MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Ciolacu exclude o candidatură comună a PSD și PNL la viitoarele alegeri
„Nu văd o conjunctură astfel încât stânga și dreapta să candideze împreună”, spune liderul social-democrat n el a dat exemplul Germaniei, unde marile partide de stânga și dreapta au candidat separat, dar au guvernat împreună în ultimii 17 ani
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, afirmă, referindu-se la ideile conform cărora PSD și PNL ar urma să candideze pe liste comune la alegerile parlamentare din anul 2024, că nu „vede o conjunctură astfel încât stânga și dreapta să candideze împreună”. Întrebat, la Prima Tv, cum răspunde afirmațiilor fostului lider al PNL Ludovic Orban conform cărora PSD și PNL ar dori să aibă candidatură comună la viitoarele alegeri legislative, Marcel Ciolacu a invocat modelul german.
„Nu vreau să comentez ce spune domnul Orban. Domnul Orban a avut șansa să facă ceva bun pentru această țară și pentru PNL. Părerea mea, că nu i-a reușit nici pentru PNL, nici pentru România, dacă ne uităm la cifre și abordarea din perioada pandemiei. Cred că vom rămâne doar cu frustrarea că am fost închiși în case timp de 30 sau 60 de zile, în timp ce s-au furat sute de milioane de euro pe produse neconforme și nefolosite nici în ziua de astăzi. Nu cred că... eu prefer sistemul german, chiar dacă acolo aproape 17 ani au fost stânga și dreapta împreună la putere, întotdeauna au candidat separat și după alegeri au creionat o coaliție”, a afirmat Marcel Ciolacu în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv.
El a invocat, în acest context, „doctrinele și valorile separate” ale PNL și PSD, arătând că divergențele dintre cele două partide „nu sunt certuri”.
„E normal ca eu să apăr valorile social-democrate și să-mi doresc o echitate socială mai pronunțată în România, e normal ca domnul Ciucă să-și apere valorile liberale și important e ca fiecare cu argumente – nu cu lozinci, “Domnule, este taxă unică” – haideți să vedem realitățile, s-au închis foarte multe incendii în această perioadă de șase luni de zile și doar să fii rău intenționat să nu observi totuși plus valoarea adusă de PSD prin miniștrii săi în actuala componență a guvernului și rapiditatea cu care s-a reacționat la aceste crize. Nu văd, totuși, o conjunctură astfel încât stânga și dreapta să candideze împreună”, mai afirmă liderul PSD.
Acesta a explicat că Uniunea Social-Liberală (USL) s-a format pentru că, la acel moment, liderii celor două partide au „considerat că trebuie să se unească împotriva unui dușman”, arătând că nu este cazul în acest moment, pentru că liderii PNL și PSD „nu au dușmani, ci adversari politici”. „Atunci s-au unit cu toții împotriva lui Băsescu. Dacă ne uităm acum în spate, total justificată acea unire și acea ură împotriva președintelui Băsescu, dar nu suntem în acel context”, adaugă Ciolacu.
„Este exclus la PSD să nu vină cu primul ministru în anul 2023”
Președintele mai afirmă că va prelua, din mai anul viitor, funcția de premier în cazul în care colegii săi vor decide în acest sens. Ciolacu exclude ideea ca PSD să îl susțină în continuare, de anul viitor, pe Nicolae Ciucă pentru acest post. „Dacă colegii mei vor decide ca eu să fiu prim-ministru, atunci eu voi fi. Voi accepta această provocare în cazul în care, repet, colegii vor... De aceea mă și bucură această discuție aproape zilnică cu primul ministru în funcție, Nicolae Ciucă. Și presupun că și după ce se va face această rotație aceeași discuție va rămâne în continuare și aceeași abordare”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Întrebat dacă există posibilitatea ca PSD să îl susțină pe Ciucă pentru funcția de premier și din luna mai a anului 2023, când PSD ar trebui să preia funcția de premier, Ciolacu a răspuns negativ. „Dacă nu ar fi fost președintele PNL, e posibil să fi avut această discuție. În acest moment este exclus la PSD să nu vină cu primul ministru în anul 2023”, a argumentat Ciolacu.
Întrebat dacă este tentat să candideze din partea PSD la alegerile prezidențiale, Ciolacu a răspuns că nu a luat o decizie, explicând că are mulți colegi în partid care s-ar califica pentru a fi candidat la funcția supremă în stat.
