MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Cheltuieli militare record la nivel mondial
În Europa au ajuns la cel mai ridicat nivel de la Războiul Rece încoace n care este situația României
Cheltuielile militare la nivel mondial au crescut anul trecut la un nivel record, în condițiile în care războiul Rusiei din Ucraina a determinat în Europa cea mai mare creștere anuală a cheltuielilor de la sfârșitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, a anunțat luni SIPRI, un important grup de reflecție care se ocupă de conflicte și armament și care are sediul la Stockholm.
Cheltuielile militare mondiale au crescut cu 3,7% în termeni reali în 2022, ajungând la 2.240 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB-ul global, a precizat Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) într-un comunicat. Este al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor militare la nivel global.
Însă invazia Rusiei în Ucraina, care a început în februarie anul trecut, după ani de tensiuni crescânde, a determinat țările europene să se grăbească să își consolideze apărarea. Cheltuielile militare europene au crescut cu 13% anul trecut, în primul rând din cauza cheltuielilor militare făcute de Rusia și Ucraina, dar multe țări de pe continent și-au mărit bugetele militare și au planificat mai multe achizții, pe fondul tensiunilor crescânde. "Ne putem aștepta în mod rezonabil ca cheltuielile militare din Europa Centrală și de Vest să continue să crească în anii următori", spune Diego Lopes da Silva, cercetător principal al SIPRI.
Ce a însemnat povara războiului pentru Rusia, Ucraina și SUA
Cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut cu 640% în 2022, ajungând la 44 de miliarde de dolari - o treime din PIB-ul său, cea mai mare creștere anuală înregistrată vreodată în datele SIPRI, care ține statistici din 1949. Acest total nu include sumele uriașe reprezentate de ajutorul militar financiar oferit de Occident. SIPRI a estimat că ajutorul militar acordat Ucrainei de către Statele Unite a reprezentat 2,3% din totalul cheltuielilor militare americane în 2022.
Deși Statele Unite au fost de departe țara care a cheltuit cel mai mult pe apărare, cheltuielile sale globale au crescut nesemnficativ în termeni reali. Între timp, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu aproximativ 9,2%, deși SIPRI atenționează că cifrele sunt "foarte nesigure, având în vedere opacitatea tot mai mare a autorităților financiare" de când a început războiul din Ucraina.
În ceea ce privește cheltuielile europene, care au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022, ele au crescut deja cu mai mult de o treime în zece ani, iar tendința ar urma să continue să se accelereze în următorul deceniu. Este posibil să vedem niveluri de creștere similare cu cele din 2022 timp de mai mulți ani.
După ce au scăzut considerabil în anii 1990, cheltuielile militare globale au crescut începând cu anii 2000. Ele au fost determinate inițial de investițiile majore ale Chinei în armata sa, apoi de reluarea tensiunilor cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014.
Topul țărilor care cheltuie cel mai mult pe armată
China investește masiv în forțele sale navale, pentru a-și spori raza de acțiune până în Taiwan și dincolo de Marea Chinei de Sud. De cealaltă parte, Japonia, dar și Indonezia, Malaezia, Vietnamul și Australia încearcă să țină pasul. Cheltuielile SUA au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Împreună cu China, care este pe locul 2 (13%), ele reprezintă mai mult de jumătate din investițiile militare mondiale. Rusia (3,9%), India (3,6%) și Arabia Saudită (3,3%) sunt la mare distanță.
Regatul Unit este principalul donator european în materie de apărare, pe locul șase (3,1% din totalul mondial), înaintea Germaniei (2,5%) și a Franței (2,4%) - cifre care includ donațiile către Ucraina. În Europa, țări precum Polonia, Olanda și Suedia se numără printre cele care și-au crescut cel mai mult investițiile militare în ultimul deceniu.
Situația României
Potrivit unei hărți interactive a SIPRI, cheltuielile militare ale României s-au ridicat în 2022 la 5,2 miliarde de dolari, reprezentând 1,7 la sută din PIB, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,6 la sută față de anul precent. În perioada 2013 - 2022, cheltuielile militare ale României au crescut însă cu 124 la sută, arată datele SIPRI.
România se numără, însă, în intervalul 2021-2022, printre țările cu cheltuieli militare modeste în Europa. Spre comparație, Polonia a cheltuit 16,6 miliarde de dolari, reprezentând 2,4 la sută din PIB, însă cheltuielile militare ale Poloniei, în intervalul 2013-2022 au crescut cu doar 11 la sută.
