MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Solstițiul de iarnă 2023: Iarna astronomică începe vineri
Ce înseamnă și ce se vede pe cerul României
De vineri, 22 decembrie, se instalează iarna astronomică, al cărei început este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe bolta cerească, o consecință a mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.
Solstițiul de iarnă din emisfera nordică, la 22 decembrie, marchează începutul iernii astronomice, iar în această zi, cea mai „scurtă” din an, sunt cele mai puține ore de lumină, respectiv cele mai multe ore de întuneric. Pentru București, vor fi 8 ore și 50 de minute de lumină naturală, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute.
Solstițiile (când ziua este cea mai scurtă - sau cea mai lungă, în cazul solstițiului de vară), ca și echinocțiile (când ziua este egală cu noaptea) sunt consecința mișcarii reale a Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei Pământului. Echinocțiile și solstițiile se produc atunci când Soarele ocupă aparent o anumită poziție pe cer.
Solstițiile și echinocțiile au loc deoarece axa de rotație a Pământului este înclinată cu 23,4 grade în raport cu orbita Pământului în jurul Soarelui. Această înclinare determină anotimpurile planetei, deoarece emisfera nordică și cea sudică primesc cantități inegale de lumină solară pe parcursul unui an. În mod tradițional, solstițiile de vară și de iarnă au ajutat la marcarea schimbării anotimpurilor - împreună cu echinocțiile de primăvară și de toamnă. Cu toate acestea, meteorologii din zilele noastre folosesc în mod oficial înregistrările de temperatură pentru a trasa linii între anotimpuri.
Din martie până în septembrie, emisfera nordică este înclinată mai mult spre Soare, ceea ce determină primăvara și vara. Din septembrie până în martie, emisfera nordică este înclinată mai departe de Soare, astfel încât se simt toamna și iarna. În emisfera sudică, lucrurile stau invers.
Deoarece Pământul este înclinat pe axa sa, arcul pe care se deplasează Soarele în timpul zilei va crește și va scădea de-a lungul anului, pe măsură ce polul Pământului se îndreaptă fie spre Soare, fie se îndepărtează de acesta. Solstițiul de iarnă are loc în punctul minim pentru emisfera nordică, când Soarele se află cel mai jos pe cer. În acest moment, Polul Nord al Pământului este îndreptat în direcția opusă Soarelui (motiv pentru care este mult mai frig în emisfera nordică). Pentru persoanele care locuiesc în emisfera sudică, Polul Sud este îndreptat spre Soare, ceea ce face să înceapă vara.
Așadar, în două momente din fiecare an - care se numesc solstiții - Pământul este înclinat cel mai mult față de Soare. Emisfera înclinată cel mai mult spre Soare are parte de cea mai lungă zi, în timp ce emisfera aflată mai departe de Soare are parte de cea mai lungă noapte. În timpul solstițiului de vară al emisferei nordice - care cade întotdeauna în jurul datei de 21 iunie - emisfera sudică trece prin solstițiul de iarnă. De asemenea, în timpul solstițiului de iarnă al emisferei nordice - care cade întotdeauna în jurul datei de 21-22 decembrie - în emisfera sudică este solstițiul de vară.
Ora solstițiului
La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” - ținând cont de latitudinea medie a României, care este de 45° - la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
Solstițiile au loc în același timp în întreaga lume, dar orele locale variază în funcție de fusurile orare.
În 2023, solstițiul de iarnă are loc în România la 22 decembrie, la ora 5:37, potrivit astro-urseanu.ro. Începând de la această dată, până la 21 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.
Cuvântul solstițiu provine din latinescul „sol” - soare și „sistere” - a sta pe loc. Deci, în traducere liberă, înseamnă „soarele stă pe loc”. Asta, pentru că timp de câteva zile, înainte și după solstițiu, traiectoria Soarelui pe cer pare să înghețe. Schimbarea înălțimii sale la amiază este atât de mică, încât traiectoria Soarelui pare să rămână aceeași sau să stea nemișcată.