Premierul Ciucă și ministrul Sănătății, cei mai vizibili din Guvern
Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate și în luna aprilie, fiind urmat la mare distanță de ministrul Sănătății Alexandru Rafila, care își păstrează și el poziția din luna precedentă. Discuțiile pe tema războiului din Ucraina îl propulsează pe ministrul de Externe Bogdan Aurescu pe locul al treilea, de pe locul 5 luna trecută, urmat de ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu, care urcă și el două poziții. Miniștrii Afacerilor Interne și Muncii urcă mai multe poziții, conform Barometrului vizibilității miniștrilor, o analiză realizată de News.ro și de Agenția de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise și online.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 25.051 de mențiuni în presa scrisă și online, în contextul Congresului PNL în urma căruia a fost ales la conducerea formațiunii, al declarațiilor pe tema pachetului “Sprijin pentru România”, precum și al discuțiilor referitoare la vizita sa în Ucraina.
Pe poziția a doua în top, cu peste 4.000 de mențiuni, mai puține decît în luna precedentă, este ministrul PSD al Sănătății Alexandru Rafila. cu o mai mare vizibilitate în zilele în care a făcut declarații pe tema intenției de a transfera SMURD la Ministerul Sănătății și a achizițiilor de vaccinuri anti-COVID.
Tot cu peste 4.000 de mențiuni, ministrul de Externe Bogdan Aurescu urcă pe locul al treilea, de pe locul 5 în martie, prezența semnificativă în presa scrisă și online fiind dată de declararea ca personae non gratae a 10 reprezentanți ai Ambasadei Federației Ruse în România, participarea la Conferința internațională de sprijin pentru Republica Moldova concretizată în 659,5 milioane euro împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară, dar și de vizita sa la Kiev, precum și de vizita omologului său ucrainean la București.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, urcă de pe locul 6 pe locul 4, salt datorat zilelor în care a făcut declarații referitoare la situația TAROM, a CFR, modernizarea Aeroportului “Mihail Kogălniceanu” și la construirea celor 4 Tronsoane ale Autostrăzii Buzău-Focșani. Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu, care coboară o poziție față de luna precedentă, cele mai multe mențiuni având legătură cu conflictul din Ucraina - eventuale livrări de armament, situația din Transnistria, evoluția conflictului.
Pe locul 5, cu 2.720 de mențiuni, urcă ministrul Muncii, Marius Budăi, aflat pe locul 10 în martie. Cele mai multe mențiuni referitoare la ministrul Muncii au fost legate de prezența acestuia la un protest al sindicaliștilor într-un tricou negru, pe care avea tăiat cu o dungă roșie mesajul 9,4%, aluzie la intenția sa de a renegocia procentul alocat pensiilor asumat în PNRR, dar și de declarații referitoare la noua lege a pensiilor, la voucherele de 50 de euro pentru persoanele cu venituri mici și la aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă 2022-2027”.
Ministrul de Interne Lucian Bode urcă și el de pe locul 11 pe locul 6, cu cele mai multe mențiuni în contextul declarațiilor făcute la evenimente de partid, odată cu desemnarea sa secretar general interimar al PNL, dar și cu ocazia Congresului extraordinar al PNL. El a mai făcut declarații pe tema taxelor și impozitelor și a demersurilor privind aducerea în țară a Elenei Udrea.
Fostul ministru al Fondurilor Europene Dan Vâlceanu, care a demisionat în 6 aprilie, îi urmează lui Bode, vizibilitatea sa fiind dată tocmai de declarațiile referitoare la plecarea din funcție..
Ministrul Energiei Virgil Popescu ajunge de pe locul 3 în martie pe locul 8 în aprilie, prezența sa în presa scrisă și online fiind mai semnificativă în zilele în care s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a făcut declarații pe tema independenței energetice a României, precum și pe tema legii offshore.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, urcă de pe locul 12 în luna martie pe locul 9, cu peste 2000 de mențiuni, cele mai multe având legătură cu publicarea ordinului privind alocarea de numere de înmatriculare verzi dedicate mașinilor nepoluante, dezbaterea moțiunii simple inițiate de USR împotriva sa și adoptarea OUG privind pedepsirea celor care incendiază deșeuri.
Ministrul Finanțelor Adrian Câciu coboară o poziție, pe locul 10, vârfuri de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declarațiile referitoare la acordarea unui ajutor de stat pentru investiții de peste 1 milion de euro, în 92 de domenii de activitate, la inflație, la sumele provenite din fonduri europene, estimări referitoare la creșterea economică, încasări la buget.
