Local

Vrincenii au impartit o piine lunga de doi metri

Silvia Vrînceanu Nichita
14 aug 2006 1256 vizualizări
La prima editie a Festivalului Piinii, piinea s-a vindut ca ... piinea calda. Si produsele de patiserie au fost la mare cautare

Peste 1.000 de vrinceni au mincat impreuna dintr-o bucata de piine, in semn de prietenie si solidaritate, la prima editie a Festivalului Piinii, care s-a derulat la Focsani. In acordurile Ansamblului Folcloric "Tara Vrancei", care a initiat sarbatoarea in semn de multumire pentru noua recolta de griu, participantii au fost intimpinati cu piine si sare, cu cununite din spice de griu, dar

si cu cele mai gustoase produse de panificatie. In atmosfera unui sat traditional, noua recolta a fost binecuvintata de preoti, iar inainte de a se degusta piinea s-a spus "Tatal Nostru", prilej pentru cei prezenti sa constientizeze ca "piinea este mai pretioasa decit si-au imaginat" si ca alimentul de baza nu ajunge intotdeauna la gurile oamenilor care au nevoie de el. Sarbatoarea s-a dorit a fi si un prilej de reintilnire cu cei dragi a celor plecati, care au fost invitati sa se bucure impreuna mincind din aceeasi piine. Dupa deschiderea oficiala, reprezentantii firmelor expozante, autoritatile, in frunte cu prefectul Ion Oprea, dar si oameni de rind s-au incins intr-o hora a cununii de griu, alaturi de dansatori, si apoi au

degustat produsele. Sase firme au participat la prima editie a Festivalului Piinii - Nisprod, Rominex, Comcereal, Cuptorul de Aur, Moripan Alex Jaristea si Pati Royal.

"Cine stie rostul piinii, tine bobu-n cuibul miinii" Dupa cum a declarat Maria Murgoci, directorul Ansamblului Tara Vrancei, era nevoie de o asemenea sarbatoare pentru ca "piinea nu mai este pretuita asa cum se cuvine", dupa cum nici folclorul autentic nu mai este apreciat ca in vremurile bune. Artistii

focsaneni au compilat unul dintre cele mai frumoase cintece populare ale secerisului, care a devenit laitmotivul sarbatorii. "Cinta glia, cinta bolta, ca-i frumoasa azi recolta, si din spicele de griu, care trec mai sus de briu, am facut mindra cununa, s-o purtam cu voie buna. Cine stie rostul piinii, tine bobu-n cuibul miinii, si-l alinta, si-l descinta, si-l aseaza-n brazda sfinta", au cintat artistii populari. Focsanenii au putut afla cum se se framinta, cum se dospeste si cum se coace piinea cea de toate zilele, dar si ca

este nevoie sa multumim pentru ca aceasta exista pe masa. "Desi a fost prima editie, oamenii s-au aratat interesati de produsele expuse si de activitatea noastra. Ceea ce m-a nemultumit a fost dezinteresul autoritatilor locale. Lupta politica nu are nimic de-a face cu acest tip de evenimente. Daca ne gindim la cit de multi bani s-au cheltuit cu Festivalul Vinului sau Festivalul Berii, eu cel putin, ca producator de panificatie, m-am simtit marginalizat", a declarat Vasile Melinte, patronul uneia dintre firmele participante. "Sarbatoarea este un bun prilej sa ne scoatem produsele in lume", ne-a spus si Marioara Nistoroiu, reprezentanta NisProd, firma care a expus si cea mai lunga piine a editiei de debut.

Piinea nu ingrasa

Producatorii au adus la festival cea mai grea piine (16 kilograme), cea mai lunga piine (2,5 metri), dar si tot felul de sortimente care i- au pus la treaba pe brutari si patiseri. La standuri au putut fi vazute de la cunoscutele franzele si pina la lipii, baghete, chifle, batoane, cornuri, pite sau colaci de diferite forme, gusturi si culori, toate facute din faina de griu, secara, cartofi, tarite in ameste cu diverse seminte. Participantii au putut gusta din piine cu soia, dar si din "piinea vietii", despre care Liviu Oloeriu, directorul firmei producatoare, spune ca nu ingrasa, la fel ca si specialitatea Puravitlady. Producatorii au atras atentia ca a scazut consumul de piine si au incercat sa repare reputatia pe nedrept afectata a

acestui produs biblic. "Exista prejudecata ca piinea ingrasa, dar nu este asa. Piinea nu are decit calitatii. Nu ingrasa si nu costa mult. Piinea este un produs bogat in nutrienti si este 100% naturala", a spus Liviu Oloeriu. La finalul sarbatorii, participantii au mincat impreuna din cele mai mari piini expuse la festival, dar au degustat si cumparat din multitudinea de produse preparate din faina. Cele mai cerute si mai vindute produse au fost cozonacii, dar si lipiile, piinea impletita, franzelele, covrigii sau chiar pesmetul din malai. Potrivit producatorilor, la mare cautare au fost si produsele de patiserie. Organizatorii au acordat si premii firmelor prezente, pentru cea mai mare piine, cel mai bun cozonac, pentru originalitate, pentru cea mai buna tarta, pentru cel mai rustic decor si altele. "Se spune «piinea noastra cea de toate zilele», nu? Fara vin, bere, se poate trai, dar fara piine nu!", este de parere Zinca

Vlad, gestionara la o firma de panificatie.

Stiati ca:

Piinea se coace la 260 de grade in 20 - 60 de minute;

Reteta piinii este foarte simpla: 100 de parti faina, 60 parti apa, 2

sare si 2 de drojdie;

Trebuie sa mincam cel putin 200 de grame de piine pe zi;

Piinea este un aliment atit de complet, incit se poate trai mult timp

doar cu piine si apa;

100 g de piine alba furnizeaza 255 calorii;


Imnul griului


"Toamna buna ni-l rasfata, si-l indeamna catre viata

Iarna din omat ii face bobului de griu cojoace

Primavara calda ni-l trezeste si ni-l scalda

Vara cu raza de soare, creste holda si mai mare

Cind e spicul dat in pirg, fete si flacai se string,

Sa culeaga roadele, sa umplem hambarele.

Gustul piinii de acasa, sa ne-adune iar la masa,

Bucuria sa ne fie, sarbatoare pe vecie."


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.