Fonduri europene pentru cresterea viermilor de matase
Matasea este inca foarte cautata pe piata. Vrincenii interesati de cresterea viermilor pot primi subventii si finantari nerambursabile
Dupa 1990, in tara noastra a scazut dramatic productia de gogosi de matase, desi cresterea viermilor de matase este o afacere deosebit de profitabila. Programul SAPARD ofera vrincenilor dornici de a reusi in domeniul afacerilor oportunitatea de a scoate bani frumosi de pe urma cresterii viermilor de matase. Cei interesati de o astfel de munca pot obtine fonduri gratuite de pina la 100.000 de euro pentru crearea de ferme. Banii se acorda intii pentru infiintarea plantatiei de duzi, pentru utilaje, constructii si marketingul produselor din matase, toate acestea efectuate sub forma unui proiect viabil. Acesta nu trebuie sa aiba o valoare mai mica de 5.000 de euro si nici sa depaseasca plafomul de 200.000 de euro. Din suma investita de intreprinzator, Agentia SAPARD deconteaza 50% dupa ce proiectul de afacere este pus in practica. Cei care se hotarasc sa se imbogateasca de pe urma matasii naturale trebuie sa stie ca suprafata de un hectar cultivata cu dud va asigura hrana a noua serii de viermi a cite 300 de gogosi fiecare, iar beneficiarul va incasa 100.000 de lei de la achizitor, iar de la Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale va primi o prima de 600.000 de lei pe kilogram. Adica 700.000 de lei pentru un singur kilogram de gogosi provenite de la viermii de matase. Vrincenii care doresc mai multe informatii cu privire la infiintarea unei plantatii de dud pentru viermi de matase pot suna la 021.569.1111 sau pot accesa site-ul www.sapard.ro. Si Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Vrancea poate furniza informatii pretioase celor interesati. "Din pacate, toata lumera s-a cam lepadat de aceasta activitate, desi cresterea viermilor este o activitate rentabila si chiar este incurajata prin subventii. Cei interesati, sa vina la noi, pentru ca le putem oferi informatiile necesare. Din pacate, pentru viermi de matase nu ne-a intrebat nimeni pina acum. Vrincenii sint interesati mai mult de cresterea melcilor, a strutilor si chiar de broaste", ne-a spus Viorica Gheorhea, director adjunct in cadrul DADR Vrancea. Dupa 1990, putini romani s-au mai ocupat cu producerea matasii. In judetul nostru nu mai exista de ani de zile nici un sericicultor. La ora actuala, sericicultura romaneasca se rezuma la o singura firma de profil, ocupata in special cu pastrarea patrimoniului genetic national si cu reproducerea materialului biologic. Declinul productiei de matase nu s-a manifestat doar in Romania, dupa cum spun specialistii, ci si la nivel mondial. In Romania, in perioada 1990-2003, sericicultura a cunoscut un declin accentuat, astfel incit productia de gogosi de matase a scazut de la 1.894 tone in 1989 la circa 2 tone in 2003. In prezent, aproximativ 93 la suta din exporturile mondiale de matase naturala provin din China, in timp ce Brazilia, a doua tara exportatoare, detine circa 5 la suta din piata mondiala. Valoarea actuala pe piata internationala a firului de matase brut este de aproximativ 50 dolari pentru un kilogram, China fixind preturile cu circa 30-50 la suta mai mici, intrucit forta de munca este mai ieftina aici, iar crescatorii de viermi de matase primesc subventii si facilitati de la stat. Firul de matase se foloseste in industria textila, electronica, industria de panificatie, aeronautica sau in chirurgie.