Pe următorul loc în top este ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu, a cărui vizibilitate este dată de afirmații privind facilități pentru angajații din agricultură și din industria alimentară, dar și în care a dat din nou asigurări că în România nu va fi criză alimentară. De asemenea, vizibilitatea sa a fost dată și de mai multe anunțuri făcute în contextul pregătirilor pentru Paște, cu privire la creșterea prețurilor și la speculă. Lui Chesnoiu i-a adus vizibilitate și soluția sa pentru evitarea risipei alimentare: “Înainte să fac cumpărăturile, mănânc. Când mergi la cumpărături și ți-e foame, ai cumpăra jumătate de magazin”.
Pe următoarele poziții, având între 1.865 și 1.115 mențiuni, se află ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, vicepremierul Kelemen Hunor, precum și miniștrii Dezvoltării - Cseke Attila, Familiei - Gabriela Firea, Economiei - Florin Spătaru și Antreprenoriatului și Turismului - Constantin Daniel Cadariu.
Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de mențiuni, sunt, în ordine, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene - Marcel Boloș, ministrul Culturii - Lucian Romașcanu, ministrul Sportului - Eduard Novak, ministrul Justiției - Cătălin Predoiu, și ministrul Digitalizării - Sebastian Burduja, care și-a preluat de puțin timp mandatul.
Cine sunt aleșii care ar urma să plece cu Cioloș, pentru un nou proiect politic
Europarlamentarul USR Dacian Cioloș va anunța un nou proiect politic săptămâna viitoare, au declarat pentru News.ro surse apropiate fostului lider USR, precizând că acesta va fi urmat de maximum 10 parlamentari USR și de patru eurodeputați.
Printre parlamentarii care îl vor urma cu siguranță pe Dacian Cioloș se numără Andrei Lupu, care a și anunțat public că ia în calcul plecarea din USR, Lorant Sas, Alin Prunean și Cosmin Poteraș. Anca Dragu, promovată de Dacian Cioloș în funcția de președinte al Senatului, e indecisă. Alături de Dacian Cioloș ar mai urma să plece și europarlamentarii: Dragoș Tudorache, Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru și Alin Mituță, susțin sursele citate.
“Vor fi între cinci și 10 parlamentari care vor pleca alături de Dacian Cioloș în noua formațiune. Sunt puțini, având în vedere că pe listele USR au obținut mandate peste 20 de senatori și deputați care provin din vechiul PLUS. Pe hârtie, dacă era urmat de toți oamenii pe care i-a băgat în Parlament, Cioloș ar fi avut grupuri separate și la Senat, și la Camera Deputaților”, susțin surse apropiate fostului premier.
Cioloș a demisionat de la conducerea USR în 7 februarie, după ce Biroul Național a respins planul său de revitalizare a partidului. La jumătatea lunii mai, a apărut informația conform căreia Dacian Cioloș urmează să își anunțe demisia din partid, alături de câțiva apropiați ai lui, cel mai probabil europarlamentari.
Deputatul USR Andrei Lupu a declarat, joi, în emisiunea Talk News de la Profit News TV, că este printre cei care se gândesc să plece din USR. “Eu sunt îngrijorat în mod real de felul în care arată USR în acest moment” a spus el precizând că s-a închis la vârf și un număr restrâns de oameni ia decizii. Despre Dacian Cioloș, acesta a spus că a avut o discuție cu sute de membri, despe cum trebuie să arate o platfomă de principii, doctrinară, pentru viitorul României.
Săptămâna aceasta, Vlad Voiculescu, liderul USR București, le-a transmis colegilor, într-un mesaj intern, în contextul informațiilor privind o plecare a lui Dacian Cioloș din partid, că “nimeni din conducerea filialei București și niciunul dintre reprezentanții organizației în Parlament, consiliul general sau consiliile de sector nu pleacă”. “Rămânem aici și construim mai departe în USR”, a afirmat Voiculescu
Liderul PSD cere rediscutarea PNRR
Președintele PSD MArcel Ciolacu susține renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), atât în ceea ce privește agricultura, când și în privința procentului din PIB alocat sistemului public de pensii. El argumentează că România nu poate investi miliarde din fonduri europene în piste de biciclete și niciun euro în irigații, în actualul context mondial, iar pensionarii români nu pot rămâne cu pensiile la nivelul actual.
