Foto | Ce a ajuns fosta Intreprindere de Prelucrare a Maselor Plastice (Uniplast) Focsani, în zilele noastre
Când vor auzi cei aproape șase sute de angajați, cu tot cu Tesa (pesonal tehnico- administrativ), câți avea fosta unitate de prelucrare a maselor plastice de pe mândra platformă industrială de odinioară a Municipiului Focșani, că locul în care s-au chinuit zeci de ani, în trei schimburi, va deveni, așa cum cer noile vremuri capitaliste, o unitate de producţie hrană albine, cu siguranță că-i va buși râsul. Pe cei mai mulți dintre cei care, încă, mai trăiesc. Pentru că producția dezvoltată de această fabrică era bazată pe ramura petrochimică, adică din granule de plastic obținute din petrol se confecționau ambalajele cunoscute de toată lumea (sacoșe, plase, pungi, saci, folie) care ne ajută și în prezent la efectuarea cumpărăturilor sau la alte diverse operațiuni economice de transport sau agricole, la învelirea solariilor.
Din păcate, procesul trasformării granulelor de consistență dură în ambalaje flexibile presupune o metodă de topire și uscare a materiei inițiale care degajă, astfel, în mediul înconjurător numeroși vapori toxici. Aceștia, pe lângă faptul că afectează mediul, creează și probleme de ordin medical celor din apropiere, anume o sumedenie de boli cronice despre care poate detalia mai bine un medic de specialitate sau mai degrabă unul de medicina muncii. Dar până la urmă nimeni nu a fost obligat să lucreze într-o astfel de unitate, așa că nu e cazul să se plângă nimeni, doar cei care au resimțit uzura acestei activități trebuie să-și obțină drepturile specifice grupei a II a de muncă pentru că merită cu prisosință acest lucru.
Revenind, putem observa, chiar în aceste zile, că firul istoriei noastre locale a mai bifat o schimbare și anume faptul că o întreagă activitate de prelucrare a maselor plastice este înlocuită cu una inofensiva și anume, aceea de producere a unei substanțe sau a unui îndulcitor pentru prietenele noastre albine, pe care să le stimuleze și să le facă să producă mai multă și mai bună miere pentru noi, oamenii. Însă mai multe amănunte pot fi oferite de echipa managerială care a inițiat o astfel de schimbare de producție. Felicitări sau noroc în noua afacere, dar cu toate acestea nu trebuie să uităm de unde s-a plecat.
Așadar în urmă cu 4 decenii și jumătate Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România a emis o hotărâre, ca multe alte sute în folosul țării, dar care pentru Focșani a contat, deoarece prin intermediul ei s-a constituit „Intreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice” cuprinzând mai mulți tovarăși detașați de la fosta „Intreprindere de Prelucrare a Maselor Plastice” Buzău. Să urmărim zorii acestei unități industriale așa cum sunt consemnați în documentele acelor timpuri: „Intreprinderea a luat ființă în baza HCM nr 530/1975. Valoarea investiției aprobate era de 410 000 lei, din care 99 000 lei necesari la construcții montaj. Lucrările de construcții au început în luna februarie. Primele capacități de producție din cadrul întreprinderii erau planificate a intra in funcțiune în trimestrul I respectiv trimestrul IV din 1977. Însă colectivul întreprinderii preconiza ca acest lucru să fie devansat, în sensul că prima capacitate de 20 000 de tone să poată intra în funcțiune încă din anul 1976”
La data efectuării studiului s-a constatat că în cadrul întreprinderii îsi desfășurau activitatea un număr de 9 angajați, în special cadre de conducere, din rândul cărora un număr de 5 tovarăși erau membri de partid ce făcuseră parte din organizația de bază de la I.P.M.P Buzău . Asadar, I.P.M.P. Focșani a plecat la drum având în frunte trei ingineri de la I.P.M.P. Buzău anume pe Constantinescu D., Mocanu Dumitru și Hârșu Vintilă, dar și un maistru provenit tot de acolo, Sporea Nicolae. Aceștia au alcătuit și au transmis, atunci, forurilor ierarhic superioare următoare situație a investiției - „Intreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice Focsani a luat ființă în baza HCM de aprobare a indicatorilor nr 1531/1974 și a HCM de înființare nr 530/1975. Valoarea investiției aprobate era de 410 000 lei total. Lucrările de construcții au început în anul 1975, la data actuală fiind într-un stadiu foarte avansat (structura de rezistență era terminată, hala era acoperită) și se lucra în continuare la izolații, finisaje și pardoseli. Termenul de punere în funcțiune - Etapa I capacitate 20 000 de tone pe an Etapa a II-a -20 000 de tone pe an. Colectivul întreprinderii și-a mobilizat toate forțele în vederea devansării termenului de punere în funcțiune în anul 1976. La data actuală numărul salariaților era de 9 urmând ca la final să ajungă la 1050 !” Niciodată nu s-a ajuns la acest deziderat, în special din cauza condițiilor grele de munca,în trei schimburi, dar și a riscului crescut de boli profesionale.