Doar șapte din 30 de aliați au îndeplinit în 2022 obiectivul NATO de a avea cheltuielile militare la 2% din PIB în 2022, cu o țară mai puțin decât în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina.
Raportul NATO preciza că unii aliați (România, Polonia, Lituania, Letonia) au legi naționale sau acorduri politice care prevăd ca 2% din PIB să fie cheltuit anual pentru apărare. Bugetele de apărare ale acestor aliați s-au bazat pe datele disponibile privind PIB-ul la momentul întocmirii lor, dar între timp PIB-ul real al unor țări a crescut și de aici provine diferența, ceea ce este și cazul României.
Cercetătorii români fac demersuri pentru recunoașterea internațională a Lalelei Vlăsiei
Laleaua Vlăsiei întâlnită în Pădurea Crâng din municipiul Buzău, unică la nivel internațional, ar urma să fie recunoscută de către lumea științifică în urma demersurilor făcute de Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale, alături de administrația locală.
În ultima perioadă, în Pădurea Crâng din Municipiul Buzău a înflorit un tip de lalea galbenă sălbatică pe care cercetătorii Băncii de Resurse Genetice Vegetale încearcă să o protejeze legal, ținând cont de caracteristicile ei unice și de faptul că este întâlnită doar pe o arie restrânsă. "Laleaua de Buzău, pe care noi am denumit-o Laleaua Vlăsiei, pentru că a fost găsită în Pădurea Vlăsiei, actuala Pădure Crâng, este cu totul diferită de Laleaua de Cazane sau laleaua de pădure pe care o întâlnim în Republica Moldova. Este total greșit să o confundăm. Laleaua de Buzău are caracteristici unice, practic putem vorbi de o specie endemică, unică putem spune la nivel internațional, pentru că aceasta, spre deosebire de Laleaua de Cazane, care preferă un areal stâncos, locuri însorite, ea crește în pădure, în zone umbroase, chiar și mlăștinoase. Și caracteristicile ei sunt diferite față de celelalte două specii menționate anterior. Noi apreciem că ea este o varietate din Tulipa Sylvestris, practic vorbim de o varietate cu caracteristici unice. Acum este aproape de finalul sezonului în care înflorește", a declarat, pentru Agerpres, Costel Vânătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice și Vegetale Buzău.
Pentru că este o specie rară și deosebit de sensibilă, administrația locală a făcut apel în nenumărate rânduri către cetățeni să nu o mai recolteze. Drept urmare, cercetătorii au întocmit mai multe studii științifice, care vor sta la baza unei documentații necesare să îi confere speciei un statut juridic și o protecție din punct de vedere legal. "O aveam în studiu de mulți ani. Când am încercat să vorbim despre acest tezaur, au venit fel de fel de specialiști din afara țării pentru a recolta bulbi de aici și de a-i duce în altă parte. Noi am luat măsuri și tacit am extins, am dispersat bulbii pe un areal mult mai mare. Ea a fost recoltată în mod neprietenos, practic nu s-au respectat regulile de protejare. Suntem fericiți că, dacă acum câțiva ani lumea o știa în anumite zone, acum eu sunt bucuros de echipa mea că după am reușit să o aveam pe o arie mai mare. O avem în studiu la Banca de Resurse Genetice și facem demersurile pentru recunoașterea ei ca un genotip cu identitate clară, care să fie recunoscut de lumea științifică internațională. Problema este aceasta a protejării. Ea trebuie protejată sub aspect științific și să fie prezentă la nivelul congreselor internaționale. Am avut o problemă anul trecut, pentru că nu a înflorit din cauza secetei. Anul acesta am avut o înflorire frumoasă. Nu este o lalea de cultură. Este foarte sensibilă, sunt foarte mulți care cred că pot duce această bucurie acasă. Se înșeală, pentru că ea nu are capacitate de păstrare după rupere, doar câteva ore, trei-patru ore, după aceea se pălește. Dacă laleaua cealaltă se păstrează câteva zile în vază, aceasta nu se poate păstra. Nu mulți înțeleg asta, sperăm ca prin programe speciale să reușim să o protejăm", a precizat cercetătorul Costel Vânătoru.