Liderul PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că reprezentanții României au „anunțat oficial” că doresc o rediscutare a Planului Național de Redresare și reziliență, în sensul introducerii în acest plan a unor proiecte care ducă la dezvoltarea sistemului de irigații. „Ați văzut că ne-au dat dreptate (cei de la Comisia Europeană – n.r.) cu toate că au fost niște aprigi miniștri și prim-miniștri ai României care au zis că nu se va renegocia PNRR. Înseamnă că nu trăim în același timp. Nu pot să fiu de acord – și am văzut că domnul Boloș a venit în timp real cu anumite modificări și anumite abordări – ce facem, dăm în continuate trei-patru miliarde de euro pentru sute de kilometri de piste de bicicletă și consultanță sau încercăm să renegociem și ce au greșit în acel moment, nici nu mai știu cine era ministru, Oros, să nu prinzi niciun euro la agricultură când provocarea cea mai mare la nivel mondial, în acest moment, este agricultura. Deci e un context pe care România nu trebuie să-l piardă. Cu adevărat, trebuie să mergi profesionist, cu argumente și să convingi Comisia că asta este calea”, a declarat ieri Marcel Ciolacu. Întrebat dacă PNRR va fi renegociat pe partea care include pensiile, liderul PSD a răspuns:„ Dar nu numai pe partea de pensii, sunt cu totul și cu totul alte provocări în acest moment, după această criză energetică”.
În ceea ce privește pensiile speciale, Ciolacu consideră că „soluția, până la urmă” este impozitarea progresivă, „a pensiilor speciale în mod deosebit”.
Ciolacu consideră că nu este normal ca în sistemul bugetar să existe salarii mai mari decât cel al președintelui țării. El susține că „o majoritate consistentă” va trebui să facă o reformă în ceea ce privește veniturile și impozitarea, argumentând că în România există „o impozitare excesivă pe muncă și o impozitare mult prea relaxată pe capital”.
Poliția de Frontieră: 11.032 de cetățeni ucraineni au intrat sâmbătă în România
Poliția de Frontieră anunță că 11.032 de cetățeni ucraineni au intrat sâmbătă în România, în creștere cu 26,3 % față de ziua precedentă. “În data de 28.05.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 91.967 de persoane, dintre care 11.032 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 26,3 % față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 4.778 cetățeni ucraineni (în creștere cu 14%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.122 cetățeni ucraineni (creștere cu 19%)”, a transmis duminică Poliția de Frontieră. De la declanșarea invaziei (24.02.2022), până la data de 28.05.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.057.067 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu data de 10 februarie 2022 (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.091.596 ucraineni.
Un fost ministru demisionează din USR
Ciprian Teleman și-a explicat, sâmbătă, într-o postare, motivele demisiei din USR, la scurt timp după ce și-a anunțat colegii, printr-un mesaj intern, despre decizia sa. “Nu am vrut să fie public dar a devenit public. Mă retrag din USR. Aș vrea să spun care sunt motivele pentru a nu lăsa loc speculațiilor. În acest moment USR are resursele necesare pentru a-și urma linia politică și fără contribuția mea”, spune Teleman în postare.
El arată că a intrat în politică și pentru a schimba imaginea politicianului într-una a decenței și a dedicării pentru interesul public. “Am înființat un minister pentru următorii 20 de ani în condiții politice complicate. Am lăsat două componente importante în PNRR, cea de digitalizare și cea de internaționalizare a cercetării, construite cu contribuția unor oameni extraordinari cărora le rămân recunoscător. Nu am nicio ranchiună sau vreun resentiment. Dimpotrivă, apreciez calitățile colegilor cu care am fost în Guvern și a multor colegi din USR PLUS. Am învățat din sfaturile sau din criticile lor”, spune fostul ministru.
El mai afirmă: Cred că politica are nevoie în continuare de resurse din afara ei”. “Are nevoie și de voci vehemente care să semnaleze abuzurile. Experiența pe care am acumulat-o rămâne disponibilă celor care vor propune proiecte coerente de modernizarea a României. Succes, USR, succes celor care cred în viitorul României!”, spune Teleman în finalul postării.
Ciprian Teleman, fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, în Guvernul Cîțu, și-a anunțat, sâmbătă, demisia din USR, prin intermediul unui mesaj intern adresat colegilor. Ciprian Teleman a fost președinte al organizației PLUS Ilfov, înainte de fuziunea partidului cu USR.
