MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Baron PSD, „omul lui Dragnea”, condamnat la 8 ani și 4 luni de închisoare
Decizia instanței nu este definitivă n instanța a decis confiscarea de la Ionel Arsene a 80.000 euro și 150.000 lei, și menținerea sechestrului asigurător pe mai multe bunuri
Președintele Consiliului Județean Neam, Ionel Arsene (PSD), a fost condamnat ieri la 8 ani și 4 luni de închisoare într-un dosar de corupție. Decizia Tribunalului Neamț - pronunțată după patru ani de procese - nu este definitivă.
Pedeapsa dispusă de instanță este de 8 ani și 4 luni închisoare cu executare pentru trafic de influență și interzicerea unor drepturi, printre care ocuparea, exercitarea și dreptul de a fi ales în funcții publice. Instanța a mai decis confiscarea a 80.000 euro și 150.000 lei, și menținerea sechestrului asigurător pe mai multe bunuri.
În acest dosar, Ionel Arsene a fost trimis în judecată de DNA în 2018 fiind acuzat că în cursul anului 2013, în calitate de deputat și președinte al organizației PSD Neamț, a primit de la o persoană (martor în cauza) suma de 100.000 euro pentru a-și folosi influența pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, în folosul unei persoane care, la acea vreme, avea funcție de conducere în administrația locală. Procurorii anticorupție susțin că banii remisi de martor într-un restaurant din București ar fi urmat să ajungă la persoanele respective din cadrul ANI prin intermediari. De asemenea, el a mai fost acuzat că ar fi pretins de la un om de afaceri 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administrația Națională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administrațiile bazinale.
Ionel Arsene este și președinte al PSD Neamț, începând din 2013. El este unul dintre baronii locali ai PSD și era considerat mâna dreaptă a fostului lider al PSD Liviu Dragnea.
Pacienții români așteaptă cel mai mult din UE pentru a avea acces la medicamente inovatoare
germanii așteaptă, în medie, 133 de zile pentru a folosi noile tratamente, românii – 899 de zile
România se menține pe ultimul loc în UE în ceea ce privește timpul de așteptare a pacienților pentru a avea access la medicamente de ultimă generație, se arată în ediția 2021 a studiului anual WAIT, lansat de Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA).
Inegalitățile în ceea ce privește timpul necesar pacienților pentru a avea acces la medicamente noi în diferite state membre ale UE sunt în creștere.
Studiul arată că timpul mediu până la rambursare pentru tratamente inovatoare în țările UE și din Spațiul Economic European (SEE) continuă să fie de aproximativ 511 zile. Pacienții din Germania așteaptă în jur de 133 de zile pentru a avea acces la medicamente noi, în timp ce pacienții din România sunt nevoiți să suporte o așteptare de peste 899 de zile, situându-se din nou pe ultimul loc în clasament.
În România, din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017-2020, doar 38 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite până la 1 ianuarie 2022. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria 65. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 24%.
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul fără termene clare al elaborării și publicării Listei medicamentelor rambursate și al protocoalelor terapeutice, un sistem de evaluare a medicamentelor care nu valorizează inovația și resurse umane subdimensionate în departamentul responsabil din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), care fac față cu greu dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
Potrivit studiului, sistemul de acces din România este în continuare lipsit de predictibilitate. Compensarea medicamentelor noi depinde în continuare de o serie de pași birocratici, dar și de voința politică.
Liiceanu, apel către Ciucă, după cazul Șercan
„Orice adiere de agresare a unui jurnalist ne duce automat cu gândul la soarta pe care au avut-o în Rusia jurnaliștii”, i-a transmis scriitorul premierului
Gabriel Liiceanu, președinte al Grupului Humanitas, i-a adresat premierului Nicolae Ciucă o scrisoare în care vorbește, referitor la cazul Emiliei Șercan, despre „soarta pe care au avut-o în anii din urmă în Rusia jurnaliștii care și-au ridicat glasul în numele adevărului”. Grupul Humanitas organizează joi, 7 aprilie, la ora 13.00 o conferință de presă privitoare la acest caz.
