cu toate acestea, ministrul polonez Mariusz Blaszczak a anunțat că nu va merge la Budapesta, iar cel ceh, Jana Cernochov, anunțase că nu va veni la reuniunea din capitala Ungariei. „Sunt alegeri și nu este corect ca eu să particip la campanie”, a precizat aceasta din urmă.
„Sunt cu adevărat dezamăgită că oamenii politici ungari găsesc că petrolul rusesc mai ieftin este mai important decât sângele ucrainean”, a precizat Cernochov.
Cabinetul ministrul austriac de Apărare, Klaudia Tanner, care fusese invitat la eveniment, a confirmat anularea reuniunii, potrivit presei locale.
Grupul de la Vișegrad, fondat în urmă cu 30 de ani, reunește Slovacia, Cehia, Polonia și Ungaria. Aceste țări din Europa centrală, membre NATO, au fost extrem de active în timpul crizei migrației din 2015, refuzând cotele de migranți propuse de Bruxelles.
Războiul din Ucraina a scos la iveală însă divergențele din cadrul V4 de vreme ce premierul ungar Viktor Orban, un apropiat al lui Putin, este preocupat să rămână departe de conflict.
În schimb, premierii Cehiei și Poloniei, alături de cel al Sloveniei, au fost recent la Kiev unde s-au întâlnit cu Volodimir Zelenski.
Will Smith îi cere scuze lui Chris Rock pentru palma de la gala Oscar
Will Smith și-a cerut scuze după ce l-a pălmuit pe Chris Rock pe scena Oscarurilor duminică seară. „Violența în toate formele ei este otrăvitoare și distructivă. Comportamentul meu din seara Premiilor Academiei a fost inacceptabil și inexcuzabil. Glumele pe cheltuiala mea fac parte din slujbă, dar o glumă despre starea medicală a Jadei a fost prea mult pentru mine și am reacționat emoțional”, a scris Smith. „Aș dori să-ți cer scuze în mod public, Chris. Am fost deplasat și m-am înșelat. Sunt jenat și acțiunile mele nu arată bărbatul care vreau să fiu. Nu există loc pentru violență într-o lume a iubirii și bunătății”.
Mesajul continuă: „Aș dori, de asemenea, să-mi cer scuze Academiei, producătorilor emisiunii, tuturor participanților și tuturor celor care urmăresc din întreaga lume. Aș dori să-mi cer scuze familiei Williams și familiei mele «King Richard». Regret profund că acest comportament al meu a pătat ceea ce a fost o călătorie superbă pentru noi toți. Sunt o lucrare în curs”.
Altercația a avut loc atunci când Rock a urcat pe scenă pentru a înmâna premiul pentru cel mai bun documentar și a făcut o glumă despre Jada Pinkett Smith care este într-o continuare a filmului „G.I. Jane”. Pinkett Smith a fost deschisă cu privire la faptul că are alopecie, care provoacă căderea părului. Smith a alergat apoi pe scenă, l-a pălmuit pe Rock și s-a întors repede la locul lui. „Ține numele soției mele departe de gura ta nenorocită!”,i-a strigat Smith odată ce s-a așezat.
Momentul a uimit telespectatorii, care au accesat rețelele de socializare, deoarece nu a fost imediat clar dacă altercația a fost o scenetă sau nu. Câteva momente mai târziu, Smith a câștigat Oscarul pentru cel mai bun actor pentru interpretarea din „King Richard”. În discursul său, el și-a cerut scuze Academiei și colegilor săi nominalizați, dar nu s-a adresat lui Rock.
În pauza publicitară, Denzel Washington a venit la masa lui Will Smith să-i vorbească. Agenta lui Smith, Meredith O’Sullivan, s-a alăturat și ea. Deși a dispărut la reluarea transmisiei, ea a reapărut la următoarele două pauze publicitare, vorbind cu el până când a venit rândul categoriei „cel mai bun actor”.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