Dupa victoria Revoluției Române traseul aproape liniar al respectivei întreprinderi a intrat într-un picaj necontrolat, încercându-se tot felul de strategii de revigorare a forțelor de producție și de comercializare a produselor obținute în acest loc. Metoda Mebo și cine mai știe câte alte metode de privatizare s-au aplicat, nu s-au potrivit aici deloc, așa că întreprinderea, denumită mai recent S C Uniplast SA Focșani a adunat datorii după datorii, reducându-și forțele productive până aproape la zero. Și fiind nu atât cumpărată, ci mai mult salvată de anumite personaje providențiale cu abilități specifice noilor timpuri. Chiar și acești noi proprietari nu au mai putut întreprinde mare lucru pentru recuperarea vechilor capacități de producție a fabricii, mai ales că piața specifică era și este sufocată de numeroase alte stabilimente cu același profil. Așa că după cum putem observa pe site- ul www.focsani.info-secțiunea urbanism, se pregătește o schimbare totală în ceea ce privește fosta „Intreprindere de Prelucrare a Maselor Plastice” Focsani (Uniplast) după cum se poate citi în continuare
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea
Citiți și:111 societăți comerciale vrâncene și-au găsit stăpânul-articol publicat în cotidianul nostru în 25 aprilie 2000 despre privatizările fostelor intreprinderi din economia comunistă din Vrancea
De la înființare și până în prezent FPS a scos la vânzare 111 societăți vrâncene. Dintre acestea puține funcționeaza încă la întreaga lor capacitate. Cele mai multe abia se țin pe propriile picioare din cauza datoriilor la stat. Privită în ansamblu, privatizarea acestor societăți nu a relansat economia vrânceană. Ba dimpotrivă, aceasta a ajuns într-o stare deplorabilă.
Privatizarea societăților comerciale cu capital majoritar de stat din județul nostru a fost declanșată prin înființarea Fondului Proprietatii de Stat( FPS), în februarie 1993. De atunci și până în prezent, 111 societăți comerciale au trecut în proprietate privată, capitalul social scos la vânzare fiind de peste 300 miliarde lei. Rând pe rând au fost vândute procentele majoritare la "Ceres", "Romseh", "Comat", "VEF", "Tricotton" și alte mari firme care, compuneau industria vrânceană.
În perioada '93 - '96 au fost scoase la vânzare 52 de societăți cu un capital social de 27 de miliarde de lei. Cea mai mare parte a privatizării a fost făcută în perioada 1997-2000, când 69 de agenți economici cu un capital social de aproape 172 miliarde lei și-au găsit stăpânul. Metodele de privatizare practicate de-a lungul timpului au fost licitațiile cu strigare, negocierile directe și vânzarea de acțiuni pe piața "Rasdaq".
22 cumpărători de acțiuni sunt pe lista restanțierilor
Până anul trecut, legislația în domeniu nu prevedea sancțiuni pentru cumpărătorii care nu-și achitase ratele la FPS. Puține contracte aveau o clauză specială, prin care rău-platnicii trebuiau să dea socoteală în cazul în care uitau să plătească. Din cauza vidului legislativ, 22 cumpărători au fost ani de-a rândul proprietari, fără să achite ceea ce au cumparat. Exemple în acest sens sunt PAS - urile, care după achitarea a 2 - 3 rate ajungeau în incapacitate de plată, ajungându-se astfel la 2,8 miliarde lei restanțe în care sunt incluse ratele, dobânda și penalitățile. Lista restanțierilor cuprinde 7 cumpărători din '96, 11 din 1997, 1 din 1998 și 2 din 1999. "Principalii retanțieri sunt PAS-urile de la "Ceres", "Agrotransport", "Insta Electric", "Zboina", "Uniplast", "Romagremin" ca și cumparătorii "Agromec" - urilor de la Suraia, Corbița, Călieni, Măicănești, Mihălceni și Panciu", a precizat George Arvinte, directorul Centrului de Privatizare Vrancea.
