MOZAIC ŞTIRI NAŢIONALE: Anticorupția a rămas “orfană”
Șefa interimară a DNA a renunțat la prelungirea mandatului n Anca Jurmă se plângea recent, într-o discuție privată obținută de presă, de lipsa de mobilizare a procurorilor anticorupție n Toader forțează numirea Adinei Florea, dar aceasta are probleme cu dosarul de la CNSAS
Procurorul Anca Jurma a renunțat la șefia interimară a Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în ziua în care secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) trebuia să discute propunerea de prelungire a delegării sale la conducerea DNA. "În timpul ședinței, în timpul deliberărilor, la secție s-a primit o declarație din partea doamnei Jurma prin care renunță la consimțământul prealabil acordat. Și în cazul acesta, secția nu avea decât să ia act de voința dânsei, de retragere a consimțământului, acordului, și vom vedea ce va decide secția la o ședință următoare", a declarat ministrul Justiției, TudorelToader. Secția pentru procurori a CSM s-a reunit în ședință, pe ordinea de zi regăsindu-se mai multe note ale Direcției resurse umane și organizare, care vizează eliberări sau mențineri în funcție, dar și delegări sau prelungire a unor delegări în funcție. Între acestea se afla și Nota Direcției resurse umane și organizare privind propunerea de delegare în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție a procurorului Anca Jurma. Jurma a preluat în 12 iulie mandatul de procuror-șef interimar al DNA. În 20 decembrie, Secția pentru procurori a CSM a amânat decizia cu privire la prelungirea delegării Ancăi Jurma la conducerea DNA.
Decizia de amânare a venit după ce G4Media.ro a publicat o înregistrare în care Anca Jurma discută cu procuroarea Florentina Mirică despre atmosfera generală din DNA, iar din dialoguri rezultă că există o stare generală de demobilizare. Procurorul Mirică susține la un moment dat că ”nu s-a mai pus problema să scoatem dosare. S-a pus problema să scădem stocul, nu să facem anchetă”, iar șefa interimară a DNA răspunde exasperată că le-a cerut procurorilor ”să facă dosare, ce Dumnezeu!”. Anca Jurma deplânge apoi lipsa de curaj a procurorilor: ”Ei! Băi, deci e o armată de bărbați în această instituție! Ca șoarecii! Ca șoarecii! Cum îi vezi: oileu!”. Ulterior, Jurma a explicat că încerca să găsească împreună cu subalterna sa ”căi de revitalizare a activității DNA".
Toader, bucuros: “Eu mă bucur că înțelegeți, chiar și mai târziu”
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat că procedura de numire a unui nou procuror șef al DNA nu s-a încheiat. Întrebat dacă președintele Klaus Iohannis este obligat să o numească pe Adina Florea în funcție fără a se opune, Toader a spus: "Eu mă bucur că înțelegeți, chiar și mai târziu".
Tudorel Toader a anunțat, în 27 decembrie, că i-a trimis președintelui Klaus Iohannis cererea de revocarea din funcție a procurorului general și solicitările privind numirea în funcții de conducere a alți cinci procurori, între care Adina Florea.
Președintele Klaus Iohannis a respins în 21 noiembrie numirea Adinei Florea la conducerea DNA. De asemenea, șeful statului a respins alte patru numiri pentru funcții de conducere în Parchetul ICCJ și la DIICOT. În toate cele cinci cazuri, președintele a considerat că nu sunt întrunite condițiile de legalitate.
Membru CNSAS: Procedura de verificare în cazul Adinei Florea nu este îndeplinită
Sulfina Barbu, membru în Colegiul CNSAS, a declarat ieri, pentru Mediafax, că ședința din data de 21 decembrie nu a mai avut loc din lipsă de cvorum, astfel că procedura de verificare în cazul Adinei Florea pentru șefia DNA nu a fost îndeplinită. „Colegiul CNSAS trebuia și trebuie să ia în calcul în urmtătoarea ședință probabil, vom vedea, trebuie să ia în calcul nota de constatare întocmită de Direcția de specialitate dn CNSAS și Colegiul să dispună în funcție de această notă de constatare dacă se menține adeverința. Dar precizez că această ședință nu a avut loc. Procedura în cazul Adinei Florea nu este finalizată în acest moment”, a precizat Sulfina Barbu. Întrebată dacă în acest context retrimiterea propunerii privind Adina Florea la șefia DNA, pe 27 decembrie, de către ministrul Justiției către Klaus Iohannis, a fost făcută în deplină legalitate, Sulfina Barbu a răspuns: „Din punctul de vedere al verificărilor întocmite de CNSAS așa cum prevede legea 303/2004, nu este îndeplinită procedura de reverificare din partea CNSAS”.
