Local

Furtuna mai primeste o lovitura in Afacerea Agroind

Mihai Boicu
10 nov 2006 3029 vizualizări
Curtea de Apel Galati a anulat ieri privatizarea SC Agroind SA Focsani, firma care a mostenit fosta gospodarie de partid in anul 1992. Horia Furtuna a pus mina pe 1150 de hectare de teren din domeniul public al statului, din care 130 ha in Focsani. Hotarirea Curtii de Apel nu este insa definitiva. Vasile Lupu, avocatul Agentiei Domeniilor Statului, spune ca valoarea terenurilor se ridica la peste 200 de milioane de euro

Conservatorul Horia Furtuna a pierdut ieri la Curtea de Apel Galati procesul pentru cele 1150 de hectare de terenuri pe care a ajuns stapin in anul 1992, din care 130 de hectare se aflau pe raza Focsaniului, iar o parte au fost deja vindute pe bani buni. Agentia Domeniilor Statului a dat anul trecut in judecata Agroind SA, mostenitorul fostei gospodarii de partid, si celelalte sapte firme care s-au desprins din ea de-a lungul timpului. "Curtea de Apel Galati a constatat nulitatea absoluta a actelor pin care SC Agroind SA si derivatii si-au insusit cele 1150 de hectare si protocoalele

prin care si le-au impartit", ne-a declarat Vasile Lupu, avocatul ADS. Hotarirea nu este definitiva si poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ceea ce foarte probabil ca se va si intimpla tinind cont de miza procesului. Preluarea terenurilor fostei gospodarii de partid a fost una dintre cele mai mari din Vrancea, iar artizanul ei a fost Horia Furtuna, actualul vicepresedinte conservator al Consiliului Judetean, care era in 1992 era director al Agroind si membru de frunte FDSN. Desi

cercetat de citeva ori de organele de ancheta, acesta nu a patit nimic, cu toate ca modul in care a pus mina pe terenuri a ridicat mari semne de intrebare. Intre timp, terenurile au trecut prin patrimoniul sapte societati infiintate prin spargerea Agroind, iar pe o dintre ele se inalta acum unele dintre supermarket-urile din Focsani.

Avocatul Vasile Lupu sustine ca valoarea terenurilor pe care a spus mina Horia Furtuna si cei care l-au ajutat este de peste 200 de milioane de euro si ca afacerea nu se putea face fara complicitatea autoritatilor. "Pregatesc un dosar pentru Comisia de abuzuri a Parlamentului Romaniei cu procurorii si judecatorii care au aparat aceasta mega-escrocherie si voi sesiza Consiliul

Superior al Magistraturii, pentru ca fara sprijinul justitiei nu se putea mina pe aceste terenuri, a caror valoare depaseste 200 de milioane de euro", spune avocatul Vasile Lupu. Avocatul ADS sustine ca privatizarea Agroind s-a facut ilegal si ca a intimpinat obstacole atunci cind a incercat sa afle amanunte suplimentare despre modul in care s-a facut transferul de proprietate de la stat la firme private controlate de privilegiati ai tranzitiei. "Eu sint nemultumit fiindca Ministerul Agriculturii nu a trecut la

inventarierea acestor terenuri si sa le declare proprietate de stat, pentru ca Agroind SA si cele sapte societati nu au nici un act de proprietate, in afara de o intabulare in fals", a precizat avocatul ADS.


