Razboi total intre barourile de avocati
Finalul vacantei judecatoresti abia incepute va aduce, foarte probabil, cele mai inversunate dispute intre avocatii romani impartiti, la ora actuala, in doua tabere. Duelul barourilor, la nivel national, are deja citeva etape parcurse din "batalia" inceputa in urma cu patru ani. Atunci, in temeiul unei hotariri judecatoresti,juristul Pompiliu Bota a obtinut autentificarea statutului Asociatiei de Binefacere "Bonis Potra". Aceasta avea trecut in obiectul de activitate infiintarea de ziare, posturi de radio, bai comunale,
barouri si notariate. Pompiliu Bota a infiintat ulterior Baroul Constitutional, iar apoi, dupa ultima modificare a legii avocaturii, a infiintat Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si barouri in Bucuresti si toate judetele tarii. La acea data, insa, in tara functionau barourile "clasice", reunite in Uniunea Nationala a Barourilor, astfel ca s-a ajuns la situatia ca in Romania sa existe in fiecare judet doua barouri cu aceeasi denumire, unul "traditional" («aripa Zamfirescu»), celalalt al lui Bota. Situatia nu este o premiera la nivel mondial. De exemplu, in statele din fosta URSS exista cite cinci, sase barouri paralele in aceeasi tara.
Ticu Burca, decanul Baroului Vrancea («aripa Zamfirescu»), spune ca Bota a infiintat baroul paralel fara nici un drept. "Constituirea si functionarea de barouri in afara UNBR sint interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale acestora sint nule de drept. Asta scrie in Legea 51 / 1995 si din acest punct de vedere lucrurile sint foarte clare. In fiecare judet exista cite un barou in momentul in care Bota le-a infiintat pe ale lui, deci nu avea dreptul sa faca acest lucru. A beneficiat de neatentia unor functionari, atunci cind a insiruit in obiectul de activitate al asociatiei pe care a facut-o in 2002, trecind si infiintarea de barouri, printre altele", a precizat Burca, decanul baroului traditional vrincean care numara 125 de
avocati. In Vrancea, "aripa Bota" are 25 de avocati, decan fiind Jenica Bujenita, iar prodecan Alin Ionita. Acesta din urma sustine ca baroul din care face parte este cel legal. "Nu vrem decit sa fim lasati sa practicam aceasta meserie. Sintem realisti ca nu se pot anula zeci de mii de hotariri judecatoresti ramase definitive, in baza faptului ca baroul condus de Zamfirescu este ilegal, iar hotaririle din dosare nule de drept. Noi functionam legal. Este si parerea unei judecatoare de la Judecatoria Bacau, care la 19 ianuarie 2006 a constatat ilegalitatea practicarii meseriei de avocat a vechilor barouri. Un alt aspect privind ilegalitatea baroului vrincean condus de Ticu Burca sint prevederile Legii 51 / 1995, modificata prin Legea 255 / 2004. Aceasta da dreptul vechilor barouri sa mai functioneze timp de 3 ani in forma in care i-a prins aceasta lege. In aceasta perioada trebuiau sa se inregistreze si sa functioneze legal. Nu s-au inregistrat, noi am facut acest lucru pentru ca Ministerul Justitiei ne-a raspuns la o adresa prin care
baroul vechi nu era inregistrat, deci nu exista in drept, ci doar in fapt", si-a spus punctul de vedere Alin Ionita.
Ciubotaru: "Nu eram obligati sa ne inregistram!"
Fostul presedinte al Judecatoriei Focsani, Mircea Ciubotaru,actualmente avocat in baroul Vrancea ("aripa Zamfirescu"), a replicat acuzatiilor aduse de Alin Ionita: "Baroul nostru a functionat legal mereu. Noi nu trebuia sa ne inregistram, asa cum se afirma,pentru a putea functiona in continuare. Orice asociatie (fundatie) infiintata prin lege, care a existat anterior, nu are obligatia sa se inscrie in registrul persoanelor juridice, ci numai asociatiile (fundatiile) nou infiintate, care se infiinteaza nu prin lege, ci prin
vointa a doua, trei sau mai multe persoane. Baroul nostru nu trebuia sa se inregistreze pentru ca Legea 51 / 1995, prevede ca legea se aplica in viitor. Daca ar fi adevarat ceea ce sustin Pompiliu Bota si Alin Ionita, atunci ar insemna ca toti avocatii din Romania, din barourile traditionale, au functionat ilegal in acesti ultimi ani, iar procesele la care au participat sint nule de drept.
Ceea ce este practic imposibil, hotaririle judecatoresti raminind definitive, irevocabile si fiind puse in executare. Cred ca ei vor sa intre in aceasta profesie pe cai ocolite si nu e corect. Ce-ar fi sa se mai infiinteze inca vreo doua tribunale, citeva parchete si notariate, asa cum au infiintat ei un barou paralel?", a spus Ciubotaru. Acesta a adaugat faptul ca o plingere pe aceasta tema facuta de Pompiliu Bota a fost respinsa de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, dar si ca Judecatoria Deva a dispus ulterior dizolvarea Asociatiei Bonis Potra, constatindu-se ca baroul paralel se situeaza in afara prevederilor legii, interpretarea lui Bota fiind "absolut arbitrara si fara nici un fundament". Si Uniunea Nationala a Notarilor Publici a atacat incheierea judecatoreasca prin care Asociatia Bonis Potra primise dreptul de a infiinta notariate.