Scrisoare deschisă către BOR pentru un Paște comun, catolic și ortodox
Scriitorul Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi au adresat o scrisoare deschisă Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Adunării Naționale Bisericești în care solicită BOR "să se implice cu energie și convingere în dialogul panortodox și interconfesional" pe tema celebrării Învierii Domnului la aceeași dată.
Într-o petiție online, inițiatorii precizează că "Primul Sinod Ecumenic, reunit la Niceea în anul 325, una din pietrele de temelie ale Ortodoxiei, a stabilit ca Biserica Lui Hristos, una, universală și apostolică, să celebreze Învierea Domnului într-o zi de duminică, aceeași pentru toți. Din epoca domniei lui Carol cel Mare în Apusul Europei până în secolul al XVI-lea, așadar și după regretabila schismă, creștinătatea s-a învrednicit să celebreze Paștele, an de an, împreună". "Din nefericire, probleme astronomice, complicații computistice și reașezări de calendare civile și ecleziastice, pe care nu le detaliem aici, au făcut ca astăzi creștinătatea să nu mai sărbătorească în aceeași zi Învierea Domnului. Atât lumea apuseană, cât și cea răsăriteană s-au încurcat în calcule, greșite sau incoerente și de o parte, și de alta. Decalaje de calendar există între Orientul ortodox și Occidentul catolic sau protestant, și chiar în interiorul lumii ortodoxe, astfel că Bisericile ortodoxe din Rusia și Serbia, de pildă, sărbătoresc chiar și Nașterea Domnului în alt moment decât majoritatea creștinilor, după calendarul iulian neîndreptat (stabilit de Iulius Caesar înainte de Nașterea Domnului). (...) Conștiința nevoii de a unifica data la care sărbătorim Învierea Domnului a existat mereu în interiorul Ortodoxiei. Din nefericire, concordia nu a durat, iar astăzi Bisericile Ortodoxe autocefale funcționează după calendare diferite", arată inițiatorii petiției.
Ei spun că "dificultatea de a sincroniza calendarul se poate face doar prin dialog interconfesional și intraortodox". "Din fericire, celebrarea Paștelui la date diferite nu ridică probleme dogmatice, fiindcă toți creștinii mărturisesc identic Învierea Domnului; din nefericire, ea afectează însă viața oamenilor și creează dezbinare sau probleme. Ca laici, nu putem fi indiferenți la aceste aspecte. În zonele multietnice din România, calendarele școlare și zilele libere legale sunt bulversate. Numeroase familii mixte (în care soții au confesiuni diferite), milioane de români ortodocși trăitori în țări de tradiție catolică și protestantă, numeroși cetățeni români de confesiuni diferite nu pot să sărbătorească împreună, în aceeași duminică, Învierea Mântuitorului, din cauză că, de sute de ani, Bisericile nu s-au învrednicit să se pună de acord, perpetuând acest decalaj nejustificat", subliniază Baconschi și Papahagi.
Cei doi precizează că, "celebrând laolaltă Învierea Domnului, am face un pas important spre mult mai complicata reîntregire a Bisericii Lui Hristos, care comportă probleme dogmatice dificile".
Printre cei care au mai semnat petiția online se numără scriitoarea Ana Blandiana (președinta Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței), profesorul Andrei Pleșu (președintele Fundației New Europe), profesorul Daniel David (rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj), scriitoarea Monica Pillat, criticul literar Alex Ștefănescu, profesorul Radu Carp, cercetătoarea Daniela Dumbravă (Institutul de Istoria Religiilor al Academiei Române).
Autospecială de poliție, distrusă cu ciocanul de un bărbat: ”Nu suport Poliția”
O autospecială a unui post de poliție din județul Caraș-Severin a fost distrusă cu ciocanul de un bărbat. Acesta a fost identificat și prins, fiind plasat sub control judiciar. Potrivit Sindicatului Europol, motivația bărbatului pentru gestul său a fost că nu suportă Poliția. ”În noaptea de 22 spre 23 aprilie, ora 01.20, polițiști de la Poliția Orașului Bocșa au fost sesizați despre faptul că un bărbat distruge cu un ciocan o autospecială de poliție parcată în fața Postului de Poliție Măureni. Polițiștii deplasați de urgență la fața locului l-au identificat pe cel în cauză, un bărbat de 23 de ani, din Măureni”, a transmis, luni, IPJ Caraș-Severin. Sursa citată a precizat că în cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracțiunii de ultraj.
