Național

MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Investițiile în infrastructură promise de Orban

Ziarul de Vrancea
1 iul 2020 467 vizualizări

Pentru niciuna nu este trecută sursa de finanțare n USR critică planul, considerându-l populist, PSD îl aplaudă, dar spune că liberalii l-au furat de la social-democrați

Premierul Ludovic Orban a prezentat, ieri, un “ambițios” Plan Național de Investiții și Relansare Economică și le-a cerut miniștrilor să elaboreze până la sfârșitul săptămânii proiectele de acte normative astfel încât, într-o lună, să existe instrumentele pentru punerea în practică a acestui program. “Acest plan va schimba strategia de dezvoltare a României, va schimba viziunea asupra modului în care România trebuie să se dezvolte, să se modernizeze, să-și crească competitivitatea pe plan internațional și sunt convins că prin acest Plan Național de Investiții și Relansare Economică vom reuși să asigurăm o dezvoltare accelerată a României”, a spus Orban, în debutul ședinței de Guvern. La capitolul infrastructură de transport, Planul prevede finalizarea a 407 km de autostrăzi și drumuri expres aflate în lucru, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice până în 2030, dar și noi linii de metrou în Capitală și construcția metroului din Cluj. Astfel, în următorii zece ani, guvernul își propune finalizarea lucrărilor de infrastructură aflate în implementare - 407,3 Km de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost estimat de 4,3 miliarde euro, construcția unor noi autostrăzi, printre care și Iași – Târgu Mureș, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro, dar și șosea de centură la Cluj, un tren metropolitan în același județ, și o magistrală de metrou Gilău – Florești – Cluj-Napoca. La capitolul invesții în domeniul infrastructurii de sănătate este menționată construirea primelor 3 spitale regionale în perioada 2021 - 2027, cu o valoare totală de 1,64 miliarde euro. Planul de relansare economică se referă la Spitalul Regional de Urgență Cluj - 539,59 milioane euro, Spitalul Regional de Urgență Iași - 500,35 milioane de euro, Spitalul Regional de Urgență Craiova - 602,73 milioane euro. De asemenea, sunt anunțate programe de investiții locale în sistemul sanitar pentru perioada 2021-2027, cu un buget de aproximativ 17,5 miliarde lei prin construirea/modernizarea/reabilitarea a 1.450 de centre medicale în mediul rural, 25 de spitale județene., 110 spitale orășenești. De remarcat că în Planul Național de Investiții nu sunt trecute sursele de finanțare pentru aceste investiții uriașe și nici defalcarea eventualelor bugete.

“O ciorbă reîncălzită”

Planul de relansare economică al Guvernului include subvenții, “idei vechi și un pic de populism”, a afirmat, ieri, liderul USR, Dan Barna. “Pe banii cui? Partea bună - e bine că există totuși un plan pe care se poate lucra. România are nevoie de o viziune care să limiteze criza sau măcar să asigure condițiile pentru o recuperare rapidă. Partea mai puțin bună: foarte multe subvenții. Aproape niciun criteriu. Așa cum arată acum, planul acesta e un veritabil PNDL pe steroizi. De unde vin toți banii ăștia? Metafora cu bani din elicopter e adecvată, problema e că nu vedem elicoptere pline de bani pe nicăieri pe deasupra României”, a scris Barna pe Facebook. El susține că “o parte din propuneri sunt de fapt o ciorbă reîncălzită, dintre care unele sunt de-a dreptul toxice”. “Inventarea unui fond de investiții de stat, așa cum propuneau PSD și PNL în 2016, nu face decât să creeze încă o sinecură pentru apropiații guvernului (indiferent de culoare). Apare și încă o bancă de stat. De ce?”, a susținut Barna. Și deputatul USR Cătălin Drulă a afirmat că, în Planul de relansare pe sectorul de infrastructură reprezintă “2 slide-uri cu o listă de proiecte aruncate acolo de-a valma”. Acesta susține că finanțarea unui asemenea plan trebuie să vină de undeva, “nu se poate și să crești toate cheltuielile statului și să menții PNDL și să direcționezi bani la clientela de partid și să mai găsești de undeva și 80 de miliarde de euro pentru infrastructură mare (în condițiile în care în cei zece ani dinainte România n-a reușit nici o zecime din acest plan)”. “Pe scurt - hârtia suportă orice - slide-urile sunt frumoase, dar intenția de reformă structurală nu există și, dacă rezervorul de cadre e partidul, e clar că nici nu prea are cu cine dl. Orban”, a mai afirmat deputatul USR.