Cum s-a pierdut urma terenurilor


SC Agroind SA Focsani a figurat pina in 1989 ca anexa a Partidului Comunist Roman, cu o suprafata de 1636 de hectare de teren agricol si 157 de hectare de teren neagricol. In anul 1990, pe fondul vidului legislativ, Trustul IAS Focsani a preluat intregul patrimoniu al anexei PCR, dupa care pe 1 mai 1991 s-a desfiintat. Anexa PCR s-a transformat SC Agroind SA, societate comerciala cu capital de stat. Potrivit unei adrese din 14 decembrie 1992, a Oficiului de Cadastru si Proprietate Imobiliara Vrancea, societatea

avea in proprietate1090 de hectare de teren. Agroind SA s-a privatizat ca umare a cumpararii a 99% din capitalul social de catre "Asociatia Agroind - Programul Actiunilor Salariatilor", al carui

presedinte era Horia Furtun a. Potrivit contractului nr. 638 din 17 decembrie 1992, incheiat cu Agentia Nationala de Privatizare si Dezvoltare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, asociatia a cumparat 99% din capitalul SC Agroind SA. Avocatul Vasile Lupu spune ca aceste terenuri erau date doar in administrare, intrucit se aflau in domeniul public al statului, si nu puteau fi privatizate. In 1995, Agroind s-a divizat in patru firme: SC Agroind SA, SC Dyonisos SA, SC Europa SA si SC Agroind Comert SA, care s-a transformat in SC Sirius International SA. Pe 6 mai 1998, exceptind Europa SA, suprafata de 1032 hectare de teren agricol a fost impartita intre celelalte trei societati. Urmind un traseu asemanator ca al

Agroind, in 1992, din SC Vinicola SA Focsani s-a desprins Eurovitis SA Urechesti, care s-a privatizat in acelasi an. In 1994, societatea s-a divizat si s-a format si SC Agrovitis SA Urechesti. In acest moment, suprafetele detinute de societatile desprinse din Agroind SA sint urmatoarele: Agroind SA Focsani- 708,14 hectare teren agricol si 142,63 hectare teren neagricol, SC Dyonios SA otesti- 93,92 hectare teren agricol si 8,29 hectare teren neagricol si SC Agroind Comert SA (SC Sirius International SA)- 128,15 hectare teren agricol si 10,25 hectare teren neagricol.


NUP dupa NUP


Afacerea Agroind a fost vericata in mai multe rinduri, pe timpul mai multor guvernri, insa toate dosarele au avut un final nu prea clar. Astfel, in 2003 Corpul de Control al fostului premier Adrian Nastase a stabilit ca privatizarea s-ar fi facut ilegal. Dosarul a ajuns la IPJ Vrancea, unde concluziile au fost aceleasi, dupa care s-a oprit la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Galati. Aici, fost procuror general Tomita Craciun a dat solutie de neincepere a urmarii penale. NUP-ul a fost contestat, dupa care procurorul a dat aceeasi solutie pe 23 iunie 2004, care a avut loc la trei zile de la constituirea Consiliului Judetean Vrancea, unde s-a consfintit trecerea fostului umanist Horia Furtuna in tabara social-

democratului Marian Oprisan. Privatizarea Agroind a fost cercetata si de Corpul de Control al ministrului Agriculturii, liberalul Gheorghe Flutur, care a trimis dosarul la DNA, unde, deocmadata, nu se stie ce s-a intimplat cu el. Primele semne ca afacerea Agroind s-ar putea prabusi a fost la inceputul acestui an, cind

Comisia judeteana de aplicare a legilor fondului funciar i-a pus in proprietate pe fratii Lucia Vestinian si Ionel Dumitrecu pe suprafata de 50 de hectare din terenurile terenurile SC Dyonisos SA Cotesti,

care ii apartine lui Horia Vintila Furtuna. Cei doi proprietari aveau hotariri judecatoresti definitive si irevocabile inca dinainte de anul 2004 pe terenurile pe care sustineau ca sint mostenitori, care nu

au fost insa puse in aplicare. Firma Dyonios a contestat hotarirea de validare a Comisiei judetene. Horia Furtuna nu a putut fi gasit aseara la telefon pentru a-si spune punctul vedere cu privire la solutia pronuntata de Curtea de Apel Galati, insa susrse apropiate acestuia ne-au declarat ca procesul merge mai departe.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.