Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: A început bătălia pentru Curtea Constituțională

Ziarul de Vrancea
26 apr 2022 661 vizualizări

Toți candidații pentru postul de judecător CCR, în locul lui Valer Dorneanu, au primit avize pozitive în comisia juridică

Comisia juridică din Camera Deputaților a dat avize pozitive, ieri, pentru propunerile partidelor privind postul de judecător al Curții Constituționale ce va fi eliberat în urma expirării mandatului lui Valer Dorneanu. PSD l-a propus pe Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, USR, pe judecătorul Cristi Danileț, iar profesorul universitar Ioan Sabău-Pop a fost propunerea AUR. Votul în plen va fi pe 3 mai.

Bogdan Licu a afirmat că are 26 de ani de activitate în Ministerul Public.

El a menționat că în calitate de judecător al CCR nu poți să te abții, pentru că nu judeci persoane, ci ceea ce se deduce judecății potrivit Constituției.

Bogdan Licu a fost întrebat de către deputații din comisia juridică despre notele mici de la licență, el arătând că nu îi fac cinste notele din facultate.

“Trebuie să vă spun că muncesc de la 18 ani”, a spus Licu, precizând că tatăl său a decedat când era mic și că a făcut facultatea trebuind să își întrețină familia”.

Judecătorul Cristi Danileț, propunerea USR, a afirmat că a făcut o prezentare a activității sale profesionale: școli absolvite, posturi ocupate la instanțe, la Minsterul Justiției și la CSM. “Am arătat activitatea mea științifică, constând în publicații în revistele de specialitate, proiecte internaționale, sesiuni de comunicare științifică. Am arătat câteva aspecte pe care le-aș vedea îmbunătățite în modul de funcționare a CCR: pronunțarea hotărârilor odată cu motivarea, sistematizarea jurisprudenței, explicarea acesteia pe ințelesul oamenilor, motivarea obligatorie a opiniilor minoritare”, a arătat Danileț.

Judecătorul le-a transmis deputaților că dreptul UE are prioritate in fața legislației interne, prin voința constituțională exprimată in art. 11, 20 și 147 Constituția României.  “CCR a devenit actor politic prin modul de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională și acest rol ar trebui redus pe cale jurisprudențială”, a mai spus Danileț. Despre pedofilie, acesta a arătat că “este o tulburare mintală, iar judecătorii sancționează doar actele infracționale”. “Nu am niciun fel de toleranță pentru agresiunile sexuale”, a mai precizat Cristi Danileț.

El a menționat că nu a negociat nimic politic pentru a fi nominalizat. “Acum un an am discutat posibilitatea susținerii unor candidaturi la CCR din partea societății civile, iar USR a preluat propunerea. Singura discuție cu mine a fost dacă accept propunerea și am fost de acord. Sper că am convins că îndeplinesc condițiile”, a mai arătat Danileț.

Candidatul AUR, profesorul universitar Ioan Sabău-Pop, a declarat că este nevoie de o serie de modificări legislative, inclusiv de revizuirea Legii fundamentale pentru ca activitatea Curții să fie primenită.

USR condamnă un „simulacru de audieri”

USR a condamnat, ulterior, modul în care s-au desfășurat audierile.  „Astăzi, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, s-a desfășurat un spectacol trist. Am văzut cum ni se dovedește tuturor că pentru a avea succes în viață nu trebuie să înveți, să muncești, să fii corect, ci trebuie să știi să furi munca altora, să copiezi fără să fii prins și pedepsit, să lingușești pe cine trebuie, să îți faci o rețea influentă de pile care să te servească și pe cale să o servești. Și, evident, să nu ai niciun dram de rușine. Acestea sunt astăzi «calitățile» pentru ca, într-o Românie anormală și needucată, condusă de securiști mediocri și intriganți și de politicieni marionetă, să ajungi să fii numit în cele mai importante funcții”, a declarat deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției, potrivit unui comunicat de presă al partidului.

Conform sursei citate, este de neacceptat modul în care Coaliția PSD-PNL-UDMR a ales, din nou, să conducă audierile unor candidați în Parlament, intervenind în mod repetat peste reprezentanții USR pentru a-i întrerupe, pentru a nu-i pune în dificultate pe candidații PSD - PNL - UDMR prin întrebări pertinente. Votul impus de președinta comisiei de la Camera Deputaților, Laura Vicol, avocata infractorilor, la „pachet” pentru trei candidați este, înainte de toate, profund imoral și absurd.

„Când îi ai în față pe judecătorul Cristi Danileț, militant pentru independenta justiției, și procurorul Bogdan Licu, cu note de 5 si 6 la examenul de licență și care a copiat după domnul Danileț în teza de doctorat, nu putem fi forțați de PSD și Laura Vicol să îi apreciem în mod egal, cu un aviz comun. PSD se teme de realul rezultat și de a accepta diferența clară dintre cei doi, motiv pentru care a viciat profund procedura de avizare în Comisia juridică a propunerilor pentru judecătorii CCR. Pentru acest motiv, am hotărât să nu girăm o astfel de procedură de vot prin prezența noastră”, a declarat deputatul Andrei Lupu, mai indică documentul de presă.

 „Din păcate, nu am primit un răspuns clar și fără echivoc la o întrebare simplă privind supremația jurisprudenței Curții Europene de Justiție față de deciziile luate de CCR. În opinia doamnei senatoare Scântei, acest conflict fie nu există, fie se poate rezolva «prin dialog». Cum anume, iarăși nu e clar. În ceea ce privește posibilitatea ca judecătorii naționali să fie sancționați dacă aplică direct decizii ale CJUE, am aflat astăzi că problema se va rezolva, cândva, într-un viitor incert”, a precizat senatorul Cosmin Poteraș.