Președintele ALDE Europa: România trebuie să ia în serios recomandările Comisiei de la Veneția
Președintele ALDE Europa, Hans van Baalen, a declarat, într-un interviu la RFI, că România trebuie să ia în serios recomandările făcute de Comisia de la Veneția și GRECO privind statul de drept. "E foarte important, dar vom judeca România în funcție de întregul ei mandat la șefia Consiliului Uniunii Europene, nu vom ține cont de un singur punct, indiferent cât de important ar fi el", a spus el, menționând că, în opinia sa, țara noastră este pregătită să exercite președinția rotativă. Întrebat despre principalele provocări ale României la președinția Consiliului UE, eurodeputatul olandez Hans van Baalen, președinte al partidului ALDE Europa, a declarat că România "este un stat important în regiune - Moldova, Ucraina, Rusia" și că speră că "va fi capabilă să pună pe masă chestiunea securității și că va putea să lucreze ca președinte al Uniunii cu Statele Unite, pentru a avea o poziție fermă față de Rusia și față de agresiunea rusească din regiune". "Asta cred eu că este important. Desigur, avem problemele curente, precum Brexit, situația din Magreb și din lumea arabă, situația legată de comerțul cu SUA. Deci sunt multe subiecte pe agenda președinției românești a Uniunii Europene", a adăugat el. Potrivit lui van Baalen, "România ar trebui să fie un mediator eficient, să aducă cele 28, respectiv 27 de state, după Brexit, împreună, să formuleze poziții comune, asta este foarte important. În al doilea rând, m-ați întrebat ce nu ar trebui să facă România. Îl avem pe Barnier, care negociază cu britanicii în numele celor 27 de țări membre ale Uniunii, deci România nu ar trebui să-i facă treaba. România ar trebui să facă în așa fel încât să le fie posibil lui Barnier și May să obțină acordul Camerei Comunelor asupra acordului Brexit, altfel vom avea un Brexit dur, ceea ce ar fi rău pentru noi toți". El a mai spis că este "foarte important ca GRECO și Comisia de la Veneția să fie luate în serios", în contextul criticilor aduse Bucureștiului de Parlamentul European și de Comisia Europeană pentru modificările aduse legilor justiției. Întrebat ce le recomandă colegilor din ALDE România, în privința statului de drept, el a spus: "După cum probabil știți, am avut un Congres ALDE la Madrid anul trecut, unde am discutat foarte deschis cu colegii noștri de la ALDE România despre viitor și despre statul de drept. Aș spune că este foarte importantă Comisia de la Veneția, iar noi vom urmări cum va ține cont ALDE România de ce spune această Comisie și de condițiile ei și cred că vom lucra într-un mod foarte pozitiv cu ALDE România în acest sens".
