Local

Copiii de la tara mai harnici, dar mai chinuiti decit cei de la oras

Gabriel Sava
6 mar 2006 932 vizualizări
Alcolismul, violenta in familie, abandonul sau exploatarea copiilor prin munca sint principalele probleme din mediul rural discutate vineri de autoritatile din domeniul protectiei copilului cu referentii sociali

Abandonul copiilor, alcolismul, violenta in familie si plasamentul familial sint doar citeva dintre subiectele discutate vineri la intilnirea reprezentantilor din domeniul protectiei copilului si a asistentei sociale din mediul rural. Intilnirea de lucru a avut ca invitati mai multi referenti sociali din comune dar si reprezentanti ai Directiei Generale pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vrancea. Evenimentul a fost coordonat de Lorita Constantinescu, consultant in cadrul UNICEF pentru Protectia Copilului, si Ecaterina Laudatu, coordonator de program in cadrul organizatiei "Pentru Copiii Nostri". Identificarea situatiilor de risc din comunitatile rurale, organizarea si functionarea serviciilor de interes local in domeniul protectiei copilului si a asistentei sociale, precum si identificarea prioritatilor in comunitate au fost principalele subiecte trecute pe agenda intilnirii. Principalele situatii de risc identificate de participanti sint alcolismul si violenta in familie dar si abandonul, exploatarea economica a minorilor, saracia si lipsa de sustinere in mediul scolar pentru copiii care provin din sistemul de asistenta sociala. "In mediul scolar exista situatii in care copiii sint favorizati in functie de statutul socio- economic. Intr-un mod se lucreaza cu cei care provin din familii bine situate si intr-un altul cu cei care provin din familii sarace sau chiar din sistemul de protectie. Trebuie sa vedem insa ca, in multe situatii, copii din cea de-a doua categorie au rezultate mai bune in momentul in care intra in competitie cu colegi de la alte scoli pentru ca sint mai harnici. Ar trebui sa promovam sprijinirea acestora", a declarat Toader Ghetu, directorul DGASPC Vrancea. Ionel Gavriloiu, referent social de la Soveja, considera ca

favoritismul este determinat si de numarul redus de copii care mai frecventeaza scoala la sate. Referitor la abandonul scolar, principala problema identificata de lucratorii sociali este legata de plecarea parintilor la munca in strainatate. "Din cele 7000 de persoane din comuna, peste 1600 sint plecate la munca in strainatate. Au ramas in localitate aproape numai batrini si copii", considera Gheorghe Novac, referentul social de la Paunesti. Pornind de la problema satenilor plecati in strainatate la munca,

participantii la intilnire au vorbit si despre cazurile de copii care au fost dati in plasament pentru ca cei mai multi au ramas cu bunicii care nu au mai putut avea grija de ei in mod corespunzator din cauza virstei, a bolilor si a saraciei. Solutia propusa de directorul Toader Ghetu a fost intensificarea legaturilor in interiorul comunitatii si consilierea cit mai multor familii pentru a preintimpina multe din problemele frecvente.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.