MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Reformă în educație: Adio, teze!
Vacanța din luna februarie va fi luată în perioade diferite, în funcție de județ
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că Regulamentul de funcționare a învățământului preuniversitar va fi publicat astăzi în Monitorul Oficial, principalele modificări fiind că se renunță la mediile semestriale și la teze, urmând a exista o singură medie generală la finalul anului. “La acest moment este în curs de finalizare întâlnirea Comisiei pentru Dialog Social pentru a se definitiva Regulamentul de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar, astfel încât mâine aceste modificări să îmbrace forma unui ordin de ministru și să fie transmise spre publicare în Monitorul Oficial”, a declarat, luni, ministrul Educației, într-o conferință de presă.
Acesta a precizat și care sunt principalele noutăți pe care le va aduce anul școlar viitor: “Se renunță la mediile semestriale, se renunță la obligativitatea susținerii tezelor. Va fi o singură medie generală la finalul anului școlar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an școlar”.
Când au vacanță elevii
Ministrul Educației a mai spus că 30 de județe au decis ca vacanța din luna februarie să fie în ultima săptămână, zece județe, în cea de-a treia săptămână, iar pentru elevii din București și Suceava această vacanță va fi în cea de-a doua săptămână din februarie. “A fost stabilită poziționarea vacanței mobile din luna februarie în întreg sistemul național de învățământ. Sunt 30 de județe care au decis ca vacanța din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt zece județe care au decis ca vacanța să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie, este vorba de județele Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Teleorman și Prahova. Și sunt Bucureștiul și Suceava care au decis ca săptămâna de vacanță din luna februarie să fie cea de-a doua săptămână. Deci două județe au decis în a doua săptămână, zece județe au decis în a treia săptămână și 30 de județe au decis în a patra, ultima săptămână din februarie”, a transmis ministrul Educației.
Azi începe recenzarea pe teren a populației
aproape 47% din populația țintă estimată s-a autorecenzat
Institutul Național de Statistică (INS) începe, pe 31 mai 2022, etapa de colectare a datelor de recensământ prin deplasarea recenzorilor la adresele de reședință obișnuită a populației care nu s-a autorecenzat online în perioada 14 martie – 27 mai 2022. Până acum, aproape 47% din populația țintă estimată s-a autorecenzat.
„Se vor colecta date de la toate persoanele, indiferent de cetățenie, care la momentul de referință al recensământului aveau reședința obișnuită în România (la 1 decembrie 2021, locuiau pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puțin 12 luni). Momentul de referință al recensământului este ora 00:00 din ziua de 1 Decembrie 2021, iar datele colectate trebuie să reprezinte situația la acel moment”, precizează INS.
Până la finalul zilei de 27 mai, ultima zi de autorecenzare, s-au înregistrat în total 11 milioane de chestionare, dintre care 8,9 milioane de chestionare valide la nivel de persoană (53,9% în mediul urban și 46,1% în mediul rural), ceea ce reprezintă 46,8% din populația rezidentă țintă estimată a României la 1 decembrie 2021.
„Diferența de 2 milioane este reprezentată de numărul de chestionare ale locuințelor neocupate, precum și de chestionare multiple (persoane și locuințe recenzate de mai multe ori) și de cele incomplete. Pentru cele din ultima categorie (incomplete) nu se eliberează dovadă de autorecenzare”, se menționează în comunicat.
Etapa de recenzare pe teren se va desfășura în perioada 31 mai – 17 iulie. În această etapă, colectarea datelor de recensământ se va realiza prin interviu față-în-față, numai cu ajutorul tabletelor, chestionarul de recensământ fiind identic cu cel din etapa de autorecenzare.
Institutul Național de Statistică (sediul central și direcțiile teritoriale de statistică), împreună cu primăriile și autoritățile locale au pregătit un număr de 20.000 de recenzori de teren pentru această acțiune.
Persoanele care vor refuza recenzarea riscă o amendă cuprinsă între 1.000 și 3.000 lei, iar pentru persoanele care împiedică accesul în complexuri sau ansambluri rezidențiale sunt prevăzute amenzi între 1.500 și 5.000 lei.
RPL2021 este primul recensământ din România organizat integral în format digital. România se află la al 13-lea recensământ din istorie și al patrulea după Revoluția din 1989.
Președintele Academiei Române îl trage de urechi pe ministrul de Interne
Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a transmis, ieri, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului de Interne Lucian Bode, că „posibilitatea restricționării accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare”, din perioada comunistă și chiar mai vechi constituie „o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naționale”.
Potrivit textului scrisorii, „ne îngrijorează semnalările mediatice privind distrugerea unor documente publice la expirarea termenului legal de secretizare, fără evaluarea firească a conținutului lor documentar-istoric de către specialiștii Arhivelor, fapt îndreptat ferm înspre prejudiciul științei istorice și a identității naționale. Instituțiile cu profil istoric (facultăți, institute, centre etc.), din cadrul universităților și Academiei Române își desfășoară activitatea pe baza investigațiilor din arhive. Majoritatea cercetătorilor istoriei recente au în plan lucrări care presupun asemenea cercetări în arhivă”.