Tatăl Vioricăi Dăncilă, condamnat la închisoare și amnistiat de Ceaușescu
Filimon Nica, tatăl premierului Viorica Dăncilă, a fost condamnat la închisoare pentru infracțiuni de drept comun, în 1985, și a fost grațiat printr-un decret al lui Nicolae Ceaușescu, scrie Recorder. În momentul în care a fost arestat, Filimon Nica avea 45 de ani și lucra la o unitate de radiolocație din comuna Berceni, de lângă Ploiești. Avea gradul de plutonier major și figura ca „responsabil” la un serviciu care se numea „gospodărie agrozootehnică”. În 1985, Parchetul l-a prins falsificând niște acte de gestiune prin care încerca să acopere o mică pagubă care îi era imputabilă: contravaloarea a 2,5 tone de nutrețuri, 5.400 de lei, în banii de atunci – echivalentul a două sau trei salarii. Totul pornise de la un drum de rutină pe care plutonierul Nica îl făcuse, alături de un soldat, la o fermă din comuna Ciorani, Prahova, ca să aprovizioneze unitatea de radiolocație la care lucrau cu hrană pentru animale. Cei doi umpluseră o remorcă de tractor cu nutrețuri și se despărțiseră, fără să se mai întoarcă împreună la Berceni. Plutonierul a dorit să mai rămână la Ciorani, deși nu avea acest drept, și l-a pus pe soldat să facă de unul singur cale întoarsă. Soldatul, beat, pierduse o jumătate din încărcătura remorcii până la destinație. Două săptămâni mai târziu, tatăl Vioricăi Dăncilă a făcut un alt drum la ferma de furaje din Ciorani și, după ce a stat la băut cu gestionarul de acolo, a încărcat în remorcă o cantitate mai mare decât cea trecută în scripte, pentru a compensa minusul de la transportul de dinainte. Mai apoi, a strecurat falsuri în actele gospodăriei agrozootehnice de care era responsabil, ca să ascundă acest artificiu, potrivit Recorder. Procesul penal al lui Filimon Nica a început pe 18 noiembrie 1985 și s-a încheiat pe 12 decembrie, același an. În timpul audierilor, plutonierul a recunoscut toate faptele de care era acuzat. A fost găsit vinovat de uz de fals, instigare la fals intelectual, înșelăciune în dauna avutului statului și neglijență în serviciu. Detenția lui, ispășită într-o pușcărie din București, a durat tot atât cât a ținut și procesul: 25 de zile. În cele din urmă, a primit o sentință de trei ani de închisoare cu suspendare și a fost eliberat odată cu pronunțarea condamnării. Sentința, prezentată de Recorder, poartă numărul 757/1985 și a fost pronunțată de Doru-Viorel Ursu, ministru de Interne în perioada iunie 1990 – septembrie 1992. Dosarul, care a fost judecat la Tribunalul Militar Teritorial București, a fost dat la macerat în 1995, după ce își depășise termenul legal de conservare. Pe lângă pedeapsa de trei ani cu suspendare, dictată împotriva lui Filimon Nica, hotărârea de condamnare mai conținea și alte mențiuni: îl obliga pe tatăl Vioricăi Dăncilă să acopere din economiile proprii paguba de 5.400 de lei și îl trimitea să lucreze la o unitate de producție. La o jumătate de an după ce "aventura" lui Flimon Nica prin penitenciarele României luase sfârșit, Ceaușescu a dat un decret de amnistie și grațiere, care l-a scăpat de toate complicațiile penale. S-a întâmplat pe 2 iunie 1986. Amnistia și grațierea s-au referit inclusiv la cei care executau pedepse de muncă corecțională. În momentul în care tatăl ei era încarcerat pentru 25 de zile într-un penitenciar din București, Viorica Dăncilă avea 22 de ani și era studentă în anul al doilea la Institutul de Petrol și Gaze din Ploiești.
Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană
n liderul PSD a atacat la Tribunalul UE de la Luxemburg raportul OLAF ce constată frauda cu fonduri europene din dosarul Tel Drum
Liviu Dragnea a atacat la Tribunalul UE de la Luxemburg raportul întocmit de OLAF (Oficiul european antifraudă, o instituție a Comisiei Europene) care constata o fraudă de peste 20 milioane euro din fonduri UE și care a dus la deschiderea dosarului „Tel Drum”, dosar în care șeful PSD este urmărit penal de DNA. Informația a fost dezvăluită de Ziare.com, care arată că Dragnea vrea să ajungă la anularea raportului OLAF mai degrabă pe o cale colaterală.
Potrivit site-ului Tribunalului UE, dosarul „Dragnea v Commission Case T 738/18” a fost înregistrat pe data de 11.12.2018. Informațiile referitoare la acest dosar nu însă sunt publice. Ziare.com scrie că surse de la Luxemburg au explicat pentru publicație că Liviu Dragnea nu mai putea să atace raportul OLAF, pentru că ieșise de mult din termen. Așa că a ales o cale indirectă, aceea de a ataca răspunsul negativ primit de la Comisia Europeană la o plângere pe care a făcut-o în privința Raportului OLAF.
