MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Zegrean: Nu există niciun argument pentru OUG pe codurile penale
Guvernul nu poate modifica o lege aflată deja în dezbatere în Parlament, spune fostul judecător CCR
Adoptarea unei ordonanțe de urgență pe Codurile penale ar înseamna un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, pentru că din momentul în care Parlamentul a început dezbaterea pe un act normativ, nu i-l mai poate lua nimeni, a declarat pentru HotNews fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. El afirmă categoric că Executivul nu poate modifica prin Ordonanță o lege aflată deja în dezbatere în Parlament, existând și o decizie în acest sens a Curții Constituționale. "Acea decizie arată că un proiect de lege aflat în procedură parlamentară nu mai poate fi preluat de Guvern și transformat în Ordonanță de Urgență. Unica autoritate legislativă a țării este totuși Parlamentul. Guvernul poate emite ordonanțe numai în situații extraordinare, când reglementarea nu poate fi amânată, este foarte urgentă. Nu poți să spui că modifici un articol din codul penal, să zicem definiția pe abuz în serviciu, pentru că e o problemă atât de urgentă încât să justifice adoptarea unei Ordonanțe", a explicat Zegrean.
Mai mult, el spune că în Codul de procedură penală nu pot fi modificate unele articole, iar altele nu, pentru că instituțiile sunt legate între ele: "Pentru că nu se mai poate aplica Codul în situația asta. Nu există niciun argument care să justifice Ordonanță, este doar voința lor".
"Ar fi un caz clasic de conflict de natură constituțională"
Fostul președinte al Curții Constituționale spune că adoptarea unei astfel de Ordonanțe ar însemna un caz clasic de conflict de natură constituțională, care poate fi sesizat la CCR de președintele Klaus Iohannis. "Nu poți să scoți dintr-un act normativ și să dai o parte din articole prin Ordonanță, altele prin lege în Parlament. Înseamnă că Guvernul se suprapune pe atribuțiile Parlamentului. Acesta ar fi un conflict clasic de natură constituționlă - o instituție a intrat peste o altă instituție. În momentul în care Parlamentul a început dezbaterea pe un act normativ, din acel moment nu i-l mai poate lua nimeni. Este conflict juridic de natură constituțională dacă ei preiau din legea aia și trec prin Ordonanță de Urgență. E ca și cum ți-ar fura cineva cârnatul din fasole", a concluzionat Augustin Zegrean.
Parlamentul European întoarce o cheiță în lacătul Schengen
n decizia finală aparține Consiliului UE
Parlamentul European a adoptat ieri raportul care propune admiterea României și Bulgariei în spațiul Schengen, decizia finală pe acest subiect revenind Consiliului UE. Documentul a fost discutat luni în plenul PE.
Comisia Libertăților Civile (LIBE) a reiterat în 5 noiembrie recomandarea adresată miniștrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, ca membre cu drepturi depline. O abordare în două etape - suspendarea controalelor la frontierele interne maritime și aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre - implică un anumit număr de riscuri și ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spațiului Schengen, subliniau membrii Comisiei. Astfel, eurodeputații cereau ca decizia să fie luată sub forma unui ”act juridic unic”. Ei îi îndemnau, de asemenea, pe miniștrii UE să ia o decize cu privire la aderarea Croației la spațiul Schengen, imediat ce această țară va îndeplini criteriile de aderare. Membrii Comisiei subliniau că spațiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său și una dintre cele mai mari reușite ale UE, iar amânarea aderării depline a României și Bulgariei are consecințe negative atât asupra celor două țări, cât și asupra întregii Uniuni. Menținerea controalelor la frontierele interne și reintroducerea lor în spațiul Schengen pot afecta încrederea cetățenilor în instituții în în integrarea europeană, sublinia Comisia LIBE. Această menținere a controalelor are de asemenea consecințe economice negative asupra pieței interne a UE și asupra importurilor și exporturilor dinspre și către România și Bulgaria, insistau eurodeputații.