Președintele Academiei solicită autorităților publice implicate să intervină în cel mai scurt timp pentru eliminarea restricțiilor menționate și asigurarea integrității informației relevante pentru istoria acestei țări. „Este necesar ca prestigioasa instituție numită Arhivele Naționale ale României, principala depozitară a memoriei naționale și unica autoritate de reglementare în domeniul arhivelor, condusă nu de puține ori de-a lungul timpului de membri ai Academiei Române, să-și păstreze rangul și menirea, să fie modernizată, consolidată și respectată, în acord cu practicile din Uniunea Europeană”.
La 26 mai 2022, pe website-ul Arhivelor Naționale ale României, a fost postat un comunicat, prin care s-a anunțat faptul că, începând de la această dată, toate documentele solicitate sălilor de studiu ale Arhivelor vor trece printr-un filtru al cenzurii, urmărindu-se oprirea accesului la informațiile clasificate, indiferent de creator, conținut și anul în care au fost create aceste documente, totul desfășurându-se sub pretextul „respectării măsurilor cu privire la protecția informațiilor clasificate”. S-a mai menționat și posibilitatea ca unele dintre dosare să nu mai ajungă la cercetători.
Prin urmare, mai mulți istorici, cercetători, arhiviști au protestat, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui României, Parlamentului, Guvernului și Arhivelor Naționale, față de limitarea accesului biler la „documentele ce fac parte din Fondul Arhivistic Național. Cerem revocarea acestei decizii și declasificarea documentelor gestionate de Arhivele Naționale ale României, precum și a documentelor cu valoare istorică, deținute de instituțiile statului, pentru care s-a împlinit termenul de 30 de ani de la crearea lor”.
Poliția de Frontieră: 9.188 de cetățeni ucraineni au intrat duminică în România
Poliția de Frontieră anunță că 9.188 de cetățeni ucraineni au intrat duminică în România, în scădere cu 16,7 % față de ziua precedentă. “În data de 29.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 92.438 de persoane, dintre care 9.188 de cetățeni ucraineni (în scădere cu 16,7 % față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.164 cetățeni ucraineni (în scădere cu 12,8 %), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.021 cetățeni ucraineni (scădere cu 9%)”, a transmis luni Poliția de Frontieră. De la declanșarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 29.05.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.066.255 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țară noastră 1.100.784 ucraineni.
A început înscrierea copiilor la grădiniță
Înscrierea la grădiniță a copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani, pentru anul școlar 2022 - 2023, a început luni.
În situația în care într-o unitate de învățământ numărul cererilor de înscriere a copiilor în învățământul preșcolar, primite de la părinți, este mai mare decât numărul de locuri libere, vor fi aplicate, succesiv, criterii de departajare generale și criterii de departajare specifice. Criteriile generale de departajare sunt următoarele și presupun existența: unui document care dovedește că este orfan de ambii părinți (situația copilului care provine de la o casă de copii/un centru de plasament/plasament familial se asimilează situației copilului orfan de ambii părinți); unui document care dovedește că este orfan de un singur părinte; -unui frate/a unei surori înmatriculat/înmatriculate, în anul școlar următor, în unitatea de învățământ respectivă; unui document medical eliberat de medicul specialist/certificat de orientare școlară și profesională/certificat de încadrare în grad de handicap a copilului.
În cazul în care numărul cererilor de înscriere primite de la părinți este mai mare decât numărul de locuri libere, repartizarea copiilor se face în ordinea descrescătoare a numărului de criterii generale de departajare cumulate de către fiecare copil, respectiv: se repartizează la început copiii care îndeplinesc trei dintre criteriile menționate anterior, apoi copiii care îndeplinesc două dintre criterii și, în final, copiii care îndeplinesc doar unul dintre criteriile menționate.
Criteriile specifice de departajare sunt elaborate de fiecare unitate de învățământ preșcolar sau cu grupe de preșcolari, sunt aprobate de consiliul de administrație al acesteia și avizate de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean/al municipiului București.
DNA: 33 de persoane acuzate de corupție, condamnate definitiv în luna aprilie
DNA informează că în luna aprilie, în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție, au fost condamnați 33 de inculpați prin 17 hotărâri judecătorești definitive, pentru infracțiuni de luare și dare de mită, trafic de influență, fraudarea fondurilor europene. Printre cei condamnați definitiv se află trei foști directori de la Opera Națională București, doi medici, 5 polițiști (dintre care un ofițer), un primar. Pedepsele dispuse de judecători față de cei 33 de inculpați variază între 6 ani închisoare și 20.000 lei amendă penală.
Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, DNA a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.