Într-o acțiune de 40 de pagini, Liviu Drangea acuză faptul că OLAF nu i-ar fi respectat dreptul de a fi audiat și prezumția de nevinovăție cu ocazia realizării Raportului, care ar fi fost intocmit cu încălcarea regulilor de bună administrare a justiției. Potrivit Ziare.com, Dragnea este asistat de avocații Bernard O'Connor ș Sebastien Gubel.
Dosarul Tel Drum a fost deschis ca urmare a unei sesizări a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), transmisă procurorilor români pe 30 septembrie 2016, privind suspiciuni de obținere nelegală a unor fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene. OLAF a calculat că prejudiciul financiar cauzat bugetului UE în acest caz este de aproximativ 21 milioane de euro și a recomandat recuperarea integrală a fondurilor de către Direcția Generală Politică Regională a Comisiei Europene. De asemenea, a emis recomandări juridice către Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru inițierea acțiunilor judiciare.
Plumb și Teodorovici, propuși interimari la Transporturi și Dezvoltare
Premierul Viorica Dăncilă a transmis ieri președintelui Klaus Iohannis, propunerile de desemnare a miniștrilor interimari pentru portofoliile Transporturilor și Dezvoltării Regionale. Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, este propus pentru asigurarea interimatului la ministerul Transporturilor, iar ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, este propus pentru preluarea interimatului la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Guvernul a precizat că așteaptă în continuare motivarea președintelui României cu privire la refuzul pentru propunerile înaintate anterior de numire a miniștrilor Transporturilor și Dezvoltării.
Sondaj: Iohannis, favorit în cursa prezidențială
Klaus Iohannis este favorit în cursa pentru Cotroceni, fiind creditat cu 34,9% din intențiile de vot ale românilor, potrivit unui sondaj IMAS, realizat la comanda Europa FM. Iohannis este urmat de Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), cu 12,9%, și de Victor Ponta (PRO România), cu 12,7%. Liviu Dragnea(PSD) este creditat cu 5,3%. Când vine vorba de candidații PSD pentru funcția supremă în stat, preferată ar fi Gabriela Vrânceanu Firea, cu 42%.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cei mai mulți dintre cei chestionați ar opta pentru PNL (17,1%), urmat, la mică diferență, de PSD (16,4%) și USR (7,5%).
Sondajul a fost realizat la comanda Europa FM de IMAS în perioada 4-20 decembrie 2018. Interviurile au fost realizate prin telefon,utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Pentru acest studiu au fost intervievate 1010 persoane cu vârste de 18 ani și peste. Marja de eroare este de ^/- 3%.
Pedeapsă de 19 ani de închisoare în dosarul de sclavie de la Berevoești
Magistrații Curții de Apel Pitești au decis ca alte șapte persoane din lotul sclavilor de la Berevoiești să fie condamnate la pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 ani și 2 luni și 18 ani și 10 luni închisoare pentru trafic de persoane, trafic de minori și constituire a unui grup infracțional organizat, transmite Mediafax. Potrivit portalului instanțelor, judecătorii Curții de Apel Pitești au decis ca șapte persoane din Berevoiești să fie condamnate la pedepse cu închisoarea, decizia fiind definitivă. La rândul lor, reprezentanții Poliției Argeș au anunțat că toate cele șapte persoane au fost încarcerate în baza mandatului emis de instanță.
În noiembrie 2018, șase persoane judecate în cazul sclaviei de la Berevoiești au fost condamnate definitiv la pedepse cuprinse între 4 și 10 ani, iar în septembrie 2017 alte cinci persoane au fost condamnate la închisoare cu executare în același dosar, pedepsele fiind cuprinse între trei ani și cinci ani și patru luni.În localitatea argeșeană Berevoești, anchetatorii susțin că, din 2008 și până în vara anului 2016, mai multe grupuri infracționale au recrutat 40 de persoane minore și majore și le-au constrâns, prin inducere în eroare sau chiar răpire, la executarea de munci sau la practicarea cerșetoriei. Victimele erau bătute, nu primeau mâncare, iar când primeau li se ofereau resturi, erau legate cu lanțuri sau chingi sau încuiate pe timpul nopții ca să nu poată fugi.
