MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Programul “Masa caldă” în școli, instrument politic pentru PNL
În iulie indicatorul a atiPeste 63% dintre școlile înscrise în acest an au fost alese din localități conduse de primari liberalins 3.975 lei u cele mai mari câștiguri, respectiv 9.549 lei, sunt înregistrate în industria IT
Programul “Masa caldă” va continua și în acest an tot ca program-pilot, pentru al șaptelea an la rând. Ministerul Educației a publicat recent lista școlilor, de data aceasta fiind 300 de unități de învățământ incluse, față de 150 de școli anul trecut. Selecția pare că a fost una pur politică, potrivit analizei Edupedu.ro, care arată că peste 63% dintre instituțiile incluse în acest an în programul de masă caldă, sunt din localități cu primari PNL. Din localități cu primari PSD sunt 21,7% din școlile listate de Ministerul Educației. Reamintim că Ministerul Educației este condus de Sorin Cîmpeanu, vicepreședinte PNL, care a declarat în luna mai că premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, i-a cerut să găsească soluții pentru extinderea semnificativă a asigurării unei mese în școală.
La începutul lunii iulie ministrul Sorin Cîmpeanu a prezentat „soluțiile” găsite. Prin ordonanța de urgență adoptată, numărul școlilor participante în program era dublat. Ce declara oficialul atunci, de la pupitrul Palatului Victoria: „Am adoptat o ordonanță de urgență prin care, după șase ani de pilotare, se extinde programul «Masă caldă» de la 150 de școli la 300 de școli. Sunt vizați un număr de 140.000 de elevi. Finanțarea totală pentru anul școlar 2022 – 2023, programul «Masă caldă» în școli este de 354,9 milioane lei. Remarcăm faptul că este de zece ori mai mare decât finanțarea de 35 de milioane de lei acordată în anul 2016 pentru acest program, deci a crescut de zece ori finanțarea pentru acest program,” declara Sorin Cîmpeanu.
Însă lista completă a școlilor a fost publicată abia pe 31 august, la aproape două luni de la momentul adoptării OUG. Pe lista cu cele 300 de școli au fost adăugate 161 de unități de învățământ noi față de anul trecut, conform analizei comparative făcută de Edupedu.ro. Din aceste 161 de școli și licee, 102 sunt din localități cu primari PNL (63,4%), de trei ori mai multe decât cele 35 școli aflate în localități în care primarii sunt de la PSD (21,7%). UDMR are primari în doar 5,6% dintre localitățile din care au fost selectate școli pentru acest program. Restul de 9.3% școli sunt în orașe și sate în care primarii sunt de la USR, PMP, ProRomânia, PPU, FDGR, independenți sau de la alte formațiuni politice.
Tinerii liberalii, injurii la adresa PSD
șefa TNL, Mara Mareș, și-a cerut scuze pentru “aceste comportamente inacceptabile”
Tineri liberali participanți la Școala de Vară TNL cu tema „Next Level Leadership” au scandat în repetate rânduri “m..e PSD” la petrecerea care a urmat dezbaterilor. La lucrările Școlii de Vară au rostit discursuri liderul PNL Nicolae Ciucă, secretarul general Lucian Bode, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan, care le-au vorbit despre curaj, principii și responsabilitate.
Imagini distribuite în spațiul public arată cum mai mulți participanți la petrecerea TNL desfășurată după lucrările Școlii de vară, desfășurate pe litoral, la Venus, folosesc expresii jignitoare la adresa partenerilor de guvernare. Printre hohote de râs, tinerii liberali au scandat de mai multe ori “m..e” PSD.
După apariția imaginilor, liderul TNL Mara Mareș a prezentat scuze, promițând că protagoniștii vor fi identificați și că vor avea loc discuții pe acest subiect. „Îmi cer scuze în numele Tineretului Național Liberal pentru aceste comportamente inacceptabile. Mărturisesc ca am aflat acum puțin timp și cu mare neplăcere despre limbajul folosit. Adevarul este ca nu putem controla tot, mai ales noaptea târziu. Voi face toate demersurile să identificam persoanele din video și vom avea o discuție pe subiect. Zilele petrecute la Școala de Vară au avut drept obiectiv principal profesionalizarea echipei de tineret, prin traininguri intense și specifice. Aceste activități ne caracterizează, iar pe altele le regretam”, a transmis Mara Mareș, conform G4Media.