Ciolacu: Iohannis reevaluează marile investiții ale PSD

Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul PNL preia în Planul Național de Relansare Economică măsuri incluse în programul de guvernare al PSD, întrebându-se dacă “va putea oare Klaus Iohannis să înghită toate astea, demn ca un pelican, și să le prezinte drept mărețe invenții liberale”. El enumeră proiectele PSD despre care susține că se regăsesc și în Planul de relansare anunțat de Guvern, precum și stadiul în care au fost preluate: “Autostrada Sibiu-Pitești - 3 din 5 loturi scoase la licitație în guvernarea PSD, pe un lot se lucrează efectiv de anul trecut; Autostrada Comarnic-Brașov - se lucrează din 2019 pe lotul Predeal-Cristian, azi liberalii vin cu modificări majore și spun că avizele necesare durează 3 ani; Modernizarea Aeroportului Otopeni - proiectarea și execuția gata de licitație în octombrie 2019; Spitalele regionale - la final de guvernare, PSD finalizase lansarea procedurilor pentru spitalele din Iași și Cluj, semnate imediat de Cabinetul Orban; Sistemul Național de Irigații - PSD a început șantiere de un miliard de euro din bugetul țării și 435 milioane euro de la UE.”

Sibiu: Pacienții reinfectați cu COVID-19 au făcut, a doua oară, o formă mai ușoară a bolii

Toți cei patru pacienți reinfectați cu COVID-19 și internați în Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Sibiu au făcut, a doua oară, o formă mai ușoară a bolii, majoritatea dintre aceștia fiind persoane cu vârsta peste 60 de ani și cu alte probleme de sănătate, a declarat ieri șefa Secției Clinice de Boli Infecțioase a SCJU, medicul Victoria Bîrluțiu. “Legat de reinfecții, sunt patru pacienți (până sâmbătă, 27 iunie n.r.), care s-au prezentat în Secția Clinică de Boli Infecțioase la distanță de primul episod, după minim două teste la externare negative, pozitivi. Toți pacienții au anticorpi IgM și IgG în plasmă, care demonstrează trecerea prin infecție, anticorpi care nu par protectivi. Vorbim de doi bărbați de 48 și 69 ani, respectiv de două femei de 69 și respectiv 63 ani. Cu excepția pacientului de 48 ani, ceilalți au și alte probleme de sănătate. În toate cazurile, forma de boală este mai ușoară comparativ cu primul episod”, a explicat medicul Victoria Bîrluțiu. Potrivit acesteia, unul dintre pacienții care s-au reinfectat cu COVID-19 este un bărbat de 48 de ani, care inițial a fost îngrijit în spital 29 de zile, perioadă în care a fost și la Terapie Intensivă și a primit și plasmă hiperimună. “Pacientul de 48 ani a prezentat inițial o formă severă de pneumonie, pentru care s-au efectuat toate măsurile terapeutice, inclusiv a primit plasmă hiperimună în perioada de supraveghere în Terapie Intensivă. Durata de spitalizare a fost în acest caz de 29 zile, similară cu a pacientei de 63 ani. Celălalt bărbat a fost spitalizat 17 zile, iar pacienta de 69 ani, cu insuficiență respiratorie, pentru care a fost necesară suplimentarea de oxigen pe mască, s-a externat după 15 zile. Ultimii trei nu au necesitat nici la prima internare, nici la a doua, supraveghere în terapie intensivă”, a mai spus Bîrluțiu.

Alte 326 de cazuri de coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat ieri alte 326 de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus, numărul total ajungând la 27.296. De asemenea, 16 persoane au murit în ultimele 24 de ore, bilanțul deceselor ridicându-se la 1.667. La ATI, erau internați 222 de pacienți, cu 17 mai mulți decât în ziua precedentă.

Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 722.697 de teste, fiind prelucrate peste 12.000 de teste în ultimele 24 de ore.

 

Xxxxxxxxxxxxxx

 

Iranul acuză România că nu i-a oferit informații legate de moartea judecătorului fugar

 

n un parlamentar conservator de la Teheran a calificat moartea iranianul din România drept un “asasinat”

 

Potrivit declarațiilor lui Abas Mousavi, un oficial al Ministerului iranian de Externe, România nu a oferit informații cu privire la un judecător iranian fugar, care a murit în această țară pe data de 19 iunie, scrie publicația Al-Monitor. Într-o declarație făcută luni, 29 iunie, Mousavi a spus că “acest caz are numeroase neclarități. În momentul semnalării incidentului, am cerut guvernului român să dea dovadă de transparență și să ne pună la dispoziție informațiile necesare”. După care, Mousavi a continuat: “Din păcate, până în prezent, din partea guvernului român nu ne-a parvenit nimic”.

În cursul acestei luni, Gholamreza Mansouri, fost judecător al Curții Supreme din Iran, a căzut de la fereastra unui etaj. El era căutat în Iran pentru că ar fi primit mită în valoare de 500.000 de dolari. În momentul când Mansouri a părăsit Iranul, el a pretins că pleacă în Germania pentru un tratament medical. Nu se știe de ce a ajuns în România, dar el a susținut că se va întoarce în Iran.