„Știți, desigur, că meseria de jurnalist e una sacră în orice democrație și că orice atentat la profesiunea sau la integritatea lui ne trimite cu gândul la cele mai negre autoritarisme ale istoriei. Pentru intelectualii care cred în menirea lor de voci ale societății, orice adiere de agresare a unui jurnalist ne duce automat cu gândul la soarta pe care au avut-o în anii din urmă în Rusia jurnaliștii care și-au ridicat glasul în numele adevărului. Ei au plătit fidelitatea față de mandatul lor cu viața: de pildă, au fost împușcați, precum Anna Politovskaia în 2006 în casa scării unui bloc din Moscova. Am avut prilejul să pășesc într-o bună zi, ca invitat la o dezbatere în jurul statului de drept în România, în sala Parlamentului Europei care poartă numele acestei eroine. Și vă rog să nu vă mire faptul că pentru noi, intelectualii umaniști, orice agresare a unui ziarist ne trimite cu gândul la aceste orori la care poate ajunge un stat în derivă. Despre un jurnalist, de astă-dată român, este vorba în rândurile mele acum: despre doamna Emilia Șercan. În 2019, în urma „crimei” de a fi denunțat plagiatele doctorale în serie care aveau loc la Academia de Poliție, Emilia Șercan a fost amenințată cu moartea - iar Poliția și DNA au făcut lumină în acest caz în două luni - de rectorul Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și de prorectorul acestei instituții, Mihai Marcoci. Acest comportament mafiotic nu s-a terminat aici. Începând cu data de 19 ianuarie a acestui an, doamna Emilia Șercan a fost supusă unei campanii susținute de amenințări, intimidări și denigrări, în urma căreia a făcut repetate plângeri penale. La acestea, autoritățile statale, a căror menire este să apere pe orice cetățean amenințat sau pus sub presiune de infractori, au răspuns prin derobări și tăcere și au ales practic să blocheze ancheta ce ar urma să ducă la depistarea și pedepsirea făptașilor.
În punctul de vedere pe care l-a transmis ieri, guvernul a afirmat că susține libertatea de exprimare (deși, în treacăt fie spus, rolul unui guvern nu e să susțină, ci să garanteze libertatea de exprimare). Am dedus, așadar, că v-a intrigat, ca pe noi toți, acest straniu și îngrijorător comportament al autorităților statului nostru”, scrie Gabriel Liiceanu în scrisoarea adresată prim-ministrului Nicolae Ciucă.
Condamnat pentru abuzul sexual al fiicei, carbonizat în gardul ambasadei
O mașina a luat foc ieri dimineață lângă Ambasada Rusiei din București, după ce autoturismul a intrat în gardul clădirii. În mașină se afla doar șoferul care a murit. Primele date ale anchetatorilor arată că la volan s-a aflat Bogdan Drăghici, președintele Asociației Tata (Alianța Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor), care și-a dat foc când a intrat cu mașina în gardul ambasadei, nefiind vorba despre declanșarea unui incendiu după impact. Procurorul Bogdan Staicu de la Parchetul Tribunalului București a anunțat că bărbatul a intrat cu mașina în gardul ambasadei și imediat și-a dat foc. De altfel, în mașina lui au fost găsite mai multe recipiente cu substanțe inflamabile, precum vopseluri. În urma incendiului, bărbatul a murit carbonizat, iar trupul acestuia a fost dus la Medicină Legală.
Întrebat dacă incidentul poate fi catalogat ca unul terorist, așa cum a denunțat Moscova, procurorul a afirmat: “Nu există la momentul acesta elemente concrete într-un asemenea sens. Nu putem afirma la momentul ăsta că acest gest ar avea legătură cu altceva decât cu circumstanțe personale”.
Bogdan Drăghici se afla sub control judiciar, iar cu o zi în urmă, marți, fusese condamnat, în primă instanță, la 15 ani și 4 luni de închisoare pentru infracțiuni sexuale cu minori. Decizia a fost pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, nefiind definitivă. El a postat marți pe Facebook un text de sprijin față de ucraineni. În august 2019, Bogdan Drăghici a fost reținut sub acuzația că și-ar fi violat fiica vitregă în urmă cu câțiva ani, iar faptele de care era acuzat ar fi fost săvârșite pe parcursul a 4-5 ani. Pângerea a fost depusă de mama fetei.
Cinci români administrau pagini care oferă servicii de asasinare la comandă
Procurorii DIICOT în colaborare cu Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii - Homeland Security, cercetează cinci cetățeni români care ar fi administrat pagini de internet care oferă servicii de asasinare la comandă. Dosarul a fost deschis în urma transmiterii de către autoritățile din Statele Unite ale Americii a unei cereri de comisie rogatorie, care privește mai mulți cetățeni români, cercetați sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni.
Potrivit unui comunicat dat publicității de DIICOT, șapte percheziții au avut loc, miercuri raza județelor Gorj și Hunedoara.
