Local

Operatiunea ANI

Mihai Boicu
16 iun 2006 829 vizualizări
Agentia Nationala de Integritate ameninta grav "integritatea" surselor de imbogatire ale alesilor nostri. Multi dintre politicieni au declansat un adevarat razboi pentru ca proiectul de lege de infiintare a ANI sa nu fie adoptat in forma propusa de Ministerul Justitiei. Inspectorii ANI ar putea avea acces la orice documente atunci cind verifica averea unui demnitar si chiar sa faca perchezitii. Agentia ar putea lua la puricat masinile cu care se plimba Oprisan.

Averile acumulate din politica au dus la declansarea unui adevarat razboi subteran impotriva Agentiei Nationale de Integritate, institutie care ar trebui sa se ocupe pe viitor cu controlul averilor demnitarilor. Liberalii si UDMR sint cei mai aprigi "luptatori" impotriva proiectului de lege al Ministerului Justitiei privind infiintarea Agentiei, pe care ar vrea sa o treaca in subordinea Parlamentului sau a Consiliului Superior al Magistraturii. Aversiunea fata de ANI este provocata de faptul ca inspectorii institutiei pot avea acces la orice documente privind averile demnitarilor sau pot efectua perchezitii la domiciliu. Demnitarii demisi nu vor mai avea voie sa ocupe functii publice timp de trei ani, iar daca averile au fost dobindite in urma unor fapte penale ajung pe mina procurorilor. Se largeste si sfera celor vizati, in care vor intra preotii, medicii si profesorii. Avocatii - parlamentari vor trebui sa aleaga intre cele doua activitati, deoarece se largeste si categoria "incompatibililor". Monica Macovei, ministrul Justitiei, a atras atentia ca infiintarea ANI este o conditie obligatorie pentru aderarea la UE. Pe de alta parte, proiectul infiintarii ANI este criticat de un segment al societatii civile, care considera fie ca unele dintre prevederi sint prea ambigue pentru a fi aplicabile, fie ca alte prevederi lasa portite pentru "albirea" averilor ilicite.


Infiintarea Agentiei Nationale pentru Integritate a invrajbit Coalitia aflata la putere, desi ministrul Justitiei, Monica Macovei, a atras atentia ca infiintarea acestei institutii este una din conditiile obligatorii pentru intrarea in UE. Legea de infiintare a ANI largeste, pe de o parte, sfera celor care sint vizati de ea, iar pe de alta parte creeaza o institutie cu puteri sporite in controlul averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor, fapt care a provocat o reactie puternica din partea celor care nu vor sa li se afle averile strinse din politica. Potrivit proiectului de lege, ANI va functiona ca institutie independenta, iar presedintele si vicepresedintele institutiei vor fi numiti de presedintele Romaniei in urma unui

concurs. Inspectorii agentiei vor avea acces la orice date, informatii, inscrisuri sau documente de care au nevoie, chiar si la cele personale, confidentiale sau clasificate. De asemenea, datele referitoare la conturi sau la tranzactii bancare nu vor mai fi protejate prin secret pentru inspectorii ANI. Sefii institutiilor si firmelor, indiferent daca sint publice sau private, precum si persoanele fizice sint obligate sa ofere toate datele cerute in timpul unei cercetari in termen de 10 zile de la solicitare. Inspectorii pot face perchezitii la domiciliul sau la spatiile demnitarilor cercetati, cu acordul acestora sau cu autorizatie de la un judecator. Daca in timpul controlului rezulta ca o parte din avere nu poate fi justificata, ANI va emite o decizie administrativa in urma careia institutia in care lucreaza persoana respectiva va fi

obligata sa o sanctioneze disciplinar, conform propriului statut. Daca demnitarul sau functionarul public este demis, atunci nu va mai putea ocupa o functie timp de trei ani. In cazul in care ANI constata ca averea nejustificata a fost obtinuta in urma unor fapte penale, actele intocmite vor fi trasmise la parchet pentru cercetari.


Preotii trebuie sa-si "marturiseasca" averile


Proiectul de lege privind infiintarea ANI extinde aria persoanelor care trebuie sa depuna declaratii de avere, precum si sfera conflictului de interese si al incompatibilitatilor. De exemplu, vor mai depune declaratii de avere membrii clerului, personalul din sistemul de sanatate si de invatamint. Depunerea de declaratii de avere sau de interese neadevarate constituie infractiune, iar nedepunerea lor sau depunerea dupa termenul prevazut de lege constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda si

declansarea din oficiu a procedurii de control. Proiectul de lege propus de MJ incrimineaza si fapta persoanei care face declaratii sau afirmatii mincinoase privind averea sau conflictele de interese ale unui demnitar, pentru a proteja demnitarii impotriva sesizarilor abuzive. Ministerul Justitiei a propus largirea sferei incompatibilitatilor pentru ministri si parlamentari. Astfel, acestia nu vor mai putea desfasura alte activitati decit in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar- artistice. Calitatea de

parlamentar sau de membru al Guvernului este incompatibila cu cea de avocat, notar public, mediator si executor judecatoresc. Dispozitiile de procedura aplicabile in cazul desfasurarii activitatilor de control al averilor si de verificare a conflictelor de interese si a incompatibilitatilor cuprind in principal: declansarea procedurii de control sau de verificare la sesizarea oricarei persoane, audierea, cercetarea locala si efectuarea de expertize in timpul controlului, amendarea functionarului care nu publica declaratiile de avere si de interese, clasarea cazului, sesizarea instantei sau a organului de urmarire penala, ori a institutiei din care face parte persoana cercetata, in vederea aplicarii sanctiunii prevazute de lege.

