Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Strategia apărării în procesul lui Dragnea

Ziarul de Vrancea
18 mar 2019 196 vizualizări

Liderul PSD cere rejudecarea procesului pentru că sentința de 3 ani și jumătate de închisoare ar fi fost dată de un complet nelegal constituit n Dragnea invocă o decizie a Înaltei Curți ulterioară, însă, deciziei de condamnare din iunie

Liderul PSD Liviu Dragnea cere Completului de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) casarea sentinței de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare și rejudecarea procesului angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman pe motiv că verdictul ar fi fost dat de un complet nelegal constituit, potrivit documentului formulat de Liviu Dragnea prin avocații săi, Marian Nazat și Flavia Teodosiu, depus la instanță și consultat de G4media.

O cerere similară a depus la instanță si avocatul Adrian Toni Neacșu, avocatul Olguței Șefu, fosta directoare executivă de la Protecția Copilului Teleorman. De precizat că atât Liviu Dragnea, cât și Olguța Șefu au lipsit la termenul de luni de la ICCJ, primul invocând dureri lombare, a doua, o criză biliară.

Legea, schimbată de PSD

Apărătorii lui Liviu Dragnea susțin că verdictul de condamnare dat în iunie anul trecut nu a fost emis de un complet specializat așa cum cer legea 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție, precum și regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a ICCJ. Ultimele două articole de mai sus din legea 304/2004 au fost modificate anul trecut de PSD-ALDE. “Prin urmare, rezultă în mod neechivoc faptul că prezenta cauză a fost soluționată de un complet nelegal compus, cu consecința nulității absolute a hotărârii pronunțate, în raport cu dispozițiile art. 281 al. 1 lit a) Cpp”, arată avocații lui Dragnea.

Avocații susțin că toate celelalte instanțe din țară, mai puțin ICCJ, ar avea astfel de completuri specializate. Apărarea lui Dragnea invocă și o decizie a ICCJ dată de un complet privind dezlegarea unor chestiuni de drept în septembrie anul trecut, deci ulterioară condamnării lui Liviu Dragnea din iunie 2018

În iunie anul trecut, un complet de 3 judecători al ICCJ format din magistrații Constantin Epure, Gianina Arghir și Ștefan Pistol l-a condamnat la 3 ani și jumătate de detenție cu executare pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Judecătorul Pistol a făcut opinie separată în sensul achitării. Dragnea este acuzat, ca pe vremea când era șeful CJ Teleorman, ar fi determinat angajarea a două secretare de la PSD la Protecția Copilului Teleorman. Cele două secretare nu s-ar fi dus la serviciu, ci au lucrat în continuare pentru PSD Teleorman (unde șef era Liviu Dragnea), în schimb au încasat salariu de la Protecția Copilului Teleorman.

PSD vrea să împroprietărească bisericile cu păduri

Un proiect legislativ inițiat de Liviu Dragnea și alți șase parlamentari PSD împroprietărește bisericile cu terenuri forestiere pe care le-au avut în folosință sau administrare, dar nu în proprietate, potrivit sindicatelor din silvicultură.  Aceștia protestează la Parlament împotriva inițiativei pe care o califică drept cumpărare a susținerii electorale a bisericilor, scrie g4media.ro. Proiectul, care a trecut deja de Senat prin aprobare tacită și este în dezbatere în comisiile din Camera Deputaților, prevede modificarea Legii 1/2000.

Proiectul introduce prevederea că diversele forme de organizare bisericească (centre eparhiale, protoierii, mănăstiri, schituri, parohii, filii) “dobândesc în proprietate” păduri de până în 30 de hectare din fondul bisericesc al cultului căruia aparțin, dacă acesta le-a avut în folosință sau administrare.

Sindicaliștii acuză faptul că inițiativa PSD “creează cadrul legal pentru împroprietărirea fără drept cu terenuri forestiere în suprafață de până la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, a unităților de cult care au deținut în folosință sau administrare și nu în proprietate astfel de suprafețe”. Citește aici cererea sindicaliștilor pentru respingerea propunerii legislative.

