MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Avem o victimă a violențelor Jandarmeriei?
Anchetă a Poliției în cazul unui bărbat care a murit la Spitalul Județean din Alexandria n el participat la mitingul din 10 august din Piața Victoriei, unde i s-a făcut rău de la gaze n
Polițiștii și procurorii din Teleorman au declanșat o anchetă și au deschis un dosar de cercetare penală în cazul unui bărbat în vârstă de 62 de ani care a murit la Spitalul Județean din Alexandria și despre care în spațiul public au apărut informații că ar fi participat la protestul din 10 august din Piața Victoriei, după care ar fi suferit o puternică hemoragie nazală și bucală. Bărbatul a murit duminică seară Spitalul Județean din Alexandria, reprezentanții unității medicale fiind cei care au sesizat Poliția cu privire la deces, a declarat pentru News.ro directorul medical al Spitalului Județean Alexandria, Valentina Robu. Potrivit directorului medical al spitalului, Valentina Robu, bărbatul în vârstă de 62 de ani a murit duminică seară la ora 20.45, iar reprezentanții unității medicale au anunțat Poliția Teleorman, luni dimineață, după ce cazul a fost mediatizat. Purtătorul de cuvânt al Poliției Județene Teleorman, Teodora Dragole, a declarat pentru News.ro că polițiștii, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, au deschis un dosar de cercetare penală. Primele date arată că bărbatul, originar din Turnu Măgurele, s-a prezentat la unitatea medicală din localitate în 15 august, iar în aceeași zi a ajuns la Spitalul Județean Alexandria, unde a primit tratament până la momentul decesului. Cauza morții nu a fost deocamdată stabilită, medicii legiști fiind cei care urmează a stabili motivul decesului. Jurnalistul Alexandru Căutiș a scris că bărbatul a participat la protestul din 10 august din Piața Victoriei și i s-ar fi făcut rău în urma intervenției cu gaze lacrimogene, suferind o hemoragie nazală și bucală. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) spune că bărbatul se prezentase la una dintre ambulanțele SMURD aflate în Piața Victoriei, acuzând sângerare la nas, a primit îngrijiri medicale la fața locului și a refuzat transportul la spital. DSU face precizări, pe Facebook, în cazul lui Ilie Gâzea. "În urma informațiilor conținute în documentele de la intervenția echipajelor medicale de urgență și prim ajutor calificat din Piața Victoriei în noaptea de 10 august 2018, s-a constatat că pacientul s-a prezentat la una dintre ambulanțele SMURD aflate la fața locului, acuzând Epistaxis (sângerare la nivelul nasului). Pacientul a declarat echipajelor de urgență că suferea de boli cronice, precum hipertensiune arterială, iar la momentul examenului clinic, pacientul era conștient, cooperant, cu tensiunea arterială mărită (161/126), și oxigenare în limite normale (97%). În urma acordării primului ajutor, i s-a propus pacientului transportul la spital, acesta refuzându-l sub semnătură", spune DSU.
O mașină din 20, din trafic: pericol iminent de accident din cauza defecțiunilor
n asta reiese în urma controalelor făcute pe șosele de inspectorii RAR
Aproape 1.700 de vehicule verificate tehnic în trafic de inspectorii Registrului Auto Român, în prima jumătate a acestui an, prezentau pericol iminent de accidente, au anunțat, ieri, reprezentanții instituției. Aceștia au verificat peste 33.000 de vehicule în întreaga țară, iar aproape jumătate dintre acestea erau neconforme. Potrivit unui comunicat de presă transmis, luni, de reprezentanții RAR, inspectorii au verificat în trafic, în primele șase luni ale anului 2018, 33.726. de vehicule. ”În urma controalelor s-a constatat că aproape jumătate dintre acestea erau neconforme. Cele mai multe probleme au fost descoperite la instalația electrică de iluminare și semnalizare, sistemul de reducere a emisiilor poluante, punți, jante, anvelope și suspensie, vizibilitate precum și la sistemele de frânare și direcție”, se arată în document. Potrivit sursei citate, aproximativ una din zece mașini verificate polua peste limita legală admisă, iar aproape 1.700 de vehicule prezentau pericol iminent de accidente.
