MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Mai vine iarna?
Meteorologii au consemnat minime istorice de zăpadă și maxime istorice de căldură la Bâlea Lac n și în Europa s-au bătut recorduri de căldură n de Anul Nou, temperaturile din Bilbao au fost echivalente cu media lunii iulie
La peste 2.000 de metri altitudine în Munții Făgăraș, la stația meteo Bâlea Lac situată în zona turistică cu același nume, primele zile din 2023 au adus valori istorice, fiind înregistrate recorduri de căldură și cel mai mic strat de zăpadă din ultimii 45 de ani de când se fac măsurători, a precizat miercuri meteorologul Narcisa Milian de la Centrul Meteorologic Transilvania Sud Sibiu. “Astăzi (miercuri - n.r.) sunt 26 de centimetri de zăpadă la Bâlea Lac. Nu am mai avut 26 de centimetri, am avut 30 de centimetri în 1990”, a explicat Narcisa Milian.
Meteorologii estimează că va ninge în cursul nopții și joi, după care se va opri, fiind așteptată din nou zăpadă începând cu 9 ianuarie. “O să ningă un pic în noaptea asta și mâine noapte, pe urmă se oprește și mai vine un val în 9, 10 și 11 ianuarie, când va ninge sigur în toată zona de munte”, a adăugat Narcisa Milian.
Zăpada este foarte puțină în această perioadă la Bâlea Lac, din cauza încălzirii temperaturii, dovadă că în zilele de 1 și 2 ianuarie și în nopțile ce le-au urmat, termometrele de la stația meteo au înregistrat maxime istorice. “A fost foarte cald, au fost maxime, recorduri de temperaturi la majoritatea stațiilor. A fost frumos la munte și s-a topit zăpada. De câteva zile sunt recorduri de temperaturi”, a mai spus meteorologul.
Potrivit acesteia, în 1 ianuarie s-a înregistrat un record de temperatură la Bâlea Lac, unde au fost 6,5 grade ziua și 4,8 grade noaptea, fiind cea mai călduroasă zi de 1 ianuarie aici, de când se fac măsurători, adică de 45 de ani. De asemenea, și ziua de 2 ianuarie a fost cea mai călduroasă din istoria măsurătorilor meteo, la Bâlea Lac, pentru că aici ziua au fost 8,3 grade și noaptea 3,4 grade.
Față de precedentele recorduri de temperatură, noaptea de 1 spre 2 ianuarie a fost mai caldă cu două grade Celsius la Bâlea Lac, iar ziua și noaptea de 2 ianuarie, mai calde cu peste trei grade, potrivit datelor meteorologilor. Meteorologii au anunțat luni că vremea se va răci în următoarele zile, dar temperaturile vor rămâne în general sub media începutului de ianuarie.
Cald în Europa, frig în SUA
Temperaturile pentru luna ianuarie au atins un maxim istoric în mai multe state din Europa: recordurile naționale au fost depășite în opt țări, iar recordurile regionale în alte trei.
La Varșovia, în Polonia, s-au înregistrat duminică 18,9°C, în timp ce la Bilbao, în Spania, au fost 25,1C - cu peste 10°C peste medie. Temperaturile atât de calde au făcut ca cireșii să dea în floare, mult mai devreme, în orașul polonez Szczecin. Între timp, în Polonia sunt prognozate pentru zilele următoare ploi însemnate și rafale puternice de vânt.
Vremea deosebit de caldă din Europa a venit în timp ce America de Nord se confruntă cu furtuni severe, la câteva zile după ce un val de frig ucigător a făcut peste 60 de morți. Ninsori abundente și ploaie înghețată au fost prognozate pentru unele regiuni din nordul Midwest, în timp ce furtuni puternice și tornade sunt așteptate în Texas, Oklahoma, Arkansas și Louisiana.