Cum justifică parlamentarii PSD propunerea legislativă? Ei invocă o presupusă inechitate față de culte și arată că “pentru biserică, dobândirea proprietății devine un mijloc de atingere a scopurilor misionar-filantropice pentru care este constituită și un act de restabilire a adevărului istoric și juridic”. Sindicatele citează un răspuns al Ministerului Apelor și Pădurilor, care arată că Direcția Generală Păduri “nu susține propunerea legislativă propusă de inițiatori”. Federația Silva cere respingerea proiectului în Camera Deputaților și susțin că “va afecta considerabil patrimoniul public al statului, va afecta stabilitatea instituțională a administratorului fondului forestier proprietate publică a statului și va afecta negativ bugetul de stat”.

De ce a fost achitat Ludovic Orban

Magistrații ÎCCJ arată că Ludovic Orban a fost achitat definitiv în dosarul în care a fost acuzat că a cerut bani de la un afacerist pentru campania electorală pentru PMB deoarece nu există probe plauzibile care să confirme acuzațiile DNA, iar declarațiile denunțătorului nu sunt suficiente, scrie Mediafax. „Susținând netemeinicia sentinței penale apelate (achitarea în primă instanță, n.r.), parchetul, în esență, a arătat că aceasta „se întemeiază pe o evaluare eronată a acuzației, dar și a probatoriului administrat în cauză. Astfel, instanța de fond, nu a avut în vedere faptul că acuzația s-a întemeiat pe faptul că inculpatul și-a folosit influența, și nu autoritatea, cum greșit s-a reținut.” De asemenea, criticile au vizat și împrejurarea că „nu au fost analizate deloc probele care confirmă contextul faptei, și anume că inculpatul, în calitate de prim-vicepreședinte al P.... și candidat pentru funcția de primar general al capitalei a solicitat ajutor financiar, în cuantum de .... euro în numerar, de la martorul T. - președintele holdingului U., care avea mai multe contracte în derulare sau în perspectivă, cu Primăria Municipiului București”, se arată în motivarea judecătorilor de la ÎCCJ.

Potrivit magistraților, prima instanță a făcut un examen amplu al probelor din dosar, pe care le-a prezentat detaliat, nefiind însă, infirmată prezumția de nevinovăție. Similar primei instanțe, completul de 5 judecători de la ÎCCJ, cel care a judecat apelul, mai constată că din analiza probelor, a declarațiilor și a interceptărilor, „(care practic constituie fundamentul acuzațiilor aduse inculpatului) nu rezultă existența unor acțiuni exercitate de inculpatul O. care să întrunească elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare”. Mai mult, faptul că Ludovic Orban ar fi cerut bani (50.000 de euro) de la un om de afaceri reiese doar din declarațiile denunțătorului, aceasta fiind doar percepția lui.

În aceste condiții, magistrații arată că nu există în acest dosar nicio probă care să conducă la admiterea apelului DNA la achitarea lui Orban din primă instanță.

Instanța supremă l-a achitat definitiv, în martie 2018, pe președintele PNL, Ludovic Orban, în dosarul în care este acuzat că a cerut, în 2016, unui afacerist 50.000 de euro, pentru campania electorală pentru Primăria Capitalei.

Procurorul Iacob a demisionat din funcția de adjunct al șefului DNA

Procurorul Marius Iacob a demisionat ieri din funcția de adjunct al șefului DNA, după ce un complet al instanței supreme a admis recursul Inspecției Judiciare, menținând decizia prin care Iacob era sancționat cu avertisment pentru abateri disciplinare. Conform G4media, Marius Iacob și-a depus demisia la Ministerul Justiției, iar la CSM a depus o cerere de continuare a activității la DNA ca simplu procuror de execuție.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins în 11 septembrie 2018 una dintre acțiunile disciplinare formulate de Inspecția Judiciară împotriva procurorului șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Iacob. El era acuzat de IJ că a delegat un procuror șef serviciu, respectiv pe Carmen Simona Ricu, să reprezinte DNA într-un proces care avea ca obiect suspendarea ordinului prin care procurorul Mihaiela Moraru Iorga a fost suspendată din DNA. CSM a respins acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară și în cazul procurorului Carmen Simona Ricu. Inspecția Judiciară a contestat la decizia CSM.

