MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Eurobarometru: 60% dintre europeni, interesaţi de alegerile pentru PE din iunie
71% dintre respondenți au declarat că este probabil să voteze, iar 81% consideră că votul este mai important în situaţia geopolitică actuală n ce spun alegătorii români
Ultimul sondaj Eurobarometru realizat de Parlamentul European înainte de alegerile din iunie arată conştientizarea şi preocuparea cetăţenilor faţă de contextul geopolitic actual, peste opt din zece europeni (81%) considerând că votul este mai important în situaţia geopolitică actuală. De asemenea, 60% dintre cetăţenii europeni declară că sunt interesaţi de alegerile din iunie 2024, acelaşi procent fiind înregistrat şi în cazul alegătorilor români.
Sondajul relevă o tendinţă pozitivă, ascendentă, în ceea ce priveşte principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoaşterea datei alegerilor, precum şi probabilitatea de a vota sunt toate în creştere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creşterile sunt semnificative în comparaţie cu sondajul din primăvara anului 2019, cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare.
Astfel, 60% dintre cetăţenii europeni declară că sunt interesaţi de alegerile din iunie 2024 (Â3 puncte procentuale faţă de toamna anului 2023 şi Â11 puncte procentuale în comparaţie cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând Â3 puncte procentuale în comparaţie cu toamna anului 2023 şi Â10 puncte procentuale în comparaţie cu februarie/martie 2019.
Rezultatele sondajului sugerează că cetăţenii UE sunt foarte conştienţi de importanţa alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenţi (81%) fiind de acord că votul este şi mai important acum.
În ceea ce priveşte respondenţii din România, 60% dintre aceştia afirmă că sunt interesaţi de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 şi cu 11 puncte procentuale mai mult faţă de februarie/martie 2019). 74% dintre cetăţenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019) iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic. „Europenii sunt conştienţi de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari şi că votul este şi mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetăţenii noştri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democraţia europeană şi să modeleze viitorul Europei”, a declarat preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, referitor la rezultatele sondajului.
Temele indicate de cetăţenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) şi lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale (33%).
La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetăţenii UE (80% dintre cetăţenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră faţă de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondeţii români). În plus, majoritatea cetăţenilor din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European aşa cum este în prezent.
Cetăţenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei şi excluziunii sociale (33%), precum şi sprijinirea sănătăţii publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi apărarea şi securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetăţenilor europeni (la 31%).
Problema securității
Importanţa pe care cetăţenii o acordă apărării şi securităţii UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea şi securitatea UE se menţionează ca prioritate a campaniei electorale în nouă ţări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) şi Lituania (53%). De asemenea, privind spre viitor, cetăţenii UE indică apărarea şi securitatea (37%) ca priorităţi principale în consolidarea poziţiei UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice şi securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30%).
Pentru cetăţenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare şi securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) şi pe competitivitate, economie şi industrie (29%) pentru a îşi întări poziţia în plan global.
Patru din zece cetăţeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani. În cazul României, 35% dintre respondenţi cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani.
Aproape trei sferturi dintre cetăţeni europeni (73%, Â 3 puncte procentuale în comparaţie cu toamna anului 2023) afirmă că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetăţenii din România au răspuns că acţiunile UE au un impact asupra vieţii lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că ţara lor beneficiază de apartenenţa la UE (71%). 65% dintre cetăţenii din România afirmă că ţara a beneficiat de apartenenţa la UE.
Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenţia de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie şi 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE.
Putin a numit un nou ambasador al Rusiei în România
Vladimir Lipaev a fost expulzat anul trecut din Estonia
Preşedintele Vladimir Putin l-a numit pe Vladimir Lipaev în funcţia de ambasador al Federaţiei Ruse în România, decretul şefului statului fiind publicat marţi pe portalul oficial de informaţii juridice alături de cel prin care îl eliberează pe fostul ambasador Valeri Kuzmin din această funcţie pe care a deţinut-o timp de opt ani la Bucureşti. Decretul se referă la „Numirea lui Vladimir Gheorghievici Lipaev în calitate de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România”.
Vladimir Lipaev s-a născut în 1959, vorbeşte germană, engleză şi franceză. Diplomatul a lucrat în diferite funcţii în aparatul central al Ministerului rus de Externe şi în străinătate. A absolvit Institutul de Relaţii Internaţionale din Moscova, iar în perioada 1997-2001 a fost consilier la Ambasada Rusiei din Norvegia. Din 2004 până în 2007 a fost director adjunct al Departamentului de personal al Ministerului rus de Externe, iar în 2007 a fost numit consul general al Federaţiei Ruse la Frankfurt am Main (Germania). Apoi, timp de 10 ani, din 2011 până 2021, a revenit ca director adjunct al Departamentului de personal al Ministerului rus al Afacerilor Externe.
În perioada 2021-2023, el a condus misiunea diplomatică rusă în Estonia. A fost expulzat din Estonia ca răspuns la expulzarea de către Rusia a ambasadorului estonian la Moscova.
În februarie 2023, Estonia a expulzat 21 de angajaţi ai Ambasadei Rusiei la Tallinn, spunând că va găzdui doar opt oficiali diplomatici pe teritoriul său – o cifră egală cu cea a echipei Tallinnului la Moscova.
Reprezentanţa diplomatică rusă la Bucureşti anunţase săptămâna trecută că Valeri Kuzmin şi-a încheiat mandatul de ambasador la Bucureşti. În decursul îndelungatului său mandat, Kuzmin a făcut declaraţii controversate şi a fost convocat în repetate rânduri de MAE de la Bucureşti, în special după invazia Rusiei în Ucraina. Valeri Kuzmin a fost numit ambasador în România în 2016. Anterior, el a fost ambasador itinerant şi a condus misiunile diplomatice în Republica Moldova şi Sudan.
Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova vor avea loc la 20 octombrie, concomitent cu referendumul pentru aderarea la UE
cât de proeuropeni sunt moldovenii şi cu cine votează?
Alegerile prezidenţiale şi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), iniţiat de şefa statului, Maia Sandu, vor fi organizate în aceeaşi zi, pe 20 octombrie 2024, a anunţat marţi preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, după ce Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa deputaţilor PAS de a revizui Constituţia prin referendum.
Curtea Constituţională a dat marţi undă verde pentru organizarea referendumului constituţional privind aderarea la UE. Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteţi pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. La fel, Constituţia urmează să fie completată cu un nou capitol: „Integrarea în Uniunea Europeană”. Scopul referendumului şi al modificării Constituţiei, declarat de autorităţi, este stipularea aspiraţiilor de integrare europeană, stabilirea direcţiei de orientare spre spaţiul european de valori, precum şi stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru Republica Moldova.
Autorităţile de la guvernare au propus ca referendumul să se desfăşoare chiar în ziua alegerilor prezidenţiale, la care actuala şefă a statului, proeuropeana Maia Sandu, şi-a exprimat oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat.
Preşedinta ţării, Maia Sandu, a salutat decizia subliniind că orientarea proeuropeană a ţării poate aduce bunăstare şi pace.
În schimb, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a criticat decizia Curţii Constituţionale (CC). Socialiştii consideră că, prin decizia luată, Înalta Curte şi-ar fi „depăşit în mod repetat atribuţiile” şi ar fi „ignorat toate argumentele juriştilor”.
Ce spun sondajele
Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-Research”, la comanda WatchDog, dat publicităţii marţi la Chişinău, arată că în cazul desfăşurării unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană, 56,5% dintre alegători ar vota pentru, iar 25,2% – contra.
În cazul alegerilor prezidenţiale, lideri detaşaţi ai competiţiei sunt actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu (35,1% din totalul respondenţilor) şi fostul preşedinte prorus Igor Dodon (15,8%), relatează NewsMaker.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, patru partide au şanse înalte să treacă pragul electoral – PAS (actualul partid proeuropean de guvernământ) cu 41,6% din voturi, PSRM (partidul lui Dodon) cu 22,6%, Şansă (partid în spatele căruia este oligarhul prorus fugar Ilan Şor) cu 8,5% şi PCRM (comuniştii fostului preşedinte Vladimir Voronin), cotat cu 6,8%.
Alegerile parlamentare sunt prevăzute să aibă loc în Republica Moldova în 2025.
Sondajul are o marjă de eroare ±3% şi a fost realizat în perioada 6-13 aprilie 2024 pe un eşantion de 1 008 persoane cu vârsta de peste 18 ani.
Pieton decedat după ce două maşini s-au ciocnit, la Lugoj
Un pieton a decedat după ce două maşini s-au ciocnit marţi seară, la Lugoj, iar unul dintre autovehicule a fost proiectat pe trotuar în urma impactului. Victima este o femeie de 53 de ani, în acest caz fiind deschis un dosar pentru ucidere din culpă. ”La data de 16.04.2024, în jurul orei 20:20, poliţiştii Biroului Rutier Lugoj au fost sesizaţi cu privire la producerea unui accident rutier pe Splaiul 1 decembrie 1918 din municipiu. Poliţiştii s-au deplasat de urgenţă la faţa locului unde au constatat faptul că un bărbat în vârstă de 50 de ani a condus un autoturism pe Splaiul 1 decembrie 1918 din municipiul Lugoj, dinspre strada Ion Huniade spre strada Timişorii, iar la un moment dat a intrat în coliziune cu un autoturism condus de către o femeie în vârstă de 70 de ani”, relatează IPJ Timiş. În urma impactului, autoturismul condus de către femeia în vârstă de 70 de ani a fost proiectat pe trotuar, unde a surprins şi acroşat o femeie care era pieton, în vârstă de 53 de ani. În urma impactului, femeia lovită de maşină a decedat.
Ambii şoferi au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative. În acest caz a fost deschis un dosar penal pentru nfracţiunea de ucidere din culpă.
Alba: Primarul din Vinţu de Jos, găsit spânzurat
Primarul comunei Vinţu de Jos, Petru Ioan Barbu, a fost găsit spânzurat, marţi, într-o anexă a locuinţei sale. "La data de 16 aprilie 2024, în jurul orei 17,30, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Alba a fost sesizat, prin 112, cu privire la faptul că un bărbat de 57 de ani, din Vinţu de Jos, a fost găsit spânzurat, într-o anexă a locuinţei sale. Cercetarea la faţa locului este în desfăşurare", a transmis Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Alba.
Reprezentanţii IPJ Alba au confirmat, pentru Agerpres, că este vorba despre primarul comunei Vinţu de Jos. Petru Ioan Barbu era membru al Partidului Naţional Liberal şi se afla la primul mandat, fiind nominalizat pentru o nouă candidatură.
În februarie 2021, edilul din Vinţu de Jos a fost reţinut de poliţişti, pentru delapidare, fals intelectual şi uz de fals, ulterior fiind cercetat sub control judiciar pentru 60 de zile. În cauză, a mai fost cercetat şi administratorul unei firme din Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
În toamna anului trecut, primarul a fost trimis în judecată în acest caz pentru abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, fals intelectual în formă continuată şi uz de fals în formă continuată. În urmă cu câteva zile, în 10 aprilie, Judecătoria Alba Iulia a admis în parte cererile şi excepţiile invocate de către cei doi inculpaţi şi firma din Bucureşti, constatând neregularitatea rechizitoriului emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba.
Instanţa a dispus comunicarea încheierii Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, iar în termen de 5 zile de la data comunicării procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