Însă pe partea europeană a Atlanticului, vremea a fost blândă în multe regiuni la început de an. Temperaturile din Olanda, Liechtenstein, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Polonia, Danemarca și Belarus au depășit recordurile naționale pentru această perioadă. În Germania, Franța și Ucraina au fost doborâte recordurile la anumite stații meteo.
Temperatura înregistrată la Varșovia la 1 ianuarie a fost cu 4 grade Celsius mai mare decât recordul precedent pentru luna respectivă, iar recordul înregistrat în Belarus a fost de 16,4 grade Celsius, cu aproximativ 4,5 grade peste recordul anterior.
În Spania, de Anul Nou, temperaturile din Bilbao au fost echivalente cu media lunii iulie, iar unele zone din Catalonia, inclusiv Barcelona, sunt supuse unor restricții privind utilizarea apei.
Recordurile de temperatură sunt doborâte tot timpul, dar neobișnuit este ca diferența să fie mai mare de câteva zecimi de grad, notează BBC.
În Elveția, temperaturile au atins 20 de grade, iar vremea caldă a afectat stațiunile de schi din Alpi, unde nu este zăpadă.
Cu doar câteva zile mai înainte, Marea Britanie, Irlanda, Franța și Spania anunțaseră că anul 2022 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată. În Marea Britanie, fiecare lună, cu excepția lunii decembrie, a fost mai caldă decât media.
Totuși, nu în toată Europa este cald - în unele părți ale Scandinaviei sunt prognozate temperaturi mai scăzute și ninsori, iar la Moscova se așteaptă ca temperatura să scadă până la minus 20 de grade Celsius în următoarele zile.
Valurile de căldură au devenit mai frecvente, mai intense și durează mai mult timp din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Cu toate acestea, astfel de evenimente pe timp de iarnă nu au același impact asupra omului ca valurile de căldură din timpul verii, care se pot solda cu numeroase decese. Planeta s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius față de începutul erei industriale, iar temperaturile vor continua să crească, dacă guvernele din întreaga lume nu reduc drastic emisiile.
De ce actualele cazuri infecții respiratorii sunt mai greu de tratat
n explicațiile unui medic specialist
Actualele cazuri de gripă și infecții respiratorii sunt mai complicate, întrucât vin însoțite de pneumonii extinse cu floră rezistentă la antibiotice, afirmă managerul Institutului „Marius Nasta” din București, Beatrice Mahler. Ea a precizat că la unitatea medicală ajung mulți pacienți cu infecții respiratorii care au pneumonii, iar cel puțin în ultima săptămână este mai frecvent virusul gripal, dar și virusul sincițial respirator decât virusul SARS-CoV-2, formele de afectare fiind severe mai ales la persoanele cu comorbidități.
Potrivit medicului, formele de afectare sunt severe la persoanele relativ tinere cu comorbidități, adică pacienți care au afecțiuni respiratorii, dar care necesită internare pentru complicații, respectiv hemoptizia și insuficiența respiratorie.
„Nu trebuie să uităm de consumul de antibiotice excesiv care s-a produs în acești doi ani de pandemie, iar acum tratăm pneumonii bacteriene secundare infecției virale pentru că pacienții care necesită internare au dublă afectare - atât virală, cât și bacteriană. Pneumoniile acestea mixte trebuie tratate și din păcate de foarte multe ori ne lovim de rezistență la antibiotice, o problemă din nou destul de nouă. Nu era neașteptată, dar este dificil de gestionat, aș spune”, a declarat pentru Agerpres medicul Beatrice Mahler.
