Vrancea ramine o pata neagra in privinta libertatii presei
Mircea Toma, directorul Agentiei de Monitorizare a Presei "Academia Catavencu", spune ca in Vrancea si Constanta, judetele baronilor PSD Oprisan si Mazare, puterea locala si-a pastrat comportamentul agresiv la adresa presei. Cunoscutul jurnalist a afirmat ca agresiunile impotriva presei, de genul celor din Vrancea, vor putea fi pedepsite numai daca se face o reforma a justitiei. Judetul nostru va ramine o "provincie europeana" daca vor fi in continuare probleme cu libertatea presei. In opinia lui Mircea Toma, ziaristii din presa locala nu vor rezista la atacurile autoritatilor daca nu se sindicalizeaza. Presa trebuie sa profite de contextul politic actual, in care politicienii sint in "campanie electorala permanenta", pentru a-si intari pozitia. Mircea Toma crede ca, datorita "lunii de miere" cu actuala putere, reprezentantii mass media au reusit sa faca citeva propuneri de modificare a legilor care privesc presa, cum ar fi pentru transparenta publicitatii de stat si un acces mai usor la informatiile publice.
Reporter: Se poate vorbi despre libertatea presei atunci cind nu se ia nici o masura impotriva celor care o incalca? Aici amintesc cazul Ziarului de Vrancea din 2002 atunci cind s-au luat chioscurile printr-o decizie pentru ca ziarul nostru deranja puterea locala si o deranjeaza in continuare. La trei ani de la acel eveniment presedintele Consiliului Judetean este in continuare presedintele Consiliului Judetean, iar prefectul de la acea vreme este deputat, culmea, chiar in comisia care este responsabila de mass media in Camera Deputatilor.
Mircea Toma: Exista, se poate vorbi despre libertatea presei, se poate vorbi despre incalcari ale libertatii presei. Procesul prin care trece Romania acum este in mod vizibil inegal. Nu se poate vorbi in Romania despre o conditie uniforma a libertatii de exprimare. Sint probleme multe, diferite, unele chiar afecteaza televiziunile private, altele chiar afecteaza televiziunile si radiourile publice, altele sint situatile din diferite judete. In acest judet problemele legate de libertatea presei si libertatea de exprimare au avut intensitatea care le-a impins in discursul international, legat de libertatea presei in Romania. Daca in continuare fenomenul acesta este caracteristic pentru Vrancea, o sa facem in continuare din Vrancea o "provincie europeana".
R: Teoretic, libertatea presei este garantata. In conditiile in care nu se intimpla nimic legat de anumite incalcari ale libertatii presei, cind cineva nu este pedepsit pentru un abuz impotriva presei, situatia se poate repeta, pentru ca nimeni nu va face nimic si povestea se va uita.
M. T.: Nu exista solutii punctuale, sint probleme de sistem. In primul rind legea trebuie sa functioneze, pentru ca parte din ceea ce se intimpla, agresiunile impotriva institutiilor media din Vrancea intra sub incidenta legii. Ca sa functioneze legea trebuie sa fie reformata justitia. Doar nu o sa stea Vrancea pina se reformeaza toata justitia. Dar, este o directie de actiune. Reactia celor direct afectati, acea institutie, acele institutii media din Vrancea care sint in continuare hartuite trebuie sa inceapa prin a folosi legea, pina la limite. Pasul urmator este vizibilizarea problemei, in primul rind pe plan local si apoi national si international.
R: Marea problema in asigurarea libertatii presei este problema economica, independenta economica a ziarului respectiv, modul in care ei isi asigura existenta din vinzare, din publicitate. Am vazut ca exista o propunere de modificare a legii achizitiilor publice, Guvernul Tariceanu s-a angajat sa promoveze printr-o ordonanta de urgenta. Este aceasta viitoare ordonanta de urgenta un garant al faptului ca publicitatea de stat sa nu fie impartita dupa bunul plac?