Pintea: Pacienții români vor putea face transplant pulmonar în Ungaria

​România ar urma să semneze, la sfârșitul lunii mai, un acord cu Ungaria privind transplantul pulmonar, până la acest termen urmând să fie pusă la punct și procedura care le va permite pacienților români să meargă în țara vecină pentru astfel de intervenții, promite ministrul Sănătății, Sorina Pintea. Un singur spital din România este acreditat pentru transplant pulmonar - Spitalul Sfânta Maria din București - însă în doi ani de când spitalul este acreditat pentru transplant, aici s-au făcut doar 4 astfel de intervenții, toate anul trecut. “Am fost ieri în Ungaria și am discutat cu omologul meu, domnul ministru Miklos Kasler, de posibilitatea semnării unui acord privind efectuarea de transplant pulmonar pacienților din România și nu numai. Am discutat și despre achiziția comună de medicamente, despre probleme legate de oncologie. Pentru transplantul pulmonar avem un acord pe care deja l-am agreat ambele părți, dar eu am opinat că vom semna acest acord în momentul în care vom avea și procedura prin care pacienții vor merge în străinătate. Prin urmare, echipele tehnice vor începe să lucreze la procedura propriu zisă și am convenit cu partea ungară că la sfârșitul lunii mai vom semna aceste acord împreună cu procedura de transplant efectiv pentru pacienții din România”, a afirmat marți Sorina Pintea, citată de Agerpres. Ministrul Sănătății a mai precizat că există discuții și cu Eurotransplant, iar președintele Agenției Naționale de Transplant, Radu Zamfir, urmează să trimită o scrisoare de intenție pentru aderarea la această organizație.

Primarul Piteștiului, demis pentru conflict de interese

Primarul Piteștiului Cornel Ionică (PSD) a fost demis ieri, după ce ICCJ a confirmat raportul ANI prin care edilul era declarat în conflict de interese administrativ. Decizia poate fi contestată în contencios administrtiv, la Tribunalul Argeș. La rândul său, Ionică a declarat pentru epitesti.ro că nu a primit încă ordinul, că a aflat de la ziariști despre demiterea sa și, că după ce va primi documentul, va decide împreună cu juriștii cum va acționa. El are la dispoziție 10 zile pentru a contesta demiterea sa.

Ordinul a fost emis ca urmare a hotărârii definitive a ICCJ prin care Cornel Ionică a fost declarat în conflict de interese administrativ, fiind confirmat astfel raportul Agenției Naționale de Integritate. În urmă cu trei ani, ANI a decis că, în perioada exercitării mandatului 2008-2012, în calitate de viceprimar la Piteștiului, Ionică a participat la deliberarea și adoptarea a două hotărâri ale Consiliului Local având ca obiect validarea unor protocoale încheiate între Centrul Cultural al municipiului Pitești cu societăți comerciale la care ginerele său, este asociat și administrator.

Asociații ale magistraților critică jandarmii și conducerea Curții de Apel București pentru împiedicarea protestului de luni

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația “Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația “Inițiativa pentru Justiție” critică într-un comunicat de presă împiedicarea de către jandarmi și conducerea Curții de Apel București a protestului de luni seară al magistraților bucureșteni. “Orice încercare de intimidare a magistraților și de împiedicare a protestelor pașnice prin care aceștia atrag atenția asupra respectării independenței justiției pune în pericol înseși valorile fundamentale ale UE”, arată comunicatul citat. Mai mult, cele trei asociații arată că “atunci când sunt amenințate principii de bază ale statului de drept, magistrații au datoria de a trimite semnale de alarmă, de a lua o poziție fermă, indiferent de persoana care inițiază amenințarea”.

Alegerea primarilor în două tururi de scrutin, respinsă de comisiile din Camera Deputaților

Comisiile juridică și pentru administrație ale Camerei Deputaților au adoptat, ieri, un raport comun de respingere la proiectul inițiat de PNL care prevede alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Decizia vine după ce luni partenerul de guvernare al PSD, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a susținut că inițiativa opoziției trebuie discutată pentru că alegerea în două tururi este mai “democratică” și că formațiunea sa este dezavantajată de actuala formulă.

Comisiile de specialitate au respins Proiectul de Lege cu 13 voturi „pentru”, 9 voturi „împotrivă” și o abținere, potrivit Mediafax.

„Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se va face de biroul electoral de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate .Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, fapt care se consemnează în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se organizează un al doilea tur de scrutin”, prevede articolul 101 din proiectul legislativ inițiat de PNL.