INS: Sporul natural s-a menținut negativ în iulie
Numărul deceselor înregistrate în luna iulie 2022 a fost de 20.187 (10.564 bărbați și 9.623 femei), cu 1.608 decese (820 bărbați și 788 femei) mai multe decât în luna iunie 2022. De asemenea, în iulie 2022 s-au născut 15.214 copii, cu 1.021 mai mulți copii decât în luna iunie 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS).
“În iulie 2022 s-a înregistrat nașterea a 15.214 copii, cu 1.021 mai mulți copii decât în luna iunie 2022. Numărul deceselor înregistrate în luna iulie 2022 a fost de 20.187 (10.564 bărbați și 9.623 femei), cu 1.608 decese (820 bărbați și 788 femei) mai multe decât în luna iunie 2022. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna iulie 2022, a fost de 80 copii, în scădere cu 3 față de luna iunie 2022”, arată datele INS.
În anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie și decembrie față de aceleași luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese față de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleași luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, iar în ultimele două luni s-a înregistrat, de asemenea, un trend descrescător al numărului de decese de la o lună la alta, în luna februarie 2022 se observă o creștere a numărului de decese, în perioada martie-iunie 2022 se revine la un trend descrescător, iar în luna iulie se înregistrează o creștere a numărului de decese față de luna precedentă.
În luna iulie 2022, 67% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puțin 70 ani, astfel: 8.442 decese, reprezentând 41,8%, la persoanele în vârstă de 80 ani și peste; 5.022 decese, reprezentând 24,9% la persoanele de 70-79 ani și 3.733 decese reprezentând 18,5% la persoanele în vârstă de 60-69 ani. Firesc, la polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (101 decese), 20-29 ani (99 decese) și 5-19 ani (60 decese). După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna iulie 2022 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (11.068 persoane, reprezentând 54,8%); tumori (3.825 persoane, reprezentând 18,9%); boli ale aparatului respirator (1.651 persoane, reprezentând 8,2%).
Sporul natural s-a menținut negativ (-4973) în luna iulie 2022, numărul persoanelor decedate fiind de 1,3 ori mai mare decât cel al născuților-vii.
În luna iulie 2022, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 17.780 căsătorii, cu 5.630 mai multe decât în luna iunie 2022. Numărul divorțurilor a fost de 1.835 în luna iulie 2022, cu 96 mai puține decât în luna iunie 2022.
Avocatul Poporului critică eliminarea burselor sociale pentru elevii din rural
Avocatul Poporului consideră că eliminarea burselor sociale pentru elevii din mediul rural care merg la liceu în altă localitate este “surprinzătoare” și “nedreaptă”. “Decizia de a elimina această categorie de burse sociale este pe cât de surprinzătoare pe atât de nedreaptă, având în vedere că ea afectează elevii din mediul rural care sunt nevoiți să meargă în altă localitate la liceu, pentru că nu au în cea de domiciliu o astfel de instituție de învățământ. Mai mult, ea a nu fost anunțată public de Ministerul Educației, astfel cum acesta avea obligația legală, potrivit dispozițiilor Legii privind transparența decizională în administrația publică, republicată”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.
În opinia Avocatului Poporului, prin eliminarea acestor burse “se mențin și se vor adânci inechitățile” între elevii din mediul rural și cei din mediul urban, ceea ce “contravine” chiar Proiectului România Educată, care evidențiază “în mod expres” principiile care fac referire la echitate. Avocatul Poporului subliniază că, indiferent de locul în care s-au născut, de situația economică a familiei sau de etnie, toți copiii au dreptul la educație de calitate, iar acestora trebuie să le fie asigurate șanse egale la educație și ulterior la acces pe piața muncii.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat sâmbătă că asigurarea gratuității transportului elevilor și bursele sociale “sunt de maximă importanță pentru Guvernul României” și sunt asigurate de la bugetul de stat.
El a adăugat că toți elevii care au nevoie de sprijin din perspectiva socio-economică sau medicală primesc anul acesta burse sociale în valoare de 200 lei pe lună, 12 luni pe an. “Reprezentanții politicianismului care solicită să primească burse sociale și toți elevii proveniți din familii cu venituri mari sau foarte mari, doar pentru că, locuind în proximitatea marilor orașe, învață în licee din București, Cluj, Iași, Timișoara sau Sibiu, solicită ca elevii aflați cu adevărat în dificultate să aibă un sprijin material puternic diminuat! Iar cu acest lucru Ministerul Educației nu poate fi de acord! Bursele sociale, alături de alte măsuri sociale, precum acordarea de tichete sociale în valoare de 500 lei acordate tuturor elevilor care au nevoie de sprijin, încurajează egalitatea de șanse. Resursele trebuie astfel dirijate încât să ajungă la cei care au cea mai mare nevoie și astfel să fie eficiente în reducerea abandonului școlar și în asigurarea de condiții mai bune de participare la educație pentru elevii proveniți din medii socio-economice defavorizate sau din familii defavorizate”, conchide ministrul.
