Local

VIDEO Astăzi despre unul dintre actorii „generației de aur” George Motoi

Ziarul de Vrancea
3 mar 2023 2753 vizualizări

George Motoi (n. 22 ianuarie 1936, Kardam, România – d. 4 martie 2015, București, România)  s-a născut pe 22 ianuarie 1936 în satul Arman din Dobrogea de Sud (devenit după 1940 parte a Bulgariei) și și-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Brăila. Pasionat de teatru şi de poezie, tânărul s-a înscris la Şcoala populară de artă, proaspăt înfiinţată la Brăila, dezamăgindu-şi tatăl, care își dorea să îl vadă medic veterinar sau ofiţer

În anul 1954 da examen de admitere si reuseste la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti. Absolva, in 1958, Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, clasa prof. Irina Rachiteanu.

Dupa absolvire pleaca cu repartitie la Piatra Neamt, punand acolo, impreuna cu toti colegii de promotie, bazele unui nou teatru (Teatrul Tineretului de azi). Teatrul din Bacau il imprumuta pentru rolul titular din Don Carlos de Schiller, sub regia artistului emerit Ion Olteanu. Bacauanii ii obtin transferul de la Piatra Neamt si joaca la Bacau numai roluri principale de larga diversitate, fiind remarcat in turneele din Capitala ca unul dintre cei mai buni interpreti romani ai Bufonului din "A douasprezecea noapte" de Shakespeare.

Teatrul "Giulesti" din Bucuresti vrea sa-l angajeze, dar Vlad Mugur, preluand pe atunci (1964) directia Teatrului National din Cluj, il convinge sa mearga cu el. Sub aripa lui Vlad Mugur ajunge actor consacrat. Interpretarea rolului Caligula din piesa cu acelasi nume de Albert Camus, de pilda, il propulseaza fulgerator printre actorii de prim rang ai tarii, iar cateva turnee in Italia, cu acelasi rol, il consacra definitiv. Il vede si Radu Beligan in Caligula si-l invita sa vina la Nationalul bucurestean. O face. Iata-l, deci, din 1970 - si pana in prezent - actor al primei scene romanesti.

In regia Malvinei Ursianu, a jucat in patru filme importante: "Serata" (1971), "Trecatoarele iubiri" (1974), "Intoarcerea lui Voda-Lapusneanu" (1979), "Linistea din adancuri" (1982). "Lapusneanu este rolul cel mai important pe care l-am avut in cinematografie. Roluri ca acestea apar in cariera unui actor de maximum doua-trei ori, privilegiate doar de sansa, ciclica as spune, a aparitiei unor opere de exceptie, caci rolul lui Lapusneanu, din filmul acesta, nu-i cu nimic mai prejos decat Hamletul lui Shakespeare sau decat Caligula lui Camus", povesteste actorul in cartea sa de eseuri "Sub masca actorului".

Un alt film de neuitat este "Adela" (1985), al lui Mircea Veroiu, unde il interpreta pe medicul Emil Codrescu, de care se indragosteste tanara Adela (Marina Pricopie).(dosaresecrete.ro cinemagia.ro)

Cursurile primare le face în comuna Dudești, jud. Brăila, unde s-au stabilit părinții după anul 1940. Între anii 1950-1954 urmează studiile medii la Grupul școlar agricol din Brăila și Școala Populară de Artă din același oraș. În anul 1954 dă examen de admitere și reușește la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Absolvă, în 1958, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București, la clasa prof. Irina Răchițeanu.