Ea spune că unii pacienți cu boli respiratorii sau boli cronice ajung „destul de târziu” pentru controalele periodice la cabinetele medicilor specialiști, mulți abandonându-și tratamentul când se simt mai bine: „Există o obișnuință, aș spune cu ghilimele de rigoare, a pacientului de abandona tratamentul atunci când se simte puțin mai bine, vorbim de terapie cronică, abandon pe care îl face și din motive financiare, pentru că medicația este scumpă. Pe de altă parte, cred că este nevoie și de mai multă educație, deoarece costurile pe care le presupune echilibrarea unui pacient cu boală acută sunt mai mari decât o terapie cronică. Nu vorbim doar de costurile pe care le presupune medicația, ci de costul integral pe care îl impune, inclusiv emoțional și trauma prin care trece, nu doar pacientul, ci și familia la momentul în care starea lui se deteriorează”.
Când trebuie să mergem la medic
În cele mai multe cazuri, pacienții nu pot deosebi dacă infecția este cu virus gripal sau cu noul coronavirus: „Nu putem să deosebim tipurile de afectare. Sigur, încă sunt cazuri de infecție cu COVID care pot să prezinte pierderea mirosului și atunci pacientul poate să își dea seama că probabil că are infecție COVID, este specific infecției COVID. Este extrem de important să abordăm diagnosticul prin testare rapidă, dacă nu putem altfel. Dacă simptomele persistă și apar complicații, cum ar fi o febră înaltă care nu răspunde la tratamentul simptomatic pe care îl administrăm de obicei în răceală, apariția sângelui în spută, durerile de cap intense, lipsa poftei de mâncare sunt momente în care consultul medical se impune și prezența la cabinetul medicului de familie cel puțin trebuie să fie obligatorie mai ales pentru cele două extreme: copii sub cinci ani și adulții care au afecțiuni asociate”.
În opinia medicului, reînceperea școlii va duce probabil la creșterea numărului de cazuri. “Dacă avem un copil bolnav sau unul din adulții din casă este bolnav este bine ca acea persoană să nu ajungă în colectivitate, să stea acasă, să aibă grijă de sănătatea lui și să nu transmită infecția pe care o are, indiferent de ce virus este cel care produce infecția”, a adăugat medicul.
Valul agresiv de viroze și gripă din România a dus și la o criză a medicamentelor, atât pentru copii, cât și pentru adulți. În cazul gripei spre exemplu, medicamentul Tamiflu, pe care toată lumea îl caută, nu mai este disponibil în farmacii. Se găsesc, în schimb, pe piață, alte medicamente care conțin aceeași substanță activă - oseltamivir.
Ministerul Sănătății a publicat marți o listă a medicamentelor pentru copii și adulți - antitermice, antiinflamatoare și antivirale pentru gripă - care se găsesc în farmaciile din România.
A murit actorul Mitică Popescu
Actorul Mitică Popescu, în vârstă de 86 de ani, a încetat din viață, marți, din cauza unor afecțiuni grave, conform familiei sale.
Conform surselor citate, actorul era internat din luna decembrie la Spitalul Elias. De altfel, reprezentanții spitalului au fost cei care au anunțat decesul actorului.
Ulterior, familia actorului a transmis că Mitică Popescu s-a stins din viață „după afecțiuni grave și o suferință de scurtă durată”.
Mitică Popescu împlinise 86 de ani în 2 decembrie. El s-a născut în 2 decembrie 1936, la București. În 1967 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din București.
A urcat pe scena Teatrului Național “Mihai Eminescu” din Timișoara, dar a jucat și la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț.
În biografia sa se menționează și faptul că a fost închis la Jilava, apoi la Periprava, în închisoarea din Balta Brăilei, la Salcia, într-o colonie de muncă, unde a lucrat la dig, la canalele de desecare. În noiembrie 1961, a fost eliberat din închisoare. În anul 1963, i s-a permis să dea un nou examen la Teatru, grație unor oameni care l-au apreciat în primii doi ani de facultate iar în anul 1967, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I.L. Caragiale” din București.
