Manual de lupta impotriva coruptiei
Coruptia din tara noastra are un ghid impotriva ei realizat de specialistii Centrului de Resurse Juridice. Ghidul, dat publicitatii saptamina trecuta, prezinta legislatia anticoruptie, deficientele din cadrul ei, legile prin care se monitorizeaza coruptia si organismele unde se pot depune plingerile care au sesizat o incalcare a legii.
Expertii CRJ se ocupa in special de conflictele de interese si incompatibilitatilor celor care ocupa functii publice, principalele forme ale coruptiei in administratie. Astfel, Ghidul anticoruptie este un instrument extrem de util pentru cei care vor sa cunoasca mecanismele coruptiei si modul in care pot lupta impotriva ei, chiar daca legislatia romaneasca are lacune fata de normele europene. CRJ a inclus Vrancea printre judetele monitorizate si a atras atentia asupra mai multor cazuri de incompatibilitati si conflicte de interese. In aceasta situatie se afla Valeria Teodorescu, directorul economic al Consiliului Judetean, si consilierul local PNL Nicolae Latcan. Ghidul anticoruptie este realizat de Valerian Stan, fost sef al Corpului de control al Guvernului in timpul guvernarii CDR, si de Radu Nicolae, coordonator de programe al CRJ.
Aproape fiecare dintre noi a avut de-a face cu cazuri de coruptie, de o importanta mai mica sau mai mare, sau au aflat de la prieteni si cunoscuti de asemenea situatii. Expertii CRJ au realizat un Ghid anticoruptie, din care cei interesati afla cum se manifesta coruptia in administratie, legislatia romana in domeniu si deficientele ei in raport cu normele europene, precum si legile prin care se poate realiza o monitorizarea a fenomenului coruptiei. Definita pe scurt, coruptia inseamna folosirea abuziva a puterii detinuta prin ocuparea unei functii publice in scopul obtinerii de foloase personale. Conflictele de interese si incompatibilitatile membrilor Guvernului, Parlamentului, alesilor locali si functionarilor publici, precum si regimul acestora, sint reglementate in Legea 161/2003. Definitia conflictului de interese data de aceasta lege, este considerata de CRJ ca fiind lacunara in raport cu reglementarile europene in domeniu. Conflictul de interese este definit ca o "concurenta intre interesul public pe care oficialul (un demnitar ori un functionar public) are interesul sa-l prezerve si interesele sale private". Un exemplu este cel al unui primar care acorda un contract de administrare a spatiilor verzi unei firme care apartine tatalui sau. Autorii Ghidului anticoruptie spun ca legislatia romaneasca este deficitara celei internationale, deoarece mentioneaza numai rudele de gradul intii la conflictul de interese. Spre deosebire de conflictele de interese, incompatibilitatile sint determinate nominal, in raport de functia publica pe care o ocupa persoana vizata. Expertii CRJ au aratat doua astfel de cazuri in Vrancea, in urma monitorizarii realizate. Primul dintre ele este cel al directorului economic al Consiliului Judetean, Valeria Teodorescu, care, desi este functionar public, detine si calitate de cenzor la societatea Dom Proiect, care se afla in subordinea institutiei. Al doilea caz este al consilierului liberal Nicolae Latcan, care detine si functia de director al UDET, o unitate din cadrul ENET SA, regie care este subordonata Consiliului Local Focsani din care acesta face parte. Expertii CRJ atrag atentia ca in privinta declaratiilor de interese se mentine in continuare o scapare care a fost speculata in interes propriu de cei vizati de Legea 161/2003. "Continutul declaratiilor de avere este stabilit in mod deficitar, in sensul ca prin aceste declaratii oficialii au obligatia sa declare numai interesele personale, nu si pe acelea ale sotilor si rudelor de gradul I", se arata in Ghidul anticoruptie.
Rudele de gradul patru ar putea fi luate in vizor
In acest moment, sint trei propuneri legislative pentru modificarea Legii 161/2003. Proiectul de lege nr. 652/2004, adoptat de Camera Deputatilor, se refera la extinderea prevederilor privind conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor asupra oricarei alte persoane care atributii legate cu activitatile sau bunurile de interes public. De asemenea, se extinde conflictul de interese si in ceea ce priveste interesul patrimonial si pina la rudele de gradul patru ale emitentului unui act administrativ. Proiectul prevede crearea unei noi institutii anticoruptie care sa preia atributiile altor institutii existente acum si care ar urma sa fie desfiintate dupa aceea. Freedom House a facut o serie de propuneri in urma realizarii Auditului independent al Strategiei Nationale Anticoruptie 2001-2004, realizat la solicitarea Ministerului Justitiei. Auditul propune crearea unui Consiliu de Integritate cu atributii de coordonare de lupta impotriva coruptiei, dar si de verificare a integritatii demnitarilor. Fostul vicepremier Adrian Videanu, actualul primar general al Bucurestiului a propus ca fiecare cetatean roman sa-si declare averea pe care o detine in prezent. Declaratiile ar urma sa fie comparate cu veniturile legal obtinute si, daca exista un plus, cei care le-au dat trebuie sa justifice diferentele de venituri.
Legile monitorizarii coruptiei
CRJ ii sfatuieste pe cei care vor sa realizeze o monitorizare a coruptie sa aleaga un esalon reprezentativ al institutiilor sau oficialilor, astfel incit sa se poate face comparatii. Planul de monitorizare trebuie construit foarte atent si trebuie sa ia in considerare schimbarile care pot "strica" monitorizarea. Aceasta nu trebuie sa implice in realizarea sa persoane implicate politic pentru a nu afecta caracterul sau partinitor. Ca exemplu, CRJ a realizat o monitorizare a aceleiasi institutii in mai multe judete, pentru a scoate in evidenta diferentele regionale. Cea mai importanta lege pentru a accede la informatiile de interes public este Legea 544/2001. Potrivit acesteia, aproape orice informatie legata de banul public trebuie adusa la cunostinta celui care o cere. Primarii din Vrancea si nu numai si-au facut un obicei de a trece la secret aproape orice informatie legata de bugetele pe care le gestioneaza. Un alt instrument de monitorizare a coruptiei poate fi Ordonanta nr.27/2002, privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor. Averilor celor care au fost alesi sau numiti in functii publice pot fi monitorizate prin intermendiul Legii nr.115/1996. Legea 52/2003, privind transparenta decizionala in administratia publica, este alaturi de Legea 544/2001, un "aliat" pretios pentru a afla date publice. Statutul si Codul de conduita al functionarilor publici, statutul alesilor local, Legea achizitiilor publice sint alte instrumente legale pentru "deconspirarea" coruptiei. CRJ va distribui Ghidul anticoruptie va fi distribuit catre organizatii si institutii publice locale si centrale, pentru ca orice persoana interesata sa intre cit mai usor in posesia lui.