“Un cetățean cu impozitele plătite la zi, în mijlocul nopții, profitând că la postul de poliție nu era niciun polițist (la 90% din posturi este aceeași situație) a luat un ciocan și a fezandat o “autospecială” de poliție Duster aparținând Postului de Poliție Măureni din județul Caraș-Severin”, a transmis, luni, Sindicatul europol.
Polițiștii consideră că imaginile sunt revoltătoare și ”reflectă la acest moment gradul de educație a unei părți importante a societății”. ”Ce este de-a dreptul halucinant a fost justificarea bărbatului pentru gestul său: “nu suport Poliția” dar și amenințarea că pe viitor va comite și alte asemenea fapte”, au mai transmis sindicaliștii.
Cadavrul unui bărbat scos din râul Mureș, după ce a stat în apă aproximativ jumătate de an
Pompierii din județul Arad au intervenit pentru a scoate cadavrul unui bărbat din râul Mureș, în zona 3 Insule din municipiul Arad. Cazul a fost preluat de polițiștii care au constatat că trupul a stat în apă aproximativ jumătate de an.
”În data de 23.04.2023, în jurul orei 19:00, pompierii militari ai Detașamentului Arad au intervenit cu o autospecială de intervenție care are în dotare o barcă de salvare și un echipaj SMURD Terapie Intensivă Mobilă, pentru recuperarea unui cadavru din râul Mureș, zona Trei Insule. La sosirea echipajelor de intervenție a fost identificat trupul neînsuflețit al unui bărbat, plutind pe râul Mureș în apropierea malului”, a transmis luni, ISU Arad.
La rândul lor, polițiștii au transmis că trupul bărbatului a stat în apă aproximativ jumătate de an. ”Din primele verificări, este vorba de un bărbat, care ar fi stat în apă aproximativ 3-6 luni, trupul neînsuflețit fiind în stare avansată de descompunere. Cadavrul a fost transportat la SJML pentru efectuarea autopsiei, în vederea stabilirii cauzei decesului și identificarea persoanei”, a precizat IPJ Arad.
Plan Roșu de Intervenție în Teleorman, după un accident rutier: 9 victime
ISU Teleorman a pus în aplicare, luni, Planul Roșu de Intervenție, după un accident pe DN 6. În accident a fost implicat un microbuz și o mașină.
”La data de 24 aprilie, a.c., ora 11.18, polițiștii au fost sesizați prin Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, cu privire la faptul că, pe DN 6, la km 83, a avut loc un eveniment rutier. Deplasați la fața locului, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au constatat faptul că, în împrejurări care vor fi stabilite cu ocazia cercetărilor, în timp ce un conducător auto conducea un autoturism pe DN 6, ar fi intrat în coliziune cu un microbuz”, a transmis IPJ Teleorman. Sursa citată a precizat că în urma evenimentului au rezultat 9 victime, dintre care și un minor.
Victimele au fost transportate la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri medicale. ”Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative”, a mai transmis sursa citată.
Primul BMW de Poliție, distrus într-un accident rutier
Patru mașini, între care o autospecială nouă de Poliție (BMW), s-au ciocnit, luni, pe un bulevard din municipiul Cluj-Napoca. Doi polițiști au fost răniți, având nevoie de îngrijirile medicilor. ”La data de 24 aprilie a.c., pe strada Theodor Mihali din Cluj Napoca, a fost înregistrat un accident rutier, în care au fost implicate 4 autovehicule, dintre care o autospecială de poliție din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca - Biroul Rutier”, a transmis, ieri, IPJ Cluj. Sursa citată a precizat că, din primele verificări efectuate, s-a constatat că un bărbat, în vârstă de 41 de ani, din comuna Florești, în timp ce se deplasa cu autoturismul înspre strada Aurel Vlaicu, nu s-ar fi asigurat la schimbarea benzii de circulație, respectiv de pe banda 1 pe banda 2. ”Autospeciala de poliție se afla în deplasare pe banda 2 de circulație, în același sens de mers, iar conducătorul auto ar fi încercat să evite coliziunea cu acesta, efectuând un viraj la stânga. Astfel, în urma acestei manevre, autospeciala de poliție a intrat în coliziune cu autoturismul din sensul opus, ulterior aceasta fiind proiectată în autoturismul condus de bărbatul de 41 de ani, iar ulterior într-un alt autoturism”, a mai precizat sursa citată. Polițiștii au precizat că testările cu aparatul etilotest au indicat rezultate negative.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