Memorabil, în cariera sa cinematografică, rămâne rolul lui Cocoșilă din filmul “Moromeții”, de Stere Gulea, în care a jucat alături de Victor Rebengiuc și Luminița Gheorghiu. Un alt rol de referință este cel din filmul “Vânătoarea de vulpi” (regia Mircea Daneliuc, 1980), ecranizare a romanului “Niște țărani” de Dinu Săraru, în care Mitică Popescu are o apariție de neuitat.
A fost prezentatorul uneia dintre cele mai longevive producții TVR, emisiunea “D'ale lui Mitică”, difuzată din 1999 la postul TVR 2.
Doi administratori ai unei firme, judecați pentru o fraudă de 375.000 euro cu fonduri europene
Doi administratori ai firmei Fructavit SRL au fost trimiși în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție într-un dosar în care sunt acuzați de fraudă în valoare de 375.000 euro cu fonduri europene. Proiectul viza înființarea unei ecoferme de afin pe un teren de 20 de hectare concesionat de la Primăria Hârșeni (județul Brașov).
Potrivit unui comunicat al DNA transmis, miercuri, procurorii au dispus trimiterea în judecată a două persoane fizice, administratori ai SC Fructavit SRL, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (4 acte materiale), a unei alte persoane fără calitate specială, pentru complicitate la infracțiunea anterior menționată și a SC Fructavit SRL, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (4 acte materiale).
Procurorii anticorupție notează în rechizitoriu că, în perioada mai 2014-mai 2017, cei doi administratori ai SC Fructavit SRL, cu ajutorul celei de-a treia persoane, ar fi folosit și prezentat cu rea-credință o serie de documente ori declarații false și inexacte, aferente celor patru cereri de plată depuse la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). “Cererile au fost depuse în cadrul unui proiect finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) având ca obiect înființarea unei ecoferme de afin pe un teren de 20 de hectare concesionat de la Primăria Hârșeni (județul Brașov). Pe baza acestor documente, societatea comercială și cei doi inculpați ar fi obținut pe nedrept fonduri europene în cuantum total de 1.883.302 lei (aproximativ 375.000 euro)”, precizează anchetatorii.
Concret, arată DNA, cei doi administratori, cu ajutorul celei de-a treia persoane, ar fi simulat procedurile de achiziție pentru cele două tipuri de lucrări, respectiv de înființare a plantației de afin, precum și de executare a sistemului de împrejmuire pentru plantația de afin. “Astfel au fost create premisele pentru creșterea artificială a prețurilor de achiziție în cadrul proiectului, pentru achiziționarea “la negru” a materialelor necesare înființării și împrejmuirii plantației și pentru obținerea unor sume nejustificate din fondurile europene”, explică procurorii.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale s-a constituit parte civilă în cauză, anunță DNA.
Peste 500.000 de români au petrecut Revelionul la concerte
Peste 500.000 de persoane au luat parte la petrecerile publice și concertele organizate în noaptea de Revelion, fără a fi înregistrate incidente grave, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Monica Dajbog.
“În aceste zile, efectivele MAI au avut în atenție cu prioritate stațiunile turistice și zonele în care au fost organizate evenimente cu public numeros. Aproximativ 500.000 de persoane au participat la manifestările publice organizate în noaptea de Revelion, acestea desfășurându-se fără să fie înregistrate incidente extrem de grave”, a spus Monica Dajbog, într-o conferință de presă. În perioada 30 decembrie 2022 - 2 ianuarie 2023, aproximativ 24.000 de angajați ai MAI au fost mobilizați, în medie, la nivelul întregii țări.
În aceste zile, structurile MAI au constatat peste 3.200 de infracțiuni și au aplicat aproximativ 16.000 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 6,7 milioane lei. Comisarul-șef de poliție Dan Octavian a precizat că, dintre cele 3.200 de infracțiuni constatate, 1.400 au fost contra persoanei, iar 1.000 contra patrimoniului. De asemenea, au fost prinse în flagrant 553 de persoane bănuite că au comis infracțiuni și au fost depistate 49 de persoane urmărite la nivel național și internațional. În plus, au fost confiscate 153 de tone de articole pirotehnice, fiind întocmite peste 1.000 de dosare penale.