Pământul nu este singura planetă cu solstiții și echinocții; orice planetă cu o axă de rotație înclinată le-ar vedea. Totuși, anotimpurile altor planete nu sunt egale din punct de vedere climatic cu cele de pe Pământ. În primul rând, planetele variază în ceea ce privește înclinațiile lor axiale. Axa de rotație a planetei Venus, de exemplu, este înclinată cu doar trei grade, astfel încât există o diferență sezonieră mult mai mică între solstițiile de vară și de iarnă venusiene decât cele de pe Pământ. În plus, planete precum Marte au orbite mai puțin circulare decât cele ale Pământului în jurul Soarelui, ceea ce înseamnă că distanțele lor față de Soare variază mai mult decât ale noastre, cu efecte corespunzătoare mai mari asupra temperaturii sezoniere.
Înclinarea axială a Pământului joacă un rol mult mai important decât orbita sa aproape circulară în reglementarea anotimpurilor anuale. Astfel, Pământul se apropie cel mai mult de Soare în fiecare an la aproximativ două săptămâni după solstițiul din decembrie, în timpul iernii din emisfera nordică. Pământul este cel mai departe de Soare la aproximativ două săptămâni după solstițiul din iunie, în timpul verii din emisfera nordică.
Istorie
Timp de milenii, culturile din întreaga lume au conceput diverse modalități de a sărbători și de a venera aceste evenimente celeste - de la construirea unor structuri care se aliniază cu solstițiul până la organizarea unor festivaluri zgomotoase în cinstea acestuia, arată nationalgeographic.com.
Deși scopul enigmaticei structuri englezești Stonehenge rămâne necunoscut, acest monument vechi de 5.000 de ani are o relație faimoasă și specială cu solstițiile. La solstițiul de vară, Piatra Călcâiului (Heel Stone), care se află în afara cercului principal de la Stonehenge, se aliniază cu soarele care răsare.
În Egipt, Marile Piramide de la Giza par să fie aliniate și ele cu soarele. Atunci când este privit dinspre Sfinx, soarele apune între piramidele lui Khufu și Khafre în timpul solstițiului de vară - deși rămâne neclar cum anume au orientat-o egiptenii antici în acest fel.
Multe culturi au găsit modalități unice de a marca solstițiul de vară. Sărbătoarea tradițională scandinavă de la solstițiul de vară îl întâmpină cu dansuri, băutură și romantism. În timpul sărbătorii slave Ivan Kupala, oamenii poartă coronițe de flori și dansează în jurul focurilor de tabără, în timp ce unele suflete curajoase sar peste foc pentru a-și asigura norocul și sănătatea. Într-o tradiție mai modernă, locuitorii din Fairbanks, Alaska, dau startul solstițiului de vară cu un meci de baseball pe timp de noapte pentru a sărbători faptul că pot avea până la 22 de ore și jumătate de lumină pe timp de vară. Jocul "Midnight Sun Game" se joacă din 1906.
Solstițiul de iarnă a avut și el parte de sărbători. Pe 24 iunie, când este solstițiu de iarnă în emisfera sudică, Imperiul Inca sărbătorea Inti Raymi, un festival care îl onora pe Inti, puternicul zeu al soarelui din religia incașă, și marca noul an incaș. Festivalul este încă sărbătorit în Anzi, iar din 1944, o reconstituire a Inti Raymi a fost organizată în Cusco, Peru, la mai puțin de 3 km de locul de origine al Imperiului Inca.
Vechii romani sărbătoreau solstițiul de iarnă cu Saturnalia, un festival de șapte zile care presupunea oferirea de cadouri, decorarea caselor cu plante și aprinderea de lumânări.
Și în România, simbolismul obiceiurilor de iarnă poate fi pus în legătură cu acest moment din an și cu aceste tradiții străvechi.
Iar iranienii sărbătoresc Yalda în decembrie. Festivalul - o sărbătoare importantă încă de când zoroastrismul era religia dominantă a Iranului - onorează în mod tradițional nașterea lui Mithra, zeița persană antică a luminii.