19 contracte de vânzare-cumparare au fost reziliate
Pentru că la încheierea unor contracte exista și o clauză specială de reziliere în cazul neachitării unui anumit număr de rate sau atunci când așa-zisul cumpărător nu mai manifesta interes pentru pachetul licitat, 19 contracte au fost reziliate în astfel de condiții.
Unele societăți au avut chiar ghinionul de a fi licitate de mai multe ori de cumpărători neserioși. Este cazul "Agromec" Odobești, care a fost achizitionată de trei ori și tot de atâtea ori a fost abandonată. Tot din această categorie fac parte: "Uniplast", Fabrica de Lapte, "Inprelg" Gugești, "Metal" Focșani, "Agromec" - urile de la Suraia, Mihălceni, Dumitrești, Bălești, Bătinești, Mărășești, Mărtinești, Legume-Fructe Adjud și nu în ultimul rând "Indforest".
Directorul Centrului de Privatizare a precizat că pentru toate aceste societăți au fost reluate procedurile de privatizare, cu excepția "Indforest". "Există și un caz în care primul cumpărător cu care s-a reziliat contractul a revenit la a doua licitație. Este vorba despre "Agromec" Suraia, care a fost vândută prima dată lui Gheorghe Jelea. După rezilierea contractului, acesta a revenit la a doua licitație, dar cumpărătorul a fost altul", a adăugat directorul Centrului de Privatizare.
În ultimii trei ani au intrat în conturile FPS 239 miliarde lei
Privatizările din perioada 1997 - 2000, din județul Vrancea, au adus FPS-ului 239 miliarde de lei. Volumul investițiilor angajate pentru cele 69 societăți comerciale privatizate în această perioadă este de peste 6 milioane dolari. După descentralizarea FPS, respectiv din august 1998, randamentul de privatizare a crescut, 88% dintre contractele încheiate fiind achitate. În același timp, FPS a obținut un preț mediu pe acțiune de 78,26% din valoarea cu care a scos la vânzare pachetele de acțiuni.
În prezent, FPS mai are de vândut 5 societăți comerciale, dacă excludem societățile de tip IAS care au fost transferate la Ministerul Agriculturii.
Oameni de afaceri cu greutate au cumparat câte o societate profitabilă
Dacă pentru micile societăți cumpăratorii au fost asociațiile salariaților sau oameni de afaceri mai puțin cunoscuți, pentru marile firme bătălia a fost destul de dură.
Pachetele majoritare de la două mari societăți vrâncene, "Industrializarea Laptelui" și "Combivra", au fost cumpărate de cunoscutul om de afaceri Liviu Jitea cu mai bine de 4 miliarde de lei.
Cea mai mare parte din SC "Avicola" SA a fost achiziționată de Asociația PAS cu 4,6 miliarde lei, dar se știe că din lipsa banilor PAS-ul a acceptat ca cea mai mare parte din sumă să fie plătită de omul de afaceri Dan Vicol.
Nu trebuie omisă nici cea mai mare privatizare a anului, cea a SC "Vincon" SA, cumpărarea pachetului majoritar în octombrie a.c. de către Luky Georgescu aducând FPS aproximativ 200 miliarde lei.
Printre oamenii de afaceri care au încheiat contracte cu FPS se numără Cristinel Mihalcea - 13,5 miliarde lei pentru 63,77% din SALF, Cătălin Chelu - care a plătit 1,7 miliarde lei pentru 68,58 din "Prodincarn" și Lucian Avram, cumpărătorul a SC "Marchim" Mărășești.
Dintre societățile implicate în marile privatizări menționăm "Metex", cumpărătorul a 41,8% din "Milcovul" și 58,9% din "Suintest" cu numai un miliard lei și "Palcom" care a plătit 17,03% din "Palcom" cu 2,619 miliarde lei.
Dintre marile eșecuri de amintit este privatizarea "Indforest", directorul Dumitru Nagâț fiind pentru 90 de zile un fel de proprietar fără să plătească cele 28,9 miliarde lei, pe care singur le-a oferit.
De altfel, într-un top al celor mai reușite privatizări primele locuri sunt ocupate de "Avicola", Fabrica de Lapte, "Combivra", "Vincon" si "VEF". La polul opus se află Agromec-urile, "Șarba" Odobești și "Indforest".
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