Subcomisarul de poliție Cătălin Rusu, reprezentant al Poliției de Frontieră, a anunțat că, în minivacanța de Revelion, au efectuat formalitățile de control la graniță aproximativ 570.000 de persoane, cetățeni români și străini.
Cea mai tranzitată frontieră a fost cea aeriană, unde au efectuat formalitățile peste 200.000 de persoane. Pe cale terestră cea mai tranzitată a fost frontiera cu Ungaria - 134.000 de persoane.
Copil de 11 ani, ucis de trecerea de pietoni de o ambulanță, lovită din spate de un TIR
Un copil de 11 ani din localitatea Călugăreni, județul Giurgiu, a decedat, marți, după ce a fost lovit pe trecerea de pietoni de o ambulanță, oprită pentru a acorda prioritate, dar care a fost proiectată pe trecere de un autotren condus de un cetățean bulgar. “Un cetățean bulgar, în timp ce se deplasa cu un autotren pe direcția București - Giurgiu, nu ar fi păstrat o distanță corespunzătoare față de o ambulanță din cadrul SAJ Giurgiu, condusă de către un bărbat, de 49 ani, din localitatea Oinacu, județul Giurgiu, intrând în coliziune cu aceasta. În urma impactului, echipajul SAJ a fost proiectat pe trecerea de pietoni, unde ar fi acroșat un minor, de 11 ani, din localitatea Călugăreni, căruia îi acordase prioritate de trecere. În urma manevrelor de resuscitare efectuate a fost declarat decesul minorului de 11 ani”, se arată într-un comunicat de presă transmis de IPJ Giurgiu.
Cei doi conducători auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative. În cauză a fost întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă.
Tomac: România nu are nici o șansă să intre în Schengen în 2023
Guvernul României ar trebui să ia în calcul sesizarea Curții de Justiție a UE în dosarul Schengen, a declarat la RFI România eurodeputatul Eugen Tomac. Președintele PMP crede că România nu are nici o șansă să intre în zona europeană de liberă circulație în 2023.
“În primul rând, trebuie să-i convingem pe suedezi să pună pe ordinea de zi acest subiect al extinderii Spațiului Schengen. Or am văzut programul președinției suedeze, nici un fel de referire cu privire la extinderea Spațiului Schengen, singurul aspect pe care îl menționează pe timpul președinției suedeze este legat de consolidarea Spațiului Schengen. Mulți fac trimitere la ceea ce se poate întâmpla în a doua parte a anului 2023, când va prelua președinția UE Spania. Spania însă va avea alegeri în decembrie. Nu văd cum un Guvern care intră în campanie electorală va avea pe agenda sa drept prioritate extinderea Spațiului Schengen, în condițiile în care știm că atât Spania, cât și Italia sunt puternic criticate pentru modul cum gestionează frontiera de sud a UE”, a declarat eurodeputatul.
Întrebat la ce ar ajuta un proces la CJUE, din moment ce acesta ar dura cel puțin doi ani, Eugen Tomac a răspuns: “Sunt absolut convins că în 2023 nu avem nici o șansă. 2024 este un an cu alegeri europarlamentare. Din nou, nu va fi acest subiect pe ordinea de zi a statelor membre, pentru că nimeni în campania electorală nu va spune că extinde Spațiul Schengen, pentru că populiștii automat vor spune că din nou vor veni și mai mulți migranți, pentru că se extinde Spațiul Schengen. Tocmai de aceea, cred că termenul cel mai realist este de minim doi ani de zile pe care trebuie să-i așteptăm pentru a fi din nou repus pe agenda Consiliului JAI acest subiect. Mai mult decât atât, un proces nu suspendă procesul de negociere, din contra, poate fi un instrument de presiune în plus”.