Interesele au intrat in lupta cu ANI Infiintarea ANI vine ca urmare a unei solicitari exprese venite de la

Uniunea Europeana, dupa cum a aratat ministrul Justitiei, Monica Macovei. Chiar daca integrarea ar putea fi in pericol din acest motiv, Coalitia nu a reusit sa se inteleaga in privinta acestui proiect. Opozitia de la putere este reprezentata de liberali si de UDMR. Daca cei dintii au actionat in ascuns impotriva ANI, UDMR a criticat deschis proiectul MJ. In urma cu doua zile, ministrul Monica Macovei a avut o confruntare "100%" cu senatorul UDMR Gyorgy Frunda. Cel din urma a comparat legea de infiintare a ANI cu "legile ceausiste". UDRM doreste eliminarea din lege a capitolului privind incompatibilitatile, la fel ca parlamentarii - avocati, care isi simt amenintate sursele de venit. De asemenea, DMR nu vrea ca inspectorii ANI sa verifice demnitarii incompatibili, sa cerceteze averea trecuta pe numele sotului sau sotiei demnitarului si vrea sa se elimine sanctiunile disciplinare aplicate celor prinsi cu averi ilicite. UDMR a mai cerut ca in cazul in care exista suspiciuni privind modul de dobindire a averii sa fie sesizat Parchetul, iar o decizie finala sa fie luata de instanta. In ultimele zile circula informatii ca o parte dintre parlamentarii puterii actioneaza in ascuns ca ANI sa fie subordonata fie Parlamentului, fie Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a o putea controla mai usor. Monica Macovei a spus ca daca legea privind infiintarea ANI nu va fi aprobata pina in toamna, atunci Guvernul va trebui sa- si asume raspunderea in Parlament pentru aceasta lege.


Schisma in societatea civila


Societatea civila s-a divizat in privinta proiectului de lege prezentat de MJ. Fundatia pentru o Societate Deschisa, Transparency International Romania si Centrul de Resurse Juridice, organizatii civice cunoscute pentru experienta in domeniul combaterii coruptiei, au criticat la unison prevederile legii de infiintare a ANI. "In prezentul proiect al MJ, conflictele de interese sint ca si anulate in sfera sanctionarii administrative, pentru ca se face trimitere la incriminarea penala, care este generala, si numai daca

parchetul va dispune neinceperea urmarii penale, Agentia Nationala de Integritate va relua cercetarea administrativa pentru «restul» formelor de conflict de interese, fiind neclar in ce anume consta acest «rest»", arata cele trei organizatii. Acestea au criticat faptul ca multe texte contin formulari vagi, ceea ce face ca proiectul de lege sa fie in contradictie cu solicitarile si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, care prevede ca legeatrebuie sa fie "clara si predictibila". De asemenea, organizatiile

spun ca actul normativ contine o serie de confuzii procedurale intre procedura contenciosului adminitrativ, cea fiscala, procedura civila, impletite cu elemente de procedura penala, amalgam care

va face ca legea sa fie inaplicabila, deci ineficienta. O "scapare" a noii legi este faptul ca primele averi care vor fi verificate sint cele din perioada 2004-2008, ceea ce creeaza premisele "albirii" averilor acumulate anterior. O alta critica este aceea ca nu exista nici un criteriu de evaluare a activitatii ANI, singura prevedere fiind un audit extern pentru managementul institutiei. Proiectu l privind

infiintarea ANI a fost insa sustinut de celelalte organizatii civice.


ANI afecteaza grav "integritatea" alesilor vrinceni


Agentia Nationala de Integritate ar putea afecta grav "integritatea" alesilor vrinceni daca se va dovedi operationala. Marian Oprisan a fost cel mai prevazator dintre toti alesii vrinceni, deoarece si-a trecut o parte din bunuri pe nume apropiatilor. Singura ruda pe care a "imbogatit-o" este mama sa, Lucia Gherarde, proprietara pe hirtie a vilei de la Bolotesti si a opt hectare de teren in Cringul Petresti, in marginea Focsaniului. In rest, celelalte terenuri si masini pe care le are baronul sint trecute pe numele soferului sau de la CJ, Eduard Dumbrava, sau pe numele rudelor acestuia. Ultima masina de lux cu care se plimba Marian Oprisan, un Nissan Navara, este inmatriculata pe numele fratelui uneia dintre

secretarele sale. Deputatul PSD Cristian Dumitrescu intra si el in "colimatorul" noii legi, deoarece, pe linga faptul ca a fost parlamentar timp de 16 ani, acesta a fost si notar in aceasta perioada si a adunat o avere impresionanta. Ca urmare, pesedistul este pe locul doi ca bogatie dupa Miron Mitrea, unul dintre cei mai bogati alesi din Parlament.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.