Alin Ionita, amendat de procurori
In acest an, Alin Ionita, prodecan al baroului paralel, a fost amendat administrativ de procurorii vrinceni cu cinci milioane de lei vechi pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Plingerea impotriva lui Ionita a fost facuta de Baroul Vrancea.Ionita a facut recurs impotriva ordonantei Parchetului de pe linga
Judecatoria Focsani. Cind a contestat amenda primita, Ionita l-a solicitat ca aparator chiar pe Pompiliu Bota, insa Baroul Vrancea,prin avocatul Maria Bobirnac, a contestat calitatea de avocat a lui Bota si a primit cistig de cauza. Judecatoarea Mihaela Corbu si-a motivat hotarirea facind referire la articolele 81, 82 si 83 din Legea 51 / 1995. In Vrancea, alt judecator, de la tribunal de aceasta data, Liviu Celmare, nu a recunoscut calitatea de avocat a Ioneliei Vulpescu, membru al "aripii Bota". Acest lucru s-a intimplat in urma cu un an, iar de atunci si pina acum, unii magistrati i-au acceptat in procese pe cei din baroul paralel, iar altii nu. Intr-un "manual" de jurisprudenta oferit instantelor de catre Inalta Curte de
Casatie si Justitie se prezinta un caz in care ICCJ a admis un recurs formulat de doi inculpati, a casat decizia si a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor, pentru ca unui avocat al "aripii Bota" din proces nu i s-a recunoscut calitatea de aparator.
Bota, condamnat pentru evaziune fiscala
"Aripa" Zamfirescu a contestat baroul lui Pompiliu Bota facind referire si la trecutul acestuia. "Acest barou paralel este condus de un individ care a terminat facultatea de drept in 2002 si care are o
condamnare definitiva de doi ani cu suspendare, pentru infractiunea de evaziune fiscala, prin decizia penala nr. 225 din 21 ianuarie 2003, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Nici nu e de mirare ca nu interpreteaza corect legislatia prin care noi functionam", au precizat reprezentanti ai «aripii Zamfirescu».
In acest an, pe 3 aprilie, Adunarea Generala a Judecatorilor de la Curtea de Apel Galati s-a pronuntat in favoarea barourilor traditionale de avocati , deoarece "asociatia constituita de Pompiliu Bota are un statut incert care nu-i permite lui Traian Arhip (n. r. - avocat din Galati, «aripa Bota») sa aiba calitatea de avocat".
Initial, tot in acest an, pe 21 martie, Curtea de Apel Galati se pronuntase in favoarea "aripii" Bota, in cazul aceluiasi Arhip. Printr-o rezolutie emisa pe 31 martie 2006 de catre Parchetul de pe linga Curtea de Apel Craiova, sapte avocati doljeni din «aripa Bota» au fost scosi de sub urmarire penala, iar procurorul care a anchetat cazul a conchis ca "faptuitorii au prezentat documente care ii autorizeaza si care le confera dreptul de a exercita profesia de avocat, obtinute intr-un cadru legal". Asadar, interpretarea acestui caz difera de la magistrat la magistrat, iar conflictul pare a fi foarte greu de stins la ora actuala. Recent, Congresul Avocatilor din Romania a avut o intrunire la Mamaia, in cadrul ei cerindu-se public ca Ministerul Public si Parchetul General de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie sa urgenteze finalizarea procedurilor de cercetare a faptelor de "avocatura clandestina". In caz contrar,
din luna septembrie, avocatii "aripii Zamfirescu" vor suspenda acordarea asistentei juridice in cauzele penale si civile in care apararea este obligatorie.
Ce spune presedintele Tribunalului
Instantele vrincene au primit memorii din partea ambelor barouri aflate in conflict, iar presedintele Tribunalului Vrancea, Adrian Toni Neacsu, a comentat situatia existenta, astfel: "Problema celor doua barouri aflate pe pozitii concurente nu este o problema administrativa care sa poata fi solutionata prin vreo decizie unilaterala si finala a presedintilor de instanta. Problema intrunirii elementelor cerute de lege pentru ca o persoana sa poata acorda asistenta juridica tine de atributiile fiecarui judecator, care in mod suveran, in dosarele lui, trebuie sa stabileasca acest lucru. Atit timp cit legiuitorul, Inalta Curte de Casatie si Justitie ori CSM-ul, nu va gasi o modalitate de a rezolva definitiv diferendul, judecatorii
au dreptul si obligatia ca individual, pentru fiecare caz in parte si in raport de documentele ce se prezinta, sa adopte o pozitie, care trebuie sa fie conforma cu legile in vigoare. Conducerea
tribunalului, prin colegiul de conducere, a fost sesizata de reprezentantii celor doua parti, iar singura solutie legala a fost sa supunem problema in discutia Adunarii Generale a judecatorilor din fiecare instanta, strict ca o problema de drept, in care sa se discute stiintific incidenta prevederilor legale. Competentele conducerii instantelor si a adunarilor generale se opresc insa aici.
Legile de organizare judecatoreasca interzic sa se dea dispozitii obligatorii judecatorilor despre cum sa procedeze in dosarele pe care le solutioneaza, indiferent sub ce aspect". Pina la rezolvarea conflictului, avocatii vrinceni din cele doua tabere au locuri separate in "sala pasilor pierduti", desi exista si relatii amicale de sine statatoare intre unii dintre ei.