”Această abordare în două etape creează un precedent periculos »
Extinderea spațiului Schengen sau libera circulație a cetățenilor UE nu ar trebui să fie afectată de efectele negative ale lacunelor altor politici UE precum cele referitoare la azil și imigrație, aprecia LIBE.
”Comisia Libertăților Civile a reafirmat că Bulgaria și România ar trebui să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen și a respins perspectiva unei aderări parțiale, mai întâi cu frontierele aeriene și maritime și apoi cu frontierele terestre”, a declarat atunci raportorul Serghei Stanișev, din cadrul grupului parlamentar european al socialiștilor și democraților (S&D). ”Această abordare în două etape creează un precedent periculos, care nu doar că nu are nicio bază juridică solidă, dar care implică totodată inconveninete economice, sociale și politice asupra UE”, a adăugat eurodeputatul bulgar. Acest proiect al raportului a fost adoptat de Comisie cu 36 de voturi la patru și o abținere. E a dat undă verde aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen încă din iunie 2011 și și-a reiterat poziția în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluții legislative. În prezent, atât România, cât și Bulgaria aplică în mod parțial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor țări.
Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două țări la spațiul Schengen este luată prin vot - cu unanimitate - de către miniștrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.
Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a și-a exprimat speranța, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă și cu ceilalți membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că "mai sunt eforturi de făcut". "Din punct de vedere tehnic, știm că țara noastră îndeplinește toate criteriile și cred că acest lucru este un act de dreptate, un act de normalitate, un act prin care România este tratată ca și celelalte state membre ale UE", a declarat vineri premierul Viorica Dăncilă, salutând declarația președintelui CE.
Bulgaria va face parte din spațiul Schengen din 2019, pentru început doar cu frontierele aeriene, anunța la sfârșitul lui noiembrie publicația bulgară 24 Chasa, citând afirmații ale liderului europarlamentarilor PPE, Manfred Weber, candidat pentru președinția Comisiei Europene.
Liderul PNL, despre o propunere USR : „O prostie fără margini”
Președintele PNL, Ludovic Orban, a criticat la RFI intenția Guvernului de a adopta o OUG pentru articolele declarate constituționale din Codul Penal și Codul de Procedură Penală. El spune pe de altă parte că propunerea USR ca președintele Klaus Iohannis să participe la toate ședințele de Guvern până la sfârșitul anului este „o prostie fără margini”. Ludovic Orban se așteaptă la „orice fel de subterfugiu” în privința OUG pe Codurile Penale: „Știți cum e vorba aia, după ce te-ai fript cu ciorbă, sufli și-n iaurt. Întotdeauna, când PSD are o inițiativă în domeniul justiției, trebuie să fim cu ochii în patru, pentru că ne putem aștepta la orice fel de subterfugiu, pentru a face servicii penalilor din coaliția de guvernare. N-am văzut niciun text despre Ordonanță, sunt împotriva reglementării, mai ales a domeniului politicilor penale, a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, prin intermediul OUG”.
Întrebat cum i se pare sugestia făcută de USR ca președintele Klaus Iohannis să participe la toate ședințele de Guvern din acest an, pentru a preveni adoptarea unei OUG pe amnistie și grațiere, liderul PNL a răspuns: „Mi se pare o prostie fără margini. Există o Constituție a României. Președintele participă la ședințele de Guvern la care se dezbat chestiuni legate de apărare, de siguranță națională, de politică externă, conducând ședințele la care participă. Sigur, dacă sunt puncte pe aceste competențe constituționale conferite de Constituție, președintele poate să participe la ședințele de Guvern și sunt convins că o va face, dar nici nu poate să se ducă în fiecare zi de ședință de Guvern, să ciocănească la ușa Guvernului și să intre peste membrii Guvernului. Asta mi se pare chiar o propunere destul de ciudată și de stranie”. Ludovic Orban mai crede că amnistia și grațierea ar fi o crimă. „Personal, nu pot să cred că acest Guvern ar putea să comită o asemenea crimă împotriva României”, a afirmat el.