„În fapt, autoritățile judiciare din SUA vizează activitatea unui grup infracțional organizat care a administrat pagini de internet pe care erau postate oferte pentru servicii de contractare asasinate la comandă. Aceste site-uri erau accesibile numai prin intermediul unei rețele care folosește programe informatice care maschează traficul prin internet al utilizatorilor, prin criptarea și direcționarea traficului prin relee intermediare. Site-urile păreau să accepte plata serviciilor exclusiv în monedă electronică. Autoritățile din Statele Unite ale Americii au stabilit că acest grup este format din cinci sau mai multe persoane aflate pe teritoriul României, care a acționat în mod coordonat pentru administrarea site-urilor respective și în vederea spălării sumelor de bani obținute în urma comiterii infracțiunilor de instigare la omor”, se arată în comunicatul dat publicității de procurorii români.
Conform sursei citate, prejudiciul produs prin activitatea infracțională este de aproximativ 500.000 de euro.
Polițistul care a ucis-o pe Raisa, scos de sub control judiciar
Avocatul familiei Raisei, fetița care a fost ucisă pe trecerea de pietoni, în luna ianuarie, afirmă că polițistul care a lovit-o cu mașina Poliției nu mai este sub control judiciar. Adrian Cuculis spune că este vorba despre o decizie inexplicabilă.
“Politistul Popescu nu mai are control judiciar. Pe scurt poate să conducă, să plece din țară, să facă orice. În 18.03.2022 la umbra războiului Popescu scapă de orice urmă de control judiciar dupa ce a accidentat mortal o fată, iar pe alta a trimis-o în zeci de zile de îngrijiri medicale”, spune avocatul Adrian Cuculis.
În 13 ianuarie, fetițele Raisa și Marina au fost lovite de o mașină a Poliției, în timp ce traversau strada pe trecerea de pietoni. În autospecială se afla un singur polițist, care, potrivit procurorilor, nu se afla în misiune și avea pornite doar semnalele luminoase, nu și pe cele acustice.
În urma accidentului, Raisa a murit, iar Marina a fost rănită.
Procurorii au stabilit că mașina circula cu viteză peste limita legală, fiind dispusă o expertiză pentru a stabili exact viteza cu care rula mașina în momentul impactului. Polițistul care a provocat accidentul a fost plasat sub control judiciar.
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, care instrumentează dosarul accidentului, au transmis că nu este acceptată proba cu testul poligraf în dosar, solicitată de avocatul familiei copilei care și-a pierdut viața. Avocatul familiei afirma că în aceste condiții poate avea “suspiciunea rezonabilă” că anchetatorii înșiși sunt cei care l-au învățat pe polițist să nu accepte proba.
Polițist îmbrăcat în uniformă, prins la furat într-un magazin din Cluj
Un polițist din Cluj a fost prins în timp ce sustrăgea produse dintr-un magazin, chiar în timp ce purta uniforma de serviciu. El a fost reținut pentru 24 de ore. “La data de 5 aprilie a.c., în jurul orei 11.00, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată prin intermediul reprezentantului legal al unei societăți comerciale din municipiu, cu privire la faptul că un bărbat care purta uniforma de poliție, ar fi sustras două produse din interiorul magazinului”, a transmis, ieri, IPJ Cluj. Sursa citată a precizat că verificările declanșate au condus la stabilirea faptului că persoana în cauză, un bărbat în vârstă de 47 de ani, are calitatea de polițist.
“Concomitent, conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Cluj a dispus demararea cercetării disciplinare față de acesta. Menționăm, de asemenea, faptul că în luna martie a anului 2020, la nivelul inspectoratului, prin intermediul Biroului Control Intern a fost demarată o cercetare disciplinară față de polițistul în cauză, suspendată, conform prevederilor, pe perioada efectuării cercetărilor penale”, a mai transmis IPJ Cluj.
Vîlceanu a demisionat din funcția de ministru al Proiectelor Europene
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, și-a anunțat, ieri, demisia, precizând că a înaintat documentul premierului Nicolae Ciucă.
“Din punctul meu de vedere, acest minister are nevoie în continuare să fie consolidat, să primească alți oameni, profesioniști, care pot aduce plus valoare și un plus în ceea ce înseamnă absorbția pe următorii ani”, a spus Vîlceanu, arătând că sunt necesare “câteva consolidări” ale structurii de personal, mai ales în ceea ce privește partea de PNRR și partea de programe operaționale viitoare.
Despre preluarea portofoliului de către Marcel Boloș, Vîlceanu a spus că “este posibil”. “Este ministru și are dreptul, legal, să fie numit interimar. Premierul va decide, așa cum decide și legea, cine va prelua ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”. Vîlceanu a mai spus că, în ceea ce privește situația lui, este președintele PNL Gorj. “Îmi văd de treaba mea, sunt deputat de Gorj și îmi duc la final mandatul”, a mai afirmat el.