În urma controalelor mixte desfășurate de RAR și Poliția Rutieră, în primul semestru al lui 2018 au fost aplicate peste 11.000 de amenzi contravenționale, au fost retrase 8.480 de certificate de înmatriculare și reținute 258 de permise de conducere. ”În situația în care una dintre măsurile luate a fost reținerea certificatului de înmatriculare, acesta poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecții tehnice specifice la reprezentanțele RAR din țară”, precizează reprezentanții RAR.
Probleme în coaliție? ALDE se distanțează de PSD
tema diferendului: înființarea unei comisii parlamentare de anchetă a evenimentelor din 10 august
Vicepreședintele ALDE, deputatul Andrei Gerea, a declarat ieri că nu susține ideea înființării unei comisii parlamentare de anchetă a protestelor violente care au avut loc pe 10 august, în Piața Victoriei, pentru că există deja o anchetă în derulare la Parchetul General. „Nu văd rostul unei comisii parlamentare de anchetă. Avem deja Parchetul General care se ocupă”, a declarat vicepreședintele ALDE, Andrei, Gerea. Ministrul Apărării Naționale, senatorul PSD Mihai Fifor, a apreciat, duminică, pe Facebook, că „trebuie constituită de îndată” o comisie parlamentară de anchetă a protestelor violente din 10 august, care să răspundă la întrebări precum „Cui folosește dărâmarea prin violență a Guvernului?”. „Ieri, și susțin cu tărie această propunere, colegul nostru, europarlamentarul Dan Nica, a solicitat constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru analizarea evenimentelor din 10 august. Pentru asta a fost amenințat cu moartea. Nu este singurul membru PSD care primește astfel de amenințări și nu putem permite perpetuarea și accentuarea politicii iresponsabile de fracturare a societății românești. De aceea această comisie trebuie constituită de îndată. Guvernele se schimbă de către majorități parlamentare rezultate în urmă votului democratic și nu prin violențe puse la cale în stradă”, a scris ministrul Apărării, Mihai Fifor, duminică pe contul său de Facebook. Liderul europarlamentarilor PSD, Dan Nica, a apreciat, sâmbătă, că este necesară înființarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru că declarațiile lui Klaus Iohannis despre acțiunea Jandarmeriei la protestul din 10 august "denotă dorința evidentă de a stimula și mai mult violențele existente".
USR cere declasificare de urgență a raportului prezentat de Carmen Dan
Cinci întrebări pentru ministrul de interne
Opoziția cere declasificarea de urgență a raportului prezentat de Carmen Dan, în termen de 24 de ore, Uniunea Salvați România spunând că, în caz contrar, va ataca decizia în instanță. ”Carmen Dan a fugit de la conferința de presă de ieri ca să nu răspundă la întrebările jurnaliștilor. Va fi obligată să răspundă, mâine, în fața comisiei de apărare din Parlament.
1. De ce și-a întrerupt concediul și a fost la sediul MAI în seara de 10 august, dacă nu influențat în niciun fel în intervenția jandarmeriei?
2. Unitățile teritoriale ale jandarmeriei se dislocă la ordinul Ministrului de Interne. A dat ordinul pentru deplasarea la București a unităților din Dolj și Prahova și alte 2 județe. Dacă da, de ce?
3. A avut în seara de 10 august convorbiri/mesaje în orice formă, cu Cazan, Sindile, Paraschiv? Dacă da, care e conținutul acestora?
4. S-a întrunit, chiar și informal, un comitet operativ pentru mitingul din 10 august? Dacă a fost informal, există documente oficiale care să consemneze ce s-a discutat/decis?
5. Cine a decis clasificarea ca secret de serviciu a raportului și de ce dacă informațiile de la serviciile de informații erau doar generalități?”
Doi îngrijitori de la Grădina Zoologică, răniți de urși
Doi îngrijitori de la Grădina Zoologică din Brașov au fost răniți, ieri, după ce au fost surprinși de urși în cușca animalelor. Una dintre victime este inconștientă, mai multe echipaje medicale fiind la fața locului. Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Brașov, doi îngrijitori de la Grădina Zoologică au fost răniți, luni, după ce au fost surprinși de urși în cușca animalelor. ”Sunt două victime, una este inconștientă, cea de a doua este conștientă, dar politraumatizată. Sunt la fața locului două echipaje SMURD și le acordă primul ajutor medical”, au precizat reprezentanții ISU Brașov.
