Național

Ne împuținăm dramatic

Ziarul de Vrancea
29 aug 2018 825 vizualizări

Anul trecut din România au emigrat circa 220.000 de români n dacă mai adăugăm sporul natural negativ, rămânem 19.5 milioane n îmbătrânirea demografică continuă să se accentueze

Anul trecut numărul românilor care au emigrat se apropie de 220.000, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Național de Statistică. Vestea proastă e că cei mai mulți (peste 17%) sunt din grupa de vârstă 25-29 de ani, iar al doilea val ca dimensiune (14.5%)  face parte din grupa de vârstă 20-24 de ani. Trăgând linie, la 1 ianuarie 2018 populația rezidentă era de 19,52 milioane de români, în scădere cu peste 120.000 de persoane față de 1 ianuarie 2017.

Cauza principală a acestei scăderi o reprezintă sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate depășind numărul născuților-vii cu 71 125 persoane). Datele INS se referă la populația rezidentă, care cuprinde totalitatea persoanelor (cetățenie română, străină sau fără cetățenie) care au reședința obișnuită în România, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Ce mai arată datele INS:Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze (ridicându-se la 116,9 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani), ecartul dintre populația vârstnică de 65 ani și peste și populația tânără de 0-14 ani ajungând la  513.000 persoane (3,55 milioane seniori față de 3,03 milioane tineri), în creștere față de 1 ianuarie 2017.

u Raportul de dependență demografică a crescut de la 50,1 la 50,9 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2017, remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 114,4 (la 1 ianuarie 2017) la 116,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2018).

Ponderea populației de 0-14 ani în total populație s-a menținut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2017 (15,6%), în timp ce ponderea populației de 65 ani și peste în total populație a înregistrat o creștere de 0,4 puncte procentuale (de la 17,8% în 2017 la 18,2% la 1 ianuarie 2018). Astfel, raportul de dependență demografică a crescut de la 50,1 (la 1 ianuarie 2017) la 50,9 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2018).

Sursă de emigrare

România continuă să fie o țară de emigrare, fenomenul de emigrare constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populației țării. Soldul migrației internaționale în anul 2017 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul imigranților cu peste 53.000 de persoane. În cursul anului 2017,  bărbații au emigrat într-o proporție mai mare decât femeile (50,9%). Îmbătrânirea populației se datorează în primul rând scăderii natalității. Care natalitate a scăzut la rândul ei din cauza migrației (interne și externe) dar și a schimbării modului de viață. Multe dintre femei pun în prim plan cariera și amână momentul aducerii pe lume a unui copil. Plecarea multor tineri din mediul rural către cel urban (migrația internă) a abandonat comportamentul demografic tradițional procreativ și a trecut la un nou comportament demografic, mult mai puțin procreativ. Astfel s-a produs o accentuare a îmbătrânirii demografice în mediul rural și un decalaj între cele două medii (urban/rural). Fenomenul de părăsire a țării, în principal de către populația tânără și adultă (migrația externă) care încerca astfel să obțină câștiguri mai mari pentru a avea o situație financiară care să-i permită o viață cât mai confortabilă, a condus la accelerarea procesului de îmbătrânire demografică în România. Dacă ne uităm la evoluția pe județe a acestui fenomen de îmbătrânire, celebrul județ Teleorman este de departe campionul îmbătrânirii, cu aproape 33% din populație având peste 60 de ani. Vâlcea, Brăila și Buzău sunt următoarele "cele mai îmbătrânite" județe. La capătul opus găsim Ilfovul, Iașiul, Timișul și Sătmarul, unde ponderea seniorilor nu trece de 22%.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.