MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Guvernul face calcule: majorare cu până la 10% a pensiilor
Variantele luate în calcul sunt creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%
Ministerul Muncii efectuează simulări pe mai multe variante de majorare a pensiilor pentru anul în curs, în contextul în care inflația accelerată afectează puterea de cumpărare a populației, inclusiv a pensionarilor, dar crește în același timp încasările statului din taxe și impozite. Variantele luate în calcul sunt creșterea punctului de pensie cu 5%, 8% sau 10%, au declarat pentru Profit.ro surse din Ministerul Muncii. Președintele României, Klaus Iohannis, a pledat marți pentru creșterea pensiilor, afirmând că este „imoral” și „incorect” ca doar pensionarii să plătească „prețul” crizelor. Iohannis a anunțat că Guvernul va veni cu un plan serios în această chestiune. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider În cazul în care Guvernul decide o creștere a pensiilor, aceasta ar putea avea loc în toamnă, după rectificarea bugetară, posibil în septembrie, potrivit informațiilor Profit.ro. O majorare din septembrie ar pune o presiune mai redusă asupra bugetului pe pe 2022, întrucât ar influența cheltuielile pentru acest an doar pe ultimele luni. Pensionarii au primit o majorare de 10% a punctului de pensie, de la 1.442 lei la 1.586 lei, la începutul acestui an, în timp ce pensia minimă a crescut cu 25%.
„În condițiile în care avem inflație, avem prețuri în creștere,(...) e evident că și pensiile trebuie să crească pentru a da șansa pensionarilor să-și permită cel puțin un minim necesar. Așa cum cresc salariile atunci când avem inflație și prețuri în creștere, așa trebuie să crească și pensiile. E imoral și incorect ca prețul unor crize să fie plătit numai de pensionari. Pensionarii nu au nicio posibilitate să intervină cum are cineva care e în deplinătatea forțelor - dacă nu-i ajung banii, își caută alt job, poate mai lucrează peste program și așa mai departe. Pensionarii stau în ceea ce primesc - pensia lor, și mi se pare rezonabil ca nivelul acestei pensii să fie adaptat situației. E clar că Guvernul trebuie să vină - și va veni - cu un plan serios care abordează frontal această chestiune”, a declarat Iohannis. Costurile cu pensiile reprezintă una dintre cele mai importante cheltuieli ale bugetului, dar sunt susținute direct din contribuțiile angajaților, la care se adaugă o subvenție de la bugetul de stat care compensează în mare măsură golul lăsat la Pilonul I de transferul unei părți a contribuției angajaților către Pilonul II. Inflația de aproape 14% Rata anuală a inflației în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 este 13,8%., arată datele transmise de INS. Alimentele s-au scumpit cu 13,5%, mărfurile nealimentare cu 16,3%, iar serviciile, cu 7,1%.
Legile securității naționale: Nu va exista niciun control civil
care sunt pozițiile USR și PNL, după ce șeful statului a adoptat o poziție condamnabilă
Cristian Ghinea (USR), a declarat despre elementele din drafturile legilor securității naționale apărute pe surse în presă că se crează un SIIJ la pătrat și „nimeni în serviciile secrete nu va putea fi anchetat decât cu acordul CSAT”. El a mai spus că nu va exista niciun fel de control civil asupra finanțelor serviciilor secrete iar inițiatorii acoperă găurile din lege dând o putere mai mare serviciilor secrete. „Vreau să vorbim pe substanța acestor legi, nu este în regulă că se crează un SIIJ la pătrat, nimeni în serviciile secrete nu va putea fi anchetat decât cu acordul CSAT și de către procurori speciali. Nu va exista niciun fel de control civil, parlamentar, asupra finanțelor serviciilor secrete. (..0 Și în Belarus sunt legi moderne, nu înseamnă că trebuie să luăm acel model. Cum modernizați voi aceste legi înseamnă să mergem pe modelul Belarus”, a spus Ghinea.
El a precizat că aceste găuri din legi „se rezolvă dând o putere mai mare serviciilor secrete”. „Admit că trebuiau modernizate, dar nu prin a da toate imunitățile serviciilor, ci fix invers, întărind controlul civil asupra lor”, a mai explicat Ghinea, arătând că Departamentul de politici publice din USR pe care îl conduce a prezentat acest document cu principii privind legile siguranței naționale.
La rândul său, Ionuț Stroe (PNL) spune că este anormal ca o dezbarere publică și chiar parlamentară să fie făcută pe cioturi de texte sau pe texte speculate. „Cea mai importantă chestiune este în acest moment ca legile să fie avizate, după să fie asumate de Guvern și puse în transparență decizională și de aici încolo lucrurile vor fi mult mai ușoare, transparente, a spus Ionuț Stroe. El a precizat că „nimeni nu are un interes în acest moment să ascundă aceste legi și să le ofere pe surse” și a adăugat că „o temă atât de sensibilă este una care nu ar trebui să nu lase loc de speculații.