Deocamdată, nu au fost stabilite condițiile producerii incidentului.
Niciun candidat pentru postul de procuror-șef al DNA
Niciun procuror nu s-a înscris până ieri pentru postul de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a anunțat ministrul Justiției, Tudorel Toader, care se declară convins că vor exista candidați. Ultima zi de înscrieri pentru conducerea DNA este 24 august. "M-am interesat la Direcția Resurse Umane și în clipa asta nu este niciun candisdat înscris pentru șefia DNA", a declarat Toader, luni dimineață, la sediul Ministerului Justiției. Întrebat dacă crede că vor fi înscrieri în ultima zi, așa cum s-a întâmplat la prima procedură de selecție, ministrul Justiției a a spus că aceasta este "opțiunea dânsilor". De asemenea, întrebat dacă crede că vor fi candidați pentru postul de procuror-șef al DNA, Toader a răspuns: "Sunt convins că vor fi". În 6 august, Ministerul Justiției a reluat procedura de selecție pentru funcția de procuror-șef al DNA, după ce, la prima selecție, ministrul Tudorel Toader nu a acceptat niciunul din cei patru candidați. Candidații pot depune cererile de înscriere până la data de 24 august, inclusiv, la Direcția Resurse Umane din cadrul Ministerului Justiției, iar în perioada 3-5 septembrie vor susține interviul cu ministrul Justiției. În 6 septembrie ar urma să fie anunțate rezultatele selecției. Propunerea/propunerile ministrului justiției va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru procurori, în vederea obținerii avizului acestei instituții. Ulterior obținerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiției înaintează propunerea președintelui, în vederea numirii în funcția de conducere.
Depopularea Europei Centrale: România, în top
n țara noastră a pierdut 1/6 din populație n cum stau țările vecine? n
De la prăbușirea comunismului, România a pierdut 1/6 din populație, Bulgaria 1/5. Lituania 1/4, Letonia 1/3. În parte, totul ca urmare a integrării. Polonia a trecut printr-o experiență asemănătoare, dar acum mai bine de zece ani. Imediat după intrarea în Comunitate, din Polonia au plecat mai bine de un milion de polonezi în Marea Britanie, Irlanda și Suedia. După trei ani însă, valul acesta a scăzut mult, iar mai târziu locul imigranților polonezi pe Vistula a fost ocupat de cei din Est, în primul rând din Ucraina, potrivit ziarului polonez Rzeczpospolita, citat de Rador. De aceea, așa cum reiese din cele mai recente sondaje ale Eurostat, populația Poloniei din 1989 în principiu a rămas cam la același nivel: 38 milioane. Alta este situația cu alte câteva țări ale Europei Centrale. Așa cum au comunicat statisticienii luxemburghezi, Lituania este în continuare țara Uniunii care pierde cel mai rapid populația, iar imediat după ea sunt Croația, Letonia, Bulgaria și România.Situația aceasta este deosebit de îngrijorătoare nu numai la scara continentului, dar și la scară globală, căci, așa cum calculează la rândul său ONU, aceleași țări deschid lista globală a statelor cu cel mai prost bilanț demografic. Mai mult, în timpurile moderne nu s-a întâmplat ca, în afara perioadelor de războaie și epidemii, să se ajungă la o asemenea prăbușire a numărului populației. Pe o schemă alăturată este prezentat numărul populației în milioane comparativ în anii 1989 și 2017 în câteva țări din această parte a Uniunii. „Situația este foarte îngrijorătoare. În Lituania aproape că au dispărut deja 2000 de sate, închidem filiale ale universităților, nu avem oameni de muncă” – spune pentru „Rz” Sarmine Mikulioniene, directoare a Centrului Lituanian de Cercetări Sociale din Vilnius. În ce măsură aceasta este consecința colaterală a extinderii Uniunii? În anul 2004, Comunitatea a primit relativ cele mai sărace țări în istoria sa. Pentru a evita șocul economic și social, cancelarul Gerhard Schröder a propus atunci o perioadă de tranziție de șapte ani, mai înainte de a fi deschisă piața muncii în statele vechi ale Uniunii pentru cetățenii din noile state membre. Dar la inițiativa lui Tony Blair, Marea Britanie, iar după ea Irlanda, Suedia și alte țări au început imediat să anuleze restricțiile. Au făcut presiuni în acest sens și autoritățile Poloniei și ale altor state din regiunea noastră, văzând poate greșit numai interesul lor. „Acesta a devenit catalizatorul imigrației masive, dar cauza ei stă în altă parte. Ne întrebăm, de ce tinerii lituanieni nu văd în continuare perspective în propria lor țară” – subliniază Mikulioniene. Problema aceasta se întâlnește și în Balcani. „Toți, care pot, vor să plece. Nu cred că poate fi învins sistemul de corupție” – spune pentru „Rz” Monica Lupu, o tânără informaticiană care locuiește în București și se pregătește să plece la lucru în Olanda.