Premierul Viorica Dăncilă a anunțat luni că în Comitetul Executiv Național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru Codurile penale. Președintele USR, Dan Barna, a declarat, în 3 decembrie, că îi solicită președintelui Iohannis să participe la toate ședintele de guvern din luna decembrie pentru a preveni adoptarea Ordonanței privind amnistia și grațierea.
Proiect: Cei acuzați de evaziune fiscală scapă, dacă unul dintre ei achită prejudiciul integral plus 20%
Comisia juridică din Camera Deputaților a votat ieri un amendament la Legea pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, potrivit căruia, dacă unul dintre inculpații acuzați pentru aceeași evaziune fiscală achită prejudiciul integral, plus 20%, toți cei acuzați scapă de urmărirea penală, informează Mediafax. "Dispozițiile art.10 alin. (1) se aplică tuturor inculpaților care au săvârșit împreună una dintre faptele prevăzute de art.8 și art.9, indiferent dacă plata prejudiciului a fost efectuată doar de către unul sau de către o parte dintre aceștia", prevede amendamentul, adoptat cu majoritate de voturi. Cei de la PNL și USR s-au opus.
Proiectul de lege, inițiat de deputatul PSD Cătălin Rădulescu, a fost întors de la plen pentru un raport suplimentar, și va fi cel mai probabil votat miercuri de plenul Camerei Deputaților.
În luna octombrie, deputații juriști au votat ca persoanele acuzate de evaziune fiscală să scape de urmărirea penală dacă achită prejudiciul integral, la care se adaugă 20% din suma datorată, prevedere de care se poate beneficia o singură dată.
Eurostat : Slovacii și românii, cei mai pasionați montaniarzi din UE
Slovacii și românii sunt cei mai pasionați de excursiile montane, din rândul cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). În 2016, munții au reprezentat una dintre principalele atracții în 13% din călătoriile personale efectuate de rezidenții UE. Cei mai pasionați au fost cetățenii din Slovacia (25% din excursiile lor au implicat munții), România (24% din călătorii), Franța și Italia (19% din excursii).
La polul opus se află rezidenții din Lituania (1% din călătorii), Estonia, Croația, Letonia și Suedia (2% din excursii), Danemarca și Marea Britanie (4% din călătorii). În 2016, excursiile personale care au implicat vizitarea munților au durat mai mult (6,4 nopți) decât media generală pentru toate călătoriile (5,3 nopți). Cele mai lungi excursii au fost efectuate de rezidenții din Marea Britanie (14 nopți), Grecia (12 nopți) și Estonia (10,8 nopți). Datele Eurostat au fost publicate cu ocazia celebrării în 11 decembrie a Zilei internaționale a munților. Ea a fost proclamată în 2003 de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 57/245 și urmărește să încurajeze comunitatea internațională de a organiza evenimente la toate nivelurile pentru a sublinia importanța dezvoltării durabile a zonei montane.
Pentru anul 2018, tema propusă este "#MountainsMatter", potrivit http://www.un.org.
Militarul care și-a ucis iubita într-un coafor, condamnat la 25 de ani de închisoare
Florin Oprea, militarul care și-a ucis iubita într-un coafor din județul Dâmbovița la începutul anului a fost condamnat definitiv la 25 de ani de închisoare. Subofițerul va trebui să plătească și daune morale în valoare de 3.000.000 de lei familiei victimei. Crima a fost comisă din gelozie, spun procurorii. Bărbatul fusese părăsit de iubită înainte de tragedie pentru că era prea violent. Ba mai mult, ea l-a reclamat la poliție de mai multe ori, însă nu s-a luat nicio măsură. Este și motivul pentru care șeful IPJ Dâmbovița a fost cercetat de corpul de control al Poliției Române. Rezultatele anchetei nu sunt gata nici acum.
