Local

Galerie foto | Micro-fermă de prepelițe la Suraia

Janine VADISLAV
20 mai 2019 5058 vizualizări

Doi bucureşteni, soţ şi soţie, care au trăit o viaţă în capitală, au decis să se mute la ţară, pentru a-şi împlini un vis, acela de-a avea o micro-fermă de prepeliţe. Au investit tot ce-au avut în Suraia şi s-au pus pe treabă. Creşterea micuţelor înaripate nu este deloc uşoară, cere multa atenţie  şi multe ore petrecute în mijlocul lor. Au pornit la drum  cu speranţa că vor reuşi să schimbe un hobby într-o afacere, învăţând din mers şi au reuşit. Micro-ferma este una modernă, dotată la standarde europene. Investiţia nu este una foarte mare, câteva zeci de mii de euro, iar numărul prepeliţelor se ridică la 7000. Este o afacere de familie.

În ziua în care doamna Georgeta Blându şi soţul dumneaei s-au mutat în comuna Suraia, aveau deja un plan bine pus la punct. Totul se întâmpla în 2017 când au construit de la zero hala pentru prepeliţele ouătoare şi pentru îngrăşat, sala în care se află cele două incubatoare performante şi creşa pentru puişori. Ultima a fost finalizată sala de abatorirare, unde zburătoarele sunt pregătite pentru comercializare.

„Am  început  în 2017 când am achiziţionat primele 1000 de ouă şi un incubator performant. Ne-au ieşit 1000 de pui, spune doamna Georgeta zâmbind amuzată.

Acum o lună am obţinut autorizaţie pentru abatorizare, aici este. Suntem foarte mândri că am reuşit. Într-o zi de lucru putem pregăti în jur de 400 prepeliţe, care pleacă la beneficiar”.

Reuşita le-a dat aripi şi au continuat dedicându-şi timpul şi banii păsărilor. Au crescut numărul ouălor incubate, care nu se pun oricum, la întâmplare. Ele sunt alese, verificate cu grijă, să aibă dimensiuni standard, să fie rotunde, să fie frumoase. Incubaţia, ca şi la găini, durează 17 zile.

„Sunt incubatoare performante. Din acest incubator ies 3000 de pui”, spune doamna Georgeta  deschizând larg uşa incubatorului.

- Din câte ouă? întreb.

„Din 4000.”

3000 de puişori, cât moneda de 50 bani care, din fericire, cresc foarte repede. Într-o săptămână ajung să cântărească  10 gr, fiecare, dacă primesc hrană specială.

„Pregătim hrană specială, preponderent au în mâncare porumb, grâu, floarea soarelui şi mult calciu pentru dezvoltarea oaselor.”

Mâncarea pentru prepeliţele adulte  constă tot dintr-un amestec de porumb, grâu şi floarea soarelui, numai că nu li se mai administrează calciu. La această afacere pasiunea-i mare căci, atunci când vine vorba de câştig, după ce se scad cheltuielile, mai rămâne ceva...

„Câştigul nu-i aşa mare, nu putem spune că avem un câştig mare, dar putem trăi din asta. O familie, dintr-o astfel de afacere, poate trăi,” mai spune doamna Georgeta. 

Cei doi soţi petrec printre prepeliţe câte 12 ore zilnic, dar n-ar schimba cu nimic altceva, mai ales că-şi doresc din toată inima să lase afacerea copiilor.

„Asta este afacerea pe care ne-am dorit-o,  sperăm s-o putem duce în continuare, după care s-o predăm copiilor. Avem doi copii, unul dintre ei este medic veterinar, acum în Anglia.”

- Se cere carnea de prepeliţă?

„Se cere, la restaurante, în lanţurile de magazine, dar ouăle au mai multă căutare.

Vecinii, crescători de animale din tată-n fiu, au rămas uimiţi când au văzut cu ce se ocupă noii veniţi.

„La început am considerat că-i o activitate măruntă cu câteva prepeliţe  pentru familie. În momentul în care am văzut numărul mai mare, am zis  că este totuşi  un curaj.”

- Aţi consumat carne de prepeliţă? întreb.

„Am consumat carne de prepeliţă este foarte gustoasă şi slabă în grăsime”, ne-a spus  doamna Mioara Arbănaş, vecina de lângă casa familiei Blându.

În opinia specialiştilor, comparativ cu oul de găină, cel de prepeliţă are o compoziţie mult mai complexă. Acesta conţine de 5 ori mai mult fosfor, de 7,8 ori mai mult fier, are de 6 ori mai multă vitamina B1 şi de 15 ori mai multă vitamina B2. Oul de prepeliţă conţine, de asemenea, întregul complex de vitamine: A, B, D3, E, alături de minerale esenţiale, precum calciu, zinc, potasiu şi sulf. O cură cu ouă de prepeliţă tratează un număr impresionant de boli şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii bolnavilor cronici. ( Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.