De la căderea comunismului România a pierdut 3,5 milioane de locuitori și nu sunt semnale că acest val ar scădea. Maarten van Ham, expert la Institutul Tehnologic din Delft, coautor al analizelor privind problemele demografice ale Lituaniei, subliniază în discuția cu „Rz” că motivele imigrației în masă sunt mult mai multe decât integrarea în Uniune. „În perioada Uniunii Sovietice au fost încercări conștiente de a menține o populație numeroasă la sate, pentru că Lituania trebuia să producă în perioada aceea alimente pentru întreaga țară.
Crizele financiare dureroase, prin care au trecut între altele Lituania și România, au făcut însă ca acest lucru să nu se realizeze. „Acesta este un cerc din care este tot mai greu de ieșit, întrucât plecarea tinerilor face să se nască tot mai puțini copii. Situația aceasta adâncește și mai mult colapsul demografic prin care trece Lituania. Intrarea țării în zona euro nu a oprit acest proces” – spune Mikulioniene.
Unele țări ale Europei Centrale, ca Cehia, au reușit însă să evite această capcană, deoarece au realizat la timp un nivel de dezvoltare suficient, pentru a rămâne populația pe loc. „În Suedia am trecut prin această situație la începutul secolului XX. Atunci, 1/3 din societatea noastră a plecat în America, dar acest lucru a dus la creșterea costului muncii în țară și imigranții suedezi au început să se întoarcă.
La fel va fi și în țările Europei Centrale. Deocamdată, emigrația este oricum avantajoasă pentru aceste țări, rezolvând problema șomajului și dând posibilitatea unor transferuri importante de fonduri” – spune pentru „Rz” prof. Pieter Belevander, specialist în problemele imigrației la Universitatea din Malmö Cu toată situația economică foarte bună a Poloniei, încă nu are loc o întoarcere în masă a imigranților.
Cu atât mai greu este să așteptăm acest lucru în România și chiar în Lituania. În țările baltice a început din această cauză o adevărată luptă cu timpul. “Reducerea numărului populației slăbește securitatea noastră și de această situație poate profita Rusia. Se simte o oarecare nervozitate: recent a izbucnit o dezbatere, dacă trebuie permisă activitatea corporației taximetriștilor, înregistrată în Rusia, care culege multe date despre clienții ei.
Are loc de asemenea o dispută, dacă trebuie să primim imigranți din Ucraina, din care mulți vorbesc rusa” – explică Mikulioniene. Cele mai recente date ale revistei de la bordul “Aeroflotului” sunt pline cu reclame ale unor imobile luxoase din Letonia – la Riga și Iurmala. Numai ofertele în Soci sunt mai multe. Acesta este unul din multele semnale că Moscova nu a uitat de vechile sale posesiuni.
Evoluția populației
România - 23,0 în 1989 și 19,5 în 2017
Bulgaria – 8,9 în 1989 și 7,0 în 2017
Croația – 4,5 în 1989 și 4,1 în 2017
Lituania – 3,7 în 1989 și 3,1 în 2017
Letonia – 2,7 în 1989 și 1,9 în 2017