M. T.: A fost preocupare clara in formularea principiilor in care ar urma sa se distribuie publicitatea din zona banilor publici s-ar extinde aici, unde statul este actionar. Deci tot ce inseamna bani asupra carora iau decizii autoritatile statului specific pentru judete. Am avut o preocupare, refurmulez, dedicata situatiei din provincie. In primul rind transparenta a fost o preocupare sa fie obigati cei care iau decizii pentru a distribui publicitate sa o faca la vedere. Am modificat legea 544 in sensul in care banul public sa fie urmarit atunci cind trece in zona privata. Nu mai poate pretinde o firma privata ca nu da socoteala pentru ca-i privata si legea nu i se aplica, atita timp cit e vorba despre bani publici. Criteriile, asta este cel mai dureros subiect, criteriile dupa care se distribuie publicitatea trebuie sa fie justificate economic. Proiectul nostru include obligarea celor care dau bani de publicitate sa dea rapoarte de eficienta. Deci, nu dau publicitate numai unei institutii media pe care o consider favorita dupa criterii care sint altele decit cele de piata. Trei: oblig la licitatii. Incepind cu doua mii de euro este proiectul nostru. Nu rezolva asta toate problemele pentru ca corectitudinea jocului de piata este uneori incalvata fara posibiliatea de a intervani in baza acestor doua legi. Este nevoie de Consiliul Concurentein care sa vina si sa spuna ca jocurile nu sint corecte, ca sint favorizate niste firme. Consiliul concurentei el insusi trebuie sa fie acum tinta eforturilor noastre de a-l depolitiza.
R: Ati vorbit de o luna de miere in relatiile cu noua putere. Credeti ca presa si societatea civila, organizatiile care reprezinta interesele presei, sint, au fost pregatite sa profite de aceasta luna de miere?
M. T.: In mod sigur da. Noi am reusit in cele citeva luni care s-au scurs de la alegeri sa depunem un proiect de ordonanta de urgenta, privind exact subiectul publicitatii din bani publici cabinetului Tariceanu. In grupul de lucru a fost reprezentat cabinetul printr-o persoana, un secretar de stat, am depus un proiect de modificare a legii televiziunii si radioului public la Ministerul Culturii, care are calitatea de initiator pentru o asemenea lege, incercam sa oprim promovarea altor proiecte de lege cu acelasi subiect. Hunor Kelemen (deputat UDMR- n.r.) a depus un proiect similar care nu a fost dezbatut public si contine prevederi care sint in contradictie cu principiile pe care le sustinem noi din zona organizatiilor de media. Avem o preocupare clara privind ritmul in care se deruleaza acum trecerea in Parlament a rapoartelor privind radioul si televiziunea publica, rapoartele anuale, raportul de ancheta si proiectul de lege. Deci sintem acolo, vorbim aici despre Conventia Organizatiilor de Media, o structura care concentreaza 40 de organizatii acum, plus Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent.
R: Cit credeti ca va mai dura aceasta luna?
M. T.: Noi incercam sa o extindem cit mai mult, avind in vedere ca exista vizibil un comportament de tip campanie electorala permanenta. Noi incercam sa valorificam dimensiunea pozitiva a acestiu tip de comportament, daca politicianul e preocupat de alegeri incepind de acum, asta inseamna ca el este atent la votul alegatorului, este atent la semnalele pe care le lansam noi public. Deci semnalele noastre conteaza.
R: Ati constatat din partea actualei puteri o tendinta de a adopta comportamentul fostei puteri in privinta relatiei cu mass media?
M. T.: Nu, diferenta este neta. Atit la nivelul Executivului, cit si la cel al Presedentiei atitudinile sint net diferite. Poate ca nu este elanul pe care l-am dorit, dar in general cine ajunge la putere tinde sa se simta confortabil acolo si deranjat de presa. Dar nu se compara aroganta guvernarii Nastase din primii trei ani cu ce se intimpla acum. Pe de alta parte sa nu uitam ca si guvernarea Nastase a inceput cu legea 544, pe care daca nu o prindeam in primul an, probabil ca nu am fi reusit sa o inpingem macar in forma in care a existat mai tirziu.
