MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Instanța supremă sesizează CCR privind neconstituționalitatea OUG 14
Dacă OUG 14 va fi declarată neconstituțională, OUG 13 va intra automat în vigoare, atrage atenția DNA
Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, vineri, să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) 14, de abogare a OUG 13, privind dezincriminarea abuzului în serviciu. Decizia vine după sesizarea avocaților Alinei Bica și Cătălin Teodorescu, în dosarul privind despăgubirea ilegală a omului de afaceri Gheorghe Stelian de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), din care făcea parte și fosta șefă a DIICOT. Avocații au susținut că Ordonanța 14, cea care a abogat OUG 13 a fost adoptată fără respectarea Constituției. "Dacă OUG 13 ar fi rămas în vigoare, s-ar fi aplicat principiul legii mai favorabile și abuzul în serviciu ar fi fost abrogat, adică tocmai infracțiunea de care este acuzată clienta mea”, a susținut avocatul fostei șefe a DIICOT, care a depus o serie de argumente în scris. Procurorul DNA s-a opus sesizării CCR cu acesta chestiune și a arătat că, dacă ar fi declarată neconstituțională OUG 14, ar intra în vigoare automat OUG 13. După deliberări de aproximativ 20 de minute, presedinta instanței Lucia Rog a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională.
În acest dosar, Alina Bica este acuzată, alături de alți inculpați, că ar fi aprobat despăgubirea lui Gheorghe Stelian cu 89 de milioane de euro, pentru un teren din București supraevaluat cu 62 de milioane de euro. În acest dosar a fost arestat și omul de afaceri Dorin Cocoș, suspectat că a solicitat 10 milioane de euro de la Gheorghe Stelian pentru a interveni pe lângă comisia de la ANRP.
Ponta: Dragnea mi-a cerut să trec Lacul Belina la CJ Teleorman
Fostul premier Victor Ponta a susținut vineri că, în perioada în care era șef al Executivului, Liviu Dragnea i-a solicitat să treacă Lacul Belina în proprietatea Consiliului Județean Teleorman, dar că nu a știut că ulterior lacul a ajuns în proprietatea firmei Tel Drum. Întrebat, într-un interviu acordat Hotnews, dacă atunci când era prim-ministru Dragnea l-a rugat să intervină în vreun fel în favoarea firmei Tel Drum, Ponta a replicat: "Da, și o să vă dau un alt exemplu care m-a deranjat foarte tare și concret, cu acte. Domnul Dragnea mi-a cerut, a făcut de altfel hârtia pentru guvern, pentru trecerea acelui lac la CJ Teleorman. Eu am aflat acum din presă și înțeleg că așa este, adevărat, cred că nu-i o minciună, că acel lac a ajuns la Tel Drum. Sigur că m-am enervat. Că nu mi-a zis că ajunge la Tel Drum, mi-a zis că ajunge la poporul teleormănean. Asta e o chestiune care m-a deranjat. Pentru că e și semnătura mea acolo. Normal, după ce semnează toți ceilalți miniștri, semnează și premierul. Dar, da, domnul Dragnea a propus ca acel lac să treacă la... dar nu mi-a zis că-l trece după aia la Tel Drum". Ponta a adăugat că a fost de mai multe ori, atât el cât și alții, pe Lacul Belina fără să știe că este o proprietate a Tel Drum."M-am și enervat după aceea, și am vorbit și cu Sorin Grindeanu, și i-am zis «Sorin, tu știi unde te duci?» Nici eu nu am știut unde mă duc. Cum poate să ne pună în situația asta, să mergem în locuri ale lui Tel Drum?", a relatat Victor Ponta.
Fostul prim-ministru s-a declarat convins că "instituțiile statului știu absolut tot despre Tel Drum de foarte mulți ani" și că Liviu Dragnea a beneficiat de o anumită protecție din partea unor instituții. "Unde a fost protecția sau poate nu-i nimic ilegal, habar nu am. Dar de ce nimeni nu a făcut nimic în acești ani — e o întrebare la care eu nu am răspuns, nu știu dacă îl aveți dumneavoastră. Dar e clar că e o protecție, totuși", a susținut Victor Ponta.
Întrebat de ce nu a mers la DNA cu probe că firma Tel Drum îi aparține lui Liviu Dragnea, fostul premier a afirmat că nu are probe, ci informații.
Al 34-lea deces din cauza rujeolei, un băiețel în vârstă de 5 luni.