Acuzațiile de luare de mită la adresa lui Mansouri se înscriu într-un caz de corupție de o amploare mai mare. Potrivit presei iraniene, având în vedere că în același proces s-ar fi înscris niște cazuri de corupție mult mai grave, el nu ar fi fost condamnat la prea mulți ani de închisoare. Mousavi a adăugat că Ministerul de Externe al Iranului, ambasadorul Teheranului în România, Justiția iraniană și Interpolul urmăreasc acest caz, dar el a spus că, până acum, nu li s-au transmis decât informații pe care le-au putut citi și în presa românească.

Un articol apărut pe portalul Khabar online îl citează pe Hadi Shirzad, șeful poliției iraniene pentru probleme internaționale, care, pe data de 29 iunie, a declarat că deși Mansouri era căutat în Iran, iar guvernul român a fost informat în legătură cu această cerere, el nu a fost ținut într-un penitenciar din cauza epidemiei de coronavirus.

Potrivit declarațiilor lui Shirzad, Iranul a fost înștiințat pentru prima oară de moartea lui Mansouri de către poliția română, care, la început, a considerat că moartea sa a fost o sinucidere.

Shirzad a mai spus că poliția iraniană și cea română s-ar aflat în contact, iar oficialii români au spus că vor oferi mai multe informații. El a mai spus că Iranul a cerut și probele ADN ale lui Mansouri.

 

O conspirație

 

Mojtaba Zolnouri, un parlamentar conservator care este totodată și președinte al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă, a calificat moartea lui Mansouri drept un “asasinat”.

Potrivit unui articol apărut pe portalul radical Jahan News, Zolnouri a declarat: “Potrivit unor speculații, există o legătură între unele grupuri din țară și unele din afară. Este practic imposibil ca un judecător să fie asasinat, iar poliția unei țări să nu știe ce s-a întâmplat”. Zolnouri a dat de înțeles că ar fi vorba despre o conspirație mai largă și a spus că asasinarea lui Mansouri a fost comisă pentru ca Iranul să pară suspect, astfel încât să i se poată aduce acuzații.

În timp ce Justiția iraniană și oficiali ai poliției caută răspunsuri cu privire la decesul lui Mansouri, oficiali ai Ministerului Iranian al Sănătății încă mai încearcă să facă față coronavirusului.

Într-un interviu transmis, luni, în direct de televiziunea iraniană, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Sănătății, Sima Sadat Lari, a declarat că, în ultimele 24 de ore, 162 de persoane muriseră din cauza virusului. Începând din luna aprilie, acesta este cel mai mare număr de decese înregistrate la nivelul unei singure zile.

 

 

Xxxxxxxxxxxxxxxxx

 

 

COLOANA:

 

Accident grav în Cluj: Trei persoane au decedat

 

Un grav accident rutier în care au fost implicate un TIR și un autoturism s-a produs ieri dimineață în județul Cluj, pe centura Vâlcele - Apahida, trei persoane din autoturism, încarcerate, fiind găsite decedate de echipajele de intervenție. “Pompierii au găsit un ansamblu de autovehicule și un autoturism avariate, iar autoturismul proiectat în afara părții carosabile și ocupanții blocați în acesta. Echipajele medicale au constatat decesul a doi dintre ocupanți, un bărbat și o femeie de circa 40 de ani, și au început manevrele de descarcerare pentru a treia persoană care, inițial, a părut că are semnale vitale. Pe timpul manevrelor de descarcerare s-a constatat că și aceasta era decedată”, anunță ISU Cluj.

 

Xxxxxxxxxxxxxx

 

 

Fost prefect de Constanța, trimis în judecată pentru abuz în serviciu

Fostul prefect de Constanța Adrian Viorel Nicolaescu a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu de către procurorii DNA. Aceștia îl acuză că a împiedicat eliberarea unor titluri de proprietate pentru suprafața de 19 de hectare de teren situat pe malul Lacului Siutghiol.

Potrivit procurorilor, în perioada martie 2016 – iulie 2017, inculpatul Nicolaescu Adrian Viorel și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu prevăzute de lege, în sensul că ar fi făcut toate demersurile pentru a împiedica eliberarea unor titluri de proprietate către o persoană care obținuse anterior recunoașterea judecătorească a drepturilor sale, pentru o suprafață de 19 hectare de teren amplasat în municipiul Constanța, pe malul lacului Siutghiol. Aceștia susțin că, “prin demersurile precizate mai sus, inculpatul ar fi privat persoana respectivă de dreptul său de proprietate, recunoscut de instanța de judecată, asupra terenului respectiv, evaluat la aproximativ 6.460.000 euro, dar și de suma de 240.465 euro cuvenită pentru exproprierea unei părți din acest teren, asigurându-i totodată folosința terenului în suprafață de 19 hectare persoanei care l-a «deținut» în condițiile menționate mai sus”.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.