R: A trecut aproape jumatate de an de cind noua putere si-a intrat in drepturi. Cum credeti ca este posibil de s-a ajuns la situatia actuala in care un Marian Oprisan detine inca puterea intr-un judet avind in vedere ca ziarul noastru si presa centrala a relatat despre foarte multe nereguli care au avut loc. Cum va explicati aceasta situatie? Este vorba despre o neputinta, o complicitate, o lipsa de vointa?
M. T.: Exista in Romania legea autonomiei locale. Judetele sint mici Romanii si nu in toate judetele electoratul a avut acelasi comportament. Vrancea are particularitatile ei fata de ceea ce se intimpla la nivel national.
R: La noi, in timpul alegerilor de anul trecut, a fost un numar foarte mare de turisti electorali, in jur de douazeci si ceva de mii, daca nu ma insel.
M. T.: Asta trebuie probat si exista... Aici luna de miere se pare ca nu a existat. Exista o comisie care ar fi trebuit sa ancheteze sesizarile cu privire la fraudele electorale. Asta s-a uitat. Exista, dar functionarea ei este foarte putin vizibila, chiar lucreaza dar nu stim nimic desprea ea. Este o directie de interventie clara, ce s-a intimplat atunci. Fraude au fost, daca da, atunci in ce proportii.
R: Mai vedeti posibila repetarea unei situatii din Vrancea din 2002 in privinta presei?
M. T.: In principiu, noi o sa va sprijinim explicit pentru repunerea in drepturi in conditiile unei piete concurentiale reale. Asta va fi ceea ce vom incerca noi sa facem din pozitia noastra, cu limitele si fortele ei care militeaza pentru protejerea libertatii de informare. Reluam campania. Pentru asta o sa fie nevoie de probe foarte clare ca hartuirea exista, ca are temei politic si vom continua campania. In Romania care la scara nationala puterea are alt comportament ca inainte de alegeri, cum e cazul pina acum, puterea locala conserva in continuare aceleasi cutume, aici si in Constanta.
R: Puteti da un numar de ani in care se va ajunge la crearea unui mecanism institutional prin care situatiile privint incalcarea libertatii presei care sint in unele judete din tara, din Vrancea si din Constanta, sa nu mai poata fi repetate?
M. T.: Nu pot sa fac estimari in timp, dar oricum, ce s-a intimplat pina acum este un semn pozitiv. Rezultatul ultimelor alegeri, nu neaparat din pozitia unui fan al vreunui partid, din punctul meu de vedere este un rezultat pozitiv pentru ca a creat un moment de discontinuitate in perpetuarea unur forte care abuzau clar de putere.
R: Momentul politic actual in care o parte din clasa politica vrea sa ramina in continuare in functiile in care au ajuns in urma alegerilor din trecut. Altii militeaza pentru alegeri anticipate, in frunte cu presedintele Basescu. E favorabil sau nefavorabil presei?
M. T.: In mod vizibil ce se intimpla acum in televiziuni este un semn de conditie exceptionala pentru libertatea de exprimare. Cit timp nu e clar patronului din media cu cine trebuie sa mearga, multe institutii media se comporta foarte destins, deci autocenzura s-a redus mult. Ce se intimpla acum va ramine reper pentru a compara cu ceea ce s-a intimplat, sau, ceea ce speram sa nu fie cazul, s-ar putea intimpla cu momentul actual, vorbesc de presa centrala. Este un bun termen de referinta ce se intimpla acum in presa centrala, in multe dintre institutii. E un moment favorabil pentru presa sa nu fie o putere instalata, dominanta, care sa isi exceada drepturile.
R: Cunoasteti bine situatia presei locale, cum vedeti viitorul ei pe o perioada scurta de timp?
M. T.: Cred ca este vital ca presa locala sa se sindicalizeze. Este foarte greu sa rezisti ca institutie media izolata in conditiile unei piete precare expusa hartuirii unei autoritati locale cum este, se pare, cazul din Vrancea.