Numărul deceselor prin rujeolă a ajuns la 34, ultimul caz fiind un băiețel de cinci luni cu anemie din județul Neamț. La aproape un an de la declanșarea epidemiei, au fost înregistrate peste 9.100 de îmbolnăviri, potrivit datelor anunțate vineri de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT). În ultima săptămână au fost înregistrate alte 122 de cazuri noi de rujeolă și un deces, astfel că numărul total al îmbolnăvirilor a ajuns, vineri, la 9.104. De asemenea, 34 de persoane au murit din cauza rujeolei, ultimul caz fiind înregistrat în această săptămână. Cele 34 de decese au fost înregistrate în județele Timiș - nouă, Arad - șase, Dolj - șapte, Caraș-Severin - trei și câte un caz în București și în județele Bihor, Cluj, Călărași, Neamț, Satu Mare, Vaslui, Galați și Mureș.
Din cele 122 de cazuri de rujeolă din ultima săptămână, cele mai multe au fost în județele Cluj -68 și Brașov -32. La nivel național, județele cu peste o mie de cazuri de rujeolă sunt Timiș -1.228, Caraș-Severin - 1.111 cazuri și Arad - 1.014 cazuri.
Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare, iar pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei (pojarului) protejează copiii împotriva acestei boli. În România, 9 din 10 parinți își vaccinează copiii.
Proiect USR pentru depolitizarea Curții Constituționale
Parlamentarii USR au depus la Camera Deputaților un proiect de lege pentru modificarea legii de organizare și funcționare a Curții Constituționale care prevede că judecătorii constituționali trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior și trebuie să nu fi fost membru într-un partid politic în ultimii 9 ani. Inițiatorii spun în expunerea de motive că "pentru o protecție efectivă împotriva unor potențiale abuzuri precum și pentru consolidarea prestigiului Curții Constituționale apreciem că asupra judecătorilor constituționali nu trebuie să planeze nicio suspiciune legată de eventuala favorizare a unor grupări politice". "Remarcăm că în general formațiunea politică PSD a nominalizat pentru funcții de judecători constituționali membri proprii, chiar având legături de familie cu un membru din conducerea sa, spre deosebire de celelalte formațiuni politice care, cu câteva excepții, au înțeles să nominalizeze personalități independente neafiliate politic", mai menționează inițiatorii. Proiectul de lege se află în dezbatere publică la Camera Deputaților până pe 9 octombrie.
Orban: Guvernul bagă mâna adânc în buzunarele românilor
Președintele PNL, Ludovic Orban, a criticat, vineri, la Galați, măsura privind transferul cotelor de contribuții pe care le plătesc angajatorii către angajați. "Pe lângă alte gogomănii băgate în Programul de guvernare, partidul de guvernământ a introdus, așa pe furiș, pe tăcutelea, transferul cotelor de contribuții pe care le plătesc astăzi angajatorii, către angajați. Această măsura este, de fapt, un mod prin care PSD bagă mâna adânc în buzunarele românilor", a spus Orban. El a afirmat că măsura urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2018 în paralel cu măsura de creștere cu 25% a salariilor în sectorul public. În realitate, însă, creșterea reală a salariilor bugetarilor va fi de 4%. Practic, potrivit lui Orban, prin această măsură "Guvernul bagă mâna adânc în buzunarele românilor" ”Cine câștigă din aceasta masură de transfer a cotelor? Guvernul PSD și statul. Deci, partea lelului din această mult trambițată creștere a salariilor și-o trage Guvernul Tudose care bagă adânc mâna în buzunarul românilor", a mai spus liberalul. El a adăugat că și în mediul privat vor fi probleme odată cu aplicarea acestei măsuri. "Mult mai grav e ce se întamplă în sectorul privat unde angajatorii negociază cu angajatul salariul brut. Statul nu are nicio pârghie să determine o firmă să majoreze salariul brut. Ca să poată da același salariu net, angajatorii din mediul privat trebuie să mărească salariile brute și trebuie să le mărească cu un procent foarte mare, ori nu se știe dacă vor avea resursele financiare pentru a putea efectua aceste majorări. E aparent în avantajul firmelor că nu mai plătesc contribuțiile, dar, în realitate, în sectorul privat scad salariile nete și angajatorii vor fi obligați să mărească salariile brute pentru a menține cât de cât salarile la nivelul la care există astăzi", a mai spus Ludovic Orban.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