După absolvire pleacă cu repartiție la Piatra Neamț, punând acolo, împreună cu toți colegii de promoție, bazele unui nou teatru (Teatrul Tineretului de azi). Teatrul din Bacău îl împrumută pentru rolul titular din Don Carlos de Schiller, sub regia artistului emerit Ion Olteanu. Băcăuanii îi obțin transferul de la Piatra Neamț și joacă la Bacău numai roluri principale de largă diversitate, fiind remarcat în turneele din capitală ca unul dintre cei mai buni interpreți români ai Bufonului din A douăsprezecea noapte de Shakespeare (sub bagheta regizorală a reputatului Vlad Mugur). Vrea să-l angajeze Teatrul “Giulești” din București dar Vlad Mugur, preluând pe atunci (1964) direcția Teatrului Național din Cluj, îl convinge să meargă cu el. Sub aripa lui Vlad Mugur ajunge actor consacrat. Interpretarea rolului Caligula din piesa cu același nume de Albert Camus, de pildă, îl propulsează fulgerător printre actorii de prim rang ai țării, iar câteva turnee în Italia, cu același rol, îl consacră definitiv. Îl vede și Radu Beligan în Caligula și-l invită să vină la Naționalul bucureștean. O face. Și nu numai pentru că, după o vacanță, Vlad Mugur rămâne definitiv în Occident, lăsându-l la jumătatea drumului cu un Hamlet de zile mari, ci și pentru că solicitările de la București ale Cinematografiei și Televiziunii îi sacrificau nopțile pe trenuri și avioane.

În film, a colaborat constant cu Malvina Urșianu.

Actorul a fost căsătorit peste 20 de ani cu actrița Cezara Dafinescu, cu care are o fiică. George Motoi s-a recăsătorit cu actrița Gigliola Brăileanu.[2]

A fost înmormântat la Cimitirul Sf. Vineri din București.

Cuprins

Debut

1958 – rol Marcov “Poveste de iubire” de Simonov, r. Cristian Munteanu, Teatrul din Piatra Neamț

Teatre în care a activat

1958-1960 – la Piatra Neamț;

1960-1964 – la Bacău;

1964-1970 – la T. Național Cluj

1970–prezent – actor al Teatrului Național “I.L.Caragiale”din București

1991–1995 – Director al Teatrului “Maria Filotti” din Brăila, prin cumul de funcție, neîntrerupându-și activitatea de actor și regizor la Teatrul Național din București

Activitate artistică

La Piatra Neamț:

    1958 – rol Marcov “Poveste de iubire” de Simonov, r. Cristian Munteanu

La Bacău:

    Don Carlos în „Don Carlos” de F.Schiller, r. Ion Olteanu

    Trigorin, “Pescărușul” de Cehov, r.Gh. Jora

    Bufonul în „A douăsprezecea noapte” de W.Shakespeare, r.V.Mugur

La Cluj:

    Caligula în „Caligula” de A.Camus, r.Vlad Mugur

    Oberon, “Visul unei nopți de vară” de Shakespeare, r.V.Mugur

    Vlaicu, “Vlaicu Vodă” de Al. Davila, r. Val Mugur

    Hinkfus, “Astă seară se joacă fără piesă” de L. Pirandello, r. Paulo Magelli

    Jamie, “Lungul drum al zilei către noapte de O Neill, r. Crin Teodorescu

    Moebius, “Fizicienii” de Durrenmatt, r. V.T.Popa

    Joseph și Charles, “Școala Calomniei” de Sheridan, r. L. Giurchescu

La Teatrul Național “I.L.Caragiale”:

    1972 Anton Suditu/Ovidiu Petrescu, “Un fluture pe lampă” de Paul Everac, r. Horea Popescu

    1972 Damian Sticlaru, “Iadul și pasărea” de Ion Omescu, r. Alex.Finți

    1973 Boris, “Furtuna” de A.N.Ostrovski, r. George Teodorescu

    1973 Ion Ionescu Novus, “Gimnastică sentimentală” de V. Voiculescu, r. N.Al.Toscani

    1973 Valeriu, “Simfonia patetică” de Aurel Baranga, r. A. Baranga

    1973 Iordache Olimpiotul, “Zodia Taurului” de Mihnea Gheorghiu, r. M. Berechet

    1974 Herault de Sechelles, “Danton” de Camil Petrescu, r. Horea Popescu (*

    1976 Clarence, “Richard al III-lea” de Shakespeare, r. Horea Popescu (*

    1977 Adam, “Cine a fost Adam?” de Leonida Teodorescu, r. Cristian Munteanu

    1978 Turgheniev, “Elegie” de P.Pavlovski, r. Mihai Berechet

    1979 Pictorul, “A treia țeapă” de Marin Sorescu, r.Sanda Manu

    1981 Temnicerul , “Cheile orașului Breda” de Ștefan Berceanu, r. Sanda Manu

    1982 Vlaicu Vodă, “Vlaicu Vodă” de Al. Davila, r.M. Berechet

    1983 Alex Lăpușneanu, “Despot Vodă” de V. Alecsandri, r.Anca Ovanez Doroșenco

    1983 Dale Harding, “Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, r. H. Popescu (*

    1984 Brenner, “Papa Dolar” de Andor Gabor, r. Mihai Berechet

    1985 Finch Mc Comas, “Nu se știe niciodată” de G.B.Shaw, r. M. Berechet

    1986 Praida, “Jocul ielelor” de Camil Petrescu, r. Sanda Manu

    1989 Anton, “Cineva te iubește” de Alex Stein, r. George Motoi

    1989 Neagota, “Moștenirea” de Titus Popovici, r. M.Manolescu, H.Popescu

    1990 Guvernatorul Filip, “Cine are nevoie de teatru” deT. Wertenbaker, r. Andrei Șerban

    1991 Vantu, “Morișca” de Ion Luca, r. G. Motoi

    1991 Ion Dragoș, “Avram Iancu” de L.Blaga, r. H. Popescu

    1998 Severino, „Numele trandafirului”, după Umberto Eco , regia Grigore Gonța

    Bănescu, „Generația de sacrificiu” de I.Valjan, regia Dinu Cernescu

    2000 Duncan, „Macbett” de E.Ionescu, regia Beatrice Bleonț

    2002 Eminescu, „Dulcea mea doamnă, Eminul meu iubit”, adaptare și regia George Motoi

    Spectacol lectură: “Dialog nocturn despre o piesă nescrisă” de Doru Moțoc, - rolul Richard Cobden și regia (29 noiembrie 2002, - 150 de ani de la moartea lui Nicolae Bălcescu)

    2003 Ștefan, „Noiembrie” de Ana Maria Bamberger, regia Alice Barb

    Solionîi, „Mașinăria Cehov” de Matei Vișniec, regia Cristian Ioan

    2004 Maximilian, “Coada” de Paul Everac, regia Paul Everac

Teatru de televiziune:

    Mircea - „Gaițele”, de Al. Kirițescu

    Robert -„Dincolo de zare” de O’Neill

    Bastardul - „Regele Ioan” de Shakespeare

    Ștefăniță Vodă din serialul „Mușatinii”, după Delavrancea

    Vlaicu Vodă -„Vlaicu Vodă” de Al. Davila

    Ovidiu Petrescu -„Un fluture pe lampă” de P.Everac

    Nicorescu Uleia – în serialul “Amantul Marii Doamne Dracula”, după romanul cu același nume de Fănuș Neagu

Regie de teatru

    Debut: Casa cu două intrări de Calderon de la Barca (la Cluj)

    Lada de I.Sava (la Cluj)

    Doi pe un balansoar de Gibson (la Petroșani)

    Ultimul set de M.Beligan (la Teatrul Național din București)

    Morișca de I.Luca (la Teatrul Național din București)

    Paiața sosește la timp de F.Neagu (la Teatrul Național din București)

    Vlaicu Vodă de A.Davila (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Cineva te iubește de Al.Stein (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Pălăriile doamnei Olga de T.Popescu (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Noaptea Brâncoveanului, de T.Constantin (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Gaițele, de Kirițescu (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Profesorul de franceză, de T.Mușatescu (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Ultima oră de M.Sebastian (la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila)