Dan Vîlceanu a anunțat, sâmbătă, că va discuta cu premierul Nicolae Ciucă pentru a își înainta demisia din funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene. Apropiat al lui Florin Cîțu, el a adăugat că nu mai poate fi vorba de încredere în interiorul echipei guvernamentale, după ce fostul premier a fost forțat să renunțe la șefia PNL.
Fabrică ilegală de țigarete, descoperită în Neamț
O fabrică ilegală de țigarete a fost descoperită de procurori ai Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și de polițiști de frontieră în județul Neamț. Zece persoane sunt implicate în acest caz, fabrica ilegală funcționând într-o hală dintr-un fost complex zootehnic. Țigările pregătite pentru vânzare ar fi valorat 2 milioane de euro pe piața neagră.
“În cauză s-a reținut faptul că, în luna septembrie 2021, zece persoane au constituit un grup infracțional organizat având ca scop producerea, în mod clandestin, în afara antrepozitului fiscal a unor țigarete contrafăcute. În acest scop, suspecții au achiziționat, în cursul anului 2021, o fabrică de țigarete pe care au instalat-o într-o hală dintr-un fost complex zootehnic, situată pe raza localității Humulești, județul Neamț”, arată procurorii.
Anchetatorii au mai stabilit că membrii grupării au cumpărat 20.000 de kilograme de tutun mărunțit, o cantitate mare de carton imprimat cu sigla unui comerciant cunoscut, foițe din folie de plastic, foițe de hârtie și filtre cu intenția de a fabrica 1.000.000 pachete de țigarete, fără a deține autorizație în acest sens. “Aceste pachete de țigarete pot fi vândute pe piața neagră, la prima mână, cu suma totală de 2.000.000 de euro. Pentru a asigura conspirativitatea locației în care era amplasată fabrica, aceasta era monitorizată de membrii grupării. De asemenea, pentru a nu putea fi descoperită cu ajutorul unor camere care funcționează pe principiul termoviziunii membrii grupării au placat clădirea cu polistiren”, a precizat sursa citată.
Vicepremierul României: Să spunem franc - urmează o criză economică
Președintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat, ieri, că urmează o criză economică care nu a fost generată de România, iar măsurile luate pentru protejarea populației și economiei trebuie să fie bine gândite, astfel încât să nu se revină asupra lor pentru a fi corectate.
“Trecem printr-o perioadă grea. Trebuie să spunem franc: urmează o criză economică. Nu noi am generat această criză economică”, a spus Kelemen Hunor, la Digi 24. El a precizat că măsurile care urmează să fie luate pentru sprijinirea populației și protejarea economiei nu sunt întârziate, ci trebuie “bine gândite”. “Măsurile nu sunt întârziate, pur și simplu, sunt niște măsuri care trebuie bine gândite, ca să nu revii peste 2-3 săptămâni și să mai nuanțezi o ordonanță de urgență. Sigur, deficitul e un lucru important, dar, când e criză economică, atunci toată lumea se gândește cam unde poate să meargă cu deficitul. Noi încercăm să ne încadrăm în deficitul stabilit în Legea bugetului, dar, în același timp, suntem conștienți că urmează o perioadă grea și degeaba am spune «stați liniștiți ». Nu, noi trebuie să adoptăm acele măsuri prin care efectele crizei pot fi suportate de fiecare stat, societate în condiții cât mai bune. Deci asta e ideea Guvernului, nu să ne grăbim și, după aceea, să revenim și să mai corectăm”, a explicat liderul UDMR.
Ciucă s-a hotărât: Va fi președinte al PNL
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, ieri, că a decis să candideze pentru funcția de președinte al PNL. “Am decis să-mi asum această responsabilitate după o discuție cu colegii” a afirmat Nicolae Ciucă, într-o declarație de presă.
Surse din partid afirmă că aceasta va fi singura candidatură la Congresul extraordinar din 10 aprilie. De fapt, liderii din teritoriu ai PNL l-au forțat pe Florin Cîțu să demisioneze de la conducerea partidului pentru a-l înlocui cu Nicolae Ciucă. Până ieri, premierul a ezitat să-și anunțe „candidatura”.
Marți, BEx al PNL a luat decizia de a fi făcută o derogare de la condiția de vechime prevăzută în statutul partidului pentru ca Nicolae Ciucă să poată candida la șefia formațiunii, acesta neavând vechimea cerută de Statut, de 5 ani de zile, pentru a deține funcția de președinte al PNL.