Președintele Klaus Iohannis a afirmat, marți, întrebat drespre proiectele de lege care vor modifica legislația în domeniul securității naționale, că este o eroare majoră faptul că au fost scurse în mass-media, deoarece momentan este vorba doar de niște drafturi, iar ele vor fi dezbătute în Guvern, CSAT, Parlament. „Cineva, și știm bine cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră pentru că oamenii sunt îngrijorați, doar că avem un prim draft. Aceste legi vor intra în dezbaterea Guvernului, a CSAT, a Parlamentului și sigur dacă anumite prevederi nu sunt bune, vor fi corectate”, a adăugat șeful statului. Poziția sa a fost taxată de mulți analiști ca fiind o amenințare la adresa presei, nedemnă de un șef al statului.
Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021
după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni
Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Marcel Ciolacu, la finalul lunii mai, Lucia Com ’94 SRL i-a adus, în anul fiscal 2021, dividende de 489.400 de lei. Soția sa a încasat dividende în sumă de 162.000 de lei. În 2019 și 2020, în declarațiile de avere depuse de Ciolacu nu figurează încasarea de dividende. Soția sa beneficia de un salariu de circa 4.000 de lei pe lună de la această firmă.
Potrivit datelor de la ministerul de Finanțe, firma are ca obiect de activitate „Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie”. În 2021, a avut un profit net de 24.373 de lei, creanțe de peste 64.000 de lei și datorii de peste 497.000 de lei. În 2020, firma avea șapte salariați și o pierdere netă de 167.742 de lei. Și în 2015, covrigăria/ patiseria sa a produs un profit uriaș de 115.000 pe lună, adică un total anual de aproape 1,4 milioane de lei. „Nu știu, nu eu administrez firma”, a declarat Ciolacu, pentru Newsweek, în 2020, chestionat în legătură cu această situație. În declarația de avere depusă în mai 2022, președintele PSD mai declară un „împrumut în nume personal” de 490.000 de lei, dar nu precizează către cine. Salariul său de la Camera Deputaților a fost de circa 132.000 de lei.
Liber la pescuit: ieri s-a încheiat prohibiția în România
Prohibiția pescuitului în România s-a încheiat miercuri, însă există în continuare restricții la capturarea unor specii de pești, potrivit ordinului comun de prohibiție din acest an emis de Ministerul Agriculturii și cel al Mediului, transmite Agerpres. În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), pescarii sportivi și amatori nu au voie să rețină niciun exemplar din speciile crap, somn, știucă și șalău. De la această prevedere a actului normativ sunt exceptați pescarii comerciali, cei ale căror venituri depind în exclusivitate de resursa naturală. Această restricție a fost impusă pe fondul diminuării populațiilor din cele patru specii de pești. De asemenea, pe teritoriul RBDD, capturarea linului este interzisă în perioada 7 iunie – 6 iulie, iar cea a racului până pe 15 iunie, prohibiția la raci urmând să se reia în Deltă în luna septembrie.
Persoanele care desfășoară activități de pescuit recreativ/sportiv în RBDD nu pot transporta o cantitate mai mare de 10 kilograme de pescar sau 15 kilograme de familie, indiferent de numărul de zile în care au stat în Deltă.
Ordinul de prohibiție a pescuitului din acest an restricționează și utilizarea uneltelor de pescuit și a mărit numărul zonelor de protecție pentru resursele acvatice vii din România, zone în care nu se pescuiește, de la circa 60, în 2021, la aproximativ 85, în 2022.
Ikea retrage de pe piață un espressor: „risc de explozie”
IKEA retrage de pe piață espressorul pentru plită Metallisk de 0,4l cu supapă de siguranță din oțel inoxidabil, cu marcaj de dată între 2040 și 2204, întrucât există riscul de pocnire violentă a produsului în timpul utilizării. IKEA le recomandă tuturor clienților care au cumpărat un espressor pentru plită METALLISK de 0,4l cu supapă de siguranță din oțel inoxidabil, cu marcaj de dată între 2040 și 2204 (aass), să nu îl mai folosească și să contacteze IKEA pentru a li se rambursa integral suma plătită pe produs. „Întrucât siguranța este o prioritate principală la IKEA, retragem de pe piațăespressorul METALLISK cu supapă de siguranță din oțel inoxidabil, cu marcaj de dată între 2040 și 2204 (aass), din cauza unui risc crescut de pocnireviolentă a produsului în timpul utilizării. Riscul a crescut după schimbarea materialului și a construcției supapei de siguranță; prin urmare, vor fi rechemate doar produsele prevăzute cu supapă de siguranță din oțel inoxidabil (de culoare argintie/gri). Restul unităților nu sunt incluse în campania de retragere de piață”, precizează compania. Espressorul METALLISK poate fi returnat la orice magazin IKEA, iar clienții vor primi înapoi suma integrală plătită pe produs. Nu este necesară o dovadă a achiziției (bon fiscal).
Poliția de Frontieră: 7.558 de cetățeni ucraineni au intrat marți în România
Poliția de Frontieră anunță că 7.558 de cetățeni ucraineni au intrat marți în România, în creștere cu 0,2 % față de ziua precedentă. „În data de 07.06.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 70.012 de persoane, dintre care 7.558 de cetățeni ucraineni (în ușoară creștere cu 0,2% față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.148 cetățeni ucraineni (în creștere cu 3,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.053 cetățeni ucraineni (creștere cu 19,5%)”, a transmis miercuri Poliția de Frontieră. De la declanșarea acestei crize (24.02.2022), până la data de 07.06.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.144.812 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.179.341 ucraineni.