    Pușlamaua de Pierre Chesnot (Teatrul Dramatic din Galați)

    Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Teatrul Dramatic din Galați, premiera iunie 2003

Roluri în film

George Motoi

    Lupeni ’29, r. M. Drăgan

    Lumină de iulie, r. Gh. Naghi

    Sentința, r. Ferenc Kosa

    Decolarea, r. Timotei Ursu

    Serata (1971)

    Explozia (1972)

    Întoarcerea lui Magellan (1974)

    Șapte zile, r. M. Veroiu

    Trecătoarele iubiri, r.Malvina Urșianu

    Frații Jderi (1974)

    Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)

    Un august în flăcări, r. Dan Pița,Al.Tatos

    Un zâmbet pentru mai târziu, r. Alex. Boiangiu

    Hyperion, r. Mircea Veroiu- (*)

    Pe aici nu se trece! r. Doru Năstase(*)

    Instanța amână pronunțarea, r. Dinu Cocea

    Marele singuratic (1977)

    Buzduganul cu trei peceți,r.C.Vaeni

    Pentru patrie (1978)

    Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu (1980)

    1979-1982 – Cosma-“Lumini și umbre” serial TV, regia: A.Blaier, M.Constantinescu, M.Mureșan

    Al treilea salt mortal, r.Al.Croitoru

    Ancheta, r. Ctin Vaeni

    Rețeaua “S”, r.V.Calotescu

    Liniștea din adîncuri (1982)

    Omul și umbra, r. Iulian Mihu

    Calculatorul mărturisește (1982) r. G. Cornea

    Trandafirul galben (1982)

    Miezul fierbinte al pâinii, r. Al. Croitoru

    Misterele Bucureștilor (1983)

    Adela (1985), r. Mircea Veroiu

    Masca de argint (1985)

    Anotimpul iubirii, r.Iulian Mihu

    Colierul de turcoaze (1986)

    Furtună în Pacific, r. Nicu Stan

    Totul se plătește (1987)

    Păstrează-mă doar pentru tine, r. V. Calotescu

    Telefonul (1992)

    Atac în bibliotecă (1993)

    Chira Chiralina, r. Gyula Maar

    Terente – regele bălților, r. Andrei Blaier

Premii și distincții

    Premiul Festivalului Național de Teatru pentru rolul Victor din „Pisica în noaptea Anului Nou”, de D.R.Popescu, regia Vlad Mugur (Teatrul Național din Cluj)

    Premiul ACIN pentru interpretare masculină - rolul Andrei din „Trecătoarele iubiri”, de M.Urșianu

    Marele premiu al Festivalului de la San Remo pentru filmul „Adela”, după G.Ibrăileanu, regia M.Veroiu

    Diploma “Artist de Onoare al Filmului Românesc”, 2001

    13 mai 2002 - Premiul de Excelență acordat de Centrul Național al Cinematografiei pentru contribuția deosebită adusă la afirmarea filmului românesc

    1960-1998 mai multe medalii și Ordine (Medalia Muncii, Medalia “Meritul Cultural”), Ordinul “Meritul Cultural cls.IV și Ordinul “Meritul Cultural” cls. a III-a)

    Cetățean de onoare al Municipiului Brăila (decembrie 2002)

    Premiul pentru întreaga activitate din partea Festivalului Internațional de Film Transilvania - TIFF (iunie 2011)

I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”.[3]

Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului George Motoi la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[4]

Note

    ^ a b c d George Motoi, Discogs, accesat în 9 octombrie 2017

    ^ a b Doamnele lui George Motoi, la înmormântare: fosta - în haină de blană, actuala - într-un palton de piele

    ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.

    ^ Decretul nr. 320 din 13 mai 2004 privind conferirea Ordinului și Medaliei Meritul Cultural, text publicat în Monitorul Oficial nr. 444 din 18 mai 2004.

De la Wikipedia, enciclopedia liberă


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.