Vâlcea: Un bărbat a murit după ce a fost prins între două mașini
Un bărbat de 54 de ani a murit, luni, după ce a fost prins între două mașini, în curtea unei societăți comerciale. Bărbatul încerca să prindă o mașină de alta pentru a o tracta. “Paramedicii SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) General Magheru al județului Vâlcea au fost solicitați în urmă cu câteva minute pentru salvarea unei persoane, în urma producerii unui accident rutier în localitatea Râmnicu Vâlcea, pe strada Depozitelor, în incinta unei societăți comerciale. În urma apelului primit prin 112, s-a anunțat o persoana prinsă între două vehicule”, a transmis, luni, ISU Vâlcea.
Sursa citată a precizat că, la sosirea echipajelor la locul intervenției, persoana în cauză a fost găsită în stare de inconștiență, cu multiple leziuni grave. Echipajele medicale au aplicat manevre de resuscitare, dar bărbatul nu a răspuns. “Victima este un bărbat, de 54 de ani, care în momentul producerii accidentului, efectua operațiunile premergătoare tractării unui autovehicul”, a mai precizat sursa citată.
Peste 10.500 de ucraineni au intrat duminică în țară
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră informează că, în cursul zilei de duminică, au intrat în România, prin punctele de frontieră din toată țara, 105.491 de persoane, dintre care 10.843 de cetățeni ucraineni, în scădere cu 6,4% față de ziua precedentă.
Începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 2.276.692 de cetățeni ucraineni.
Acord între România și Franța pentru cerealele din Ucraina
Ministrul transporturilor din Franța, Clement Beaune, a declarat duminica aceasta că va semna un acord cu România pentru a crește exporturile de grâne ucrainene către țările în curs de dezvoltare, îndeosebi în zona Mediteranei. “Voi semna un acord cu România care va permite Ucrainei să scoată și mai multe cereale... către Europa și țările în curs de dezvoltare, în special în (țările din) Mediterană, care au nevoie (de grâne) pentru hrană”, a declarat Clement Beaune la postul de televiziune LCI.
Beaune a adăugat că acordul include exporturi realizate pe cale terestră, maritimă și fluvială.
Ministerul Agriculturii de la Kiev a estimat recent că exporturile de produse agricole ale țării ar putea crește la 6 - 6,5 milioane de tone în octombrie, dublu față de volumele din iulie, în urma redeschiderii graduale a porturilor ucrainene.
De la începerea invaziei rusești, exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut semnificativ, pentru că porturile de la Marea Neagră, principala rută pentru livrările de cereale ucrainene, au fost închise de o blocadă rusească, ceea ce a împins în sus prețurile mondiale la alimente și a provocat temeri că vor exista întreruperi în aprovizionarea cu alimente în țări din Africa și Orientul Mijlociu.
Cum va fi vremea în Moldova în următoarele două săptămâni
Meteorologii ANM anunță vreme oscilantă până pe 25 septembrie, cu episoade de răcire și încălzire. Probabilitatea pentru ploi va fi mai ridicată în zilele de 17 și 18 septembrie.
În Moldova, în primele două zile vremea va fi răcoroasă, cu o medie a maximelor de 18...19 grade și a minimelor în jurul a 10 grade, dar în perioada 14-16 septembrie vremea se va încălzi semnificativ, astfel temperaturile diurne vor ajunge la medii de 26...28 de grade, iar cele nocturne la medii de 14...16 grade. Cea de-a doua săptămână va debuta tot cu o vreme răcoroasă cu medii ale maximelor ce vor scădea până spre 16 grade și minime de 6...7 grade, însă după 22 septembrie se va încălzi din nou (maxime în medie de 20...22 de grade și minime de 8...9 grade). Pe parcursul celor două săptămâni vor fi intervale în care local și temporar va ploua. Probabilitatea pentru ploi pe arii mai extinse și cantități de apă însemnate va fi mai ridicată în 17 și 18 septembrie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