Un procuror se apără

Bogdan Licu, a declarat, după audieri, că a considerat că nu se ridică la nivelul cel mai înalt pentru titlul științific de doctor și a renunțat la el. “De la faptul că poate am făcut-o în grabă, de la faptul că, repet, nu a întrunit cele mai înalte exigențe științifice până la faptul că am plagiat, adică că am furat, este cale lungă și nu este nimic adevărat”, a mai spus Licu. “Poziția mea cred că o cunoașteți foarte bine, pentru că am spus-o de nenumărate ori și vă invit, așa, detaliat, să vedeți ultima procedură la care am participat, în ianuarie 2020, în fața ministrului Justiției de atunci, unde am oferit o explicație mai detaliată decât aș face-o acum”, a spus Licu.

El a menționat că a spus, la acel moment, că nu a fost pregătit suficient pentru a întocmi o lucrare de înaltă calitate științifică. “Am intentat un proces în justiție să renunț la titlu, ca o recunoaștere a faptului că, privind retrospectiv, într-adevăr am considerat că nu se ridică la nivelul cel mai înalt pentru un asemenea titlu științific, dar, de la faptul că am făcut anumite erori, de la faptul că poate am făcut-o în grabă, de la faptul că, repet, nu a întrunit cele mai înalte exigențe științifice până la faptul că am plagiat, adică că am furat, este cale lungă și nu este nimic adevărat”, a precizat Licu.

Bogdan Licu a mai arătat că, privind retrospectiv, a fost ca o greșeală asumată și de aceea a hotărât să renunțe la titlul de doctor. El a arătat că a fost o surpriză nominalizarea sa de către PSD pentru postul de judecător.

“Sincer, și pentru mine a fost o surpriză, dar având în vedere precedentul, că și data trecută PSD a nominalizat magistrați, am acceptat acest lucru”, a mai afirmat Licu.

Al doilea om în stat, lăsat în urmă în drumul spre Ucraina

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, întrebat de ce președintele Senatului, Florin Cîțu, nu a făcut parte din delegația care a vizitat Ucraina, că “au fost două vizite planificate separat”. “Este vorba de numărul membrilor care puteau să facă parte din delegație, sigur, condiționat fiind de măsurile de protecție și securitate din Kiev și din localitățile unde am fost”, a arătat el. Ciucă a adăugat că astfel de vizite într-o zonă de război trebuie să fie planificate “la un nivel de confidențialitate cerut de protocolul pe care țara gazdă îl stabilește”.

El a fost întrebat în continuare când a primit invitația de a merge în Ucraina, de la cine și cum a fost stabilită delegația. “Invitația am primit-o de la premierul Ucrainei. Ea a fost stabilită pe canalele diplomatice, prin Ministerul Afacerilor Externe. Primele elemente au fost stabilite în urmă cu aproximativ două săptămâni”, a arătat premierul.

Ciucă a precizat că s-a referit la vizita sa când a vorbit despre faptul că a fost planificată în urmă cu două săptămâni. Întrebat de ce nu s-a știut despre faptul că sunt două vizite, el a replicat: “Să se fi știut cum?”

Nicolae Ciucă a vizitat marți seară Ucraina împreună cu președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, și ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Președintele Senatului, Florin Cîțu, a mers abia ieri într-o vizită în Ucraina, împreună cu alți doi oficiali, președinți ai parlamentelor din alte două țări europene, a anunțat liderul grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu. El a precizat că vizita lui Cîțu în Ucraina este separată de cea a lui Ciucă și Ciolacu, pentru că „preparativele care au avut loc între Senatul României și Republica Ucraina au vizat data de 27 aprilie”.

Om de afaceri care le-a promis bani unor ofițeri DNA și recunoscut vinovăția

Un om de afaceri care le-ar fi promis unor ofițeri ai DNA bunuri, serviciii și ulterior 500 de euro pentru a nu-și îndeplini îndatoririle de serviciu, în contextul în care firma acestuia era vizată într-un dosar penal, a încheiat cu procurorii un acord de recunoaștere a vinovăției. Astfel, el a primit o pedeapsă de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art. 483 Cod procedură penală, cu acordul de recunoaștere a vinovăției unui inculpat, om de afaceri, pentru dare de mită. “În perioada 12-15 aprilie 2022, inculpatul ar fi promis unor ofițeri de poliție din cadrul DNA, inițial, bunuri și/sau servicii, ulterior suma de 500 euro, pentru ca în schimb aceștia să nu își îndeplinească îndatoririle de serviciu în contextul desfășurării unor acte de urmărire penală într-un dosar în care ar fi fost vizată și firma omului de afaceri”, arată DNA, într-un comunicat de presă de miercuri.

În 19 aprilie, inculpatul i-a dat unuia dintre ofițerii de poliție suma de 500 de euro, fiind constatată infracțiunea flagrantă.

Potrivit DNA, în prezența avocatului, inculpatul a declarat expres că recunoaște comiterea faptei și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv un an și 4 luni de închisoare cu suspendarea executării.

Dosarul de urmărire penală și acordul de recunoaștere a vinovăției au fost înaintate la Tribunalul Mureș.

Creștere cu peste 50% a numărului ucrainenilor care au intrat în țară în ultimele 24 de ore

Numărul cetățenilor ucraineni care au intrat în țară a crescut, marți, cu 50% față de ziua precedentă, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) transmis, ieri.

“În data de 26.04.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 85.403 de persoane, dintre care 6.629 cetățeni ucraineni (în creștere cu 50% față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 3.655 cetățeni ucraineni (în creștere cu 71%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.372 cetățeni ucraineni (creștere cu 58%)”, precizează IGPF. De la declanșarea crizei până marți, la ora 24,00, la nivel național, au intrat în România 792.715 cetățeni ucraineni.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.