Proiectul mai prevede că un al doilea tur de scrutin este organizat și în cazul unui blocaj între mai mulți candidați la funcția de primar.

De asemenea, potrivit inițiativei, la al doilea tur de scrutin participă numai candidații clasați pe primele două locuri, respectiv candidații aflați în situație de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur. În al doilea tur de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Până la alegerile locale din 2012, primarii erau aleși în două tururi de scrutin, legea fiind modificată, la inițiativa președintelui de atunci Traian Băsescu, de către fostul PDL.

Guvernul va modifica programul “Prima mașină”

Guvernul va aproba, în ședința de ieri, modificarea programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, astfel încât să devină “mai dinamic și mai atractiv”, pentru a încuraja achiziționarea de “autoturisme nepoluante și eficiente energetic”, a anunțat premierul Viorica Dăncilă. “Guvernul continuă să stimuleze piața auto prin măsuri adaptate pieței europene. Adoptăm astăzi un act normativ cu un important impact social, economic și pentru protecția mediului. Modificăm programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, cunoscut cetățenilor ca programul 'Prima mașină', astfel încât să devină mai dinamic și mai atractiv. Vrem să sprijinim cât mai mulți români care doresc să-și cumpere o mașină nouă”, a precizat Dăncilă în deschiderea ședinței. Premierul a adăugat că Guvernul, prin măsurile adoptate, va încuraja “achiziționarea de autoturisme nepoluante și eficiente energetic”.

București, în topul celor mai ieftine orașe din Europa în care să trăiești

Istanbul (locul 120) și București (locul 118) sunt în 2019 în topul celor mai ieftine orașe europene în care să trăiești, arată un studiu publicat marți de Economist Intelligence Unit (EIU), informează Euronews.

Pe plan global, pentru prima oară de când se realizează studiul, trei metropole - Singapore, Paris și Hong Kong - împart titlul de cel mai scump oraș din lume. Ele sunt urmate de Zurich, Geneva, Osaka, Seul, Copenhaga, New York, Tel Aviv și Los Angeles.

În Europa, orașele tradițional scumpe, Geneva și Zurich, ambele din Elveția, precum și Copenhaga din Danemarca, s-au alăturat Parisului în topul celor mai scumpe orașe din lume de vizitat și de locuit. Alte orașe europene scumpe sunt Oslo (locul 12), Viena (locul 14), Frankfurt și Helsinki (ambele pe locul 16), Londra (locul 22), Barcelona (locul 32), Madrid și Bruxelles (ambele pe locul 36), Amsterdam (locul 41). Din Asia sunt patru orașe (Singapore, Hong Kong, Osaka și Seul), din America de Nord două (New York și Los Angeles), în timp ce Tel Aviv este singurul reprezentant din Orientul Mijlociu. Cele mai ieftine orașe din lume sunt Caracas (Venezuela) și Damasc (Siria). Studiul analizează 133 de orașe din 93 de țări, comparând costurile medii pentru 160 de categorii, de la alimente, îmbrăcăminte, îngrijirea personală, divertisment până la transporturi și plata utilităților.

Alina Bica a scăpat de condamnare

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis o contestație în anulare formulată de fosta șefă a DIICOT Alina Bica și a dispus rejudecarea apelului în dosarul în care aceasta a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului.

Potrivit deciziei instanței, dosarul în faza de apel se va rejudeca pe 20 mai. Alina Bica se află în Costa Rica, ea fiind reprezentată în instanță de un avocat. Apărătorul acesteia a solicitat în instanță desființarea hotărârii de condamnare, invocând decizia Curții Constituționale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători de la Instanța supremă. Pe 26 iunie 2018, Alina Bica a fost condamnată de magistrații Instanței supreme la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului. În același dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a fost achitat de judecătorii Instanței supreme.

Papa Francisc a decis beatificarea a șapte episcopi greco-catolici români

Papa Francisc a autorizat, marți, promulgarea decretelor privind recunoașterea martiriului episcopilor greco catolici Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, uciși din ură față de credință în diferite locuri din România, între 1950 și 1970, anunță Vatican News.

Cei șapte episcopi vor fi beatificați cu ocazia vizitei Papei Francisc în România, la Blaj.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.