Ce se vede pe cerul României
În săptămâna astronomică 18-24 decembrie 2023, la București, Soarele apune pe la ora 16:37, un pic mai devreme înspre estul țării și cu câteva minute mai târziu în vest, scrie astro-urseanu.ro. Noaptea astronomică crește ca durată, iar în această săptămână începe de la ora 18:23 și durează 15 ore și 10 minute (la București).
Văzut de pe Pământ, Soarele se află în constelația Sagittarius.
Luna se vede seara, iar pe 19 decembrie s-a produs faza de Primul Pătrar. Când este în această fază, Luna se află cel mai sus pe cer, înspre sud, la ora la care apune Soarele, și apune la miezul nopții.
În serile de 21, 22 și 24 decembrie Luna trece pe lângă Jupiter.
Saturn și Jupiter se văd seara, iar de la 4:30 dimineața se vede Venus.
Saturn se vede doar câteva ore după lăsarea întunericului. Imediat cum se face noapte, planeta se vede înspre sud, nu foarte sus pe cer, ca o stea singuratică, care nu pâlpâie. În această perioadă Saturn se află la 1,5 miliarde de km, distanța obișnuită.
Jupiter se vede mult mai bine, pentru că este mai aproape de noi decât Saturn, de două ori mai aproape. O puteți vedea ca pe o stea foarte strălucitoare, imediat cum se face noapte, sus pe cer, înspre sud-est. Ajunge cel mai sus pe cer la ora 20:30. Jupiter apune la ora 3:30 dimineața. În seara de 22 decembrie Luna se va afla în preajma planetei.
Venus răsare cu trei ore înaintea Soarelui și se vede înspre sud-est, începând cu ora 4:30. Planeta este și mai strălucitoare decât Jupiter, dar se vede destul de jos față de orizont. Ca să o vedeți, priviți pe la 5-5:30 dimineața înspre direcția în care răsare Soarele. Momentan se află la depărtare de 165 milioane km, fiind cea mai apropiată planetă de noi în această perioadă.
Planetele Uranus și Neptun sunt și ele pe cer în nopțile de decembrie, dar nu se văd cu ochiul liber. La 22 decembrie, Mercur se află între Soare și Pământ. Este și la cea mai mică depărtare de noi, la 101 milioane km.
Psihiatru: Societatea, adesea, descrie un tablou idealizat al sezonului sărbătorilor
Sezonul sărbătorilor de iarnă, adesea prezentat ca un simbol al bucuriei, festivității, liniștii și păcii interioare, ascunde o poveste mai profundă și mai complexă, care adesea se transformă într-o sursă de stres și anxietate întrucât așteptările ridicate legate de cadourile perfecte, masa festivă ideală și decorarea casei pot crea o presiune enormă, afirmă dr. Bianca Augusta Oroian, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" Iași.
În timp ce pentru mulți această perioadă este sinonimă cu împlinirea, întâlnirile de familie și sărbătorile, pentru unii prezintă o serie de provocări emoționale mai puțin vizibile, dar cu un profund impact.
"Această perioadă a anului, cu dualitatea sa, transformă sezonul de iarnă și sărbătorile într-un interval temporal unic, care merită atenție din perspectiva psihologică. Accentul pus pe întâlnirile familiale și sociale în timpul sărbătorilor poate, paradoxal, accentua sentimentele de singurătate și izolare pentru multe persoane. Aceasta este o realitate resimțită în mod particular de vârstnici, persoanele singure sau cei care se află departe de familie", a explicat, pentru Agerpres, dr. Bianca Augusta Oroian, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" Iași.
Aceasta a afirmat, totodată, că persoanele care nu au parteneri sau un cerc social extins pot simți o presiune și mai mare de izolare într-o perioadă în care societatea celebrează conexiunile și relațiile.
"Pentru cei care trăiesc departe de familie, din motive legate de muncă, educație sau alte circumstanțe, sărbătorile pot acutiza distanța și separarea, accentuând sentimentele de singurătate. Multe persoane se confruntă cu realitatea solitudinii în această perioadă, care poate fi în contradicție cu mesajele omniprezente de fericire și comunitate. În acest context, încurajăm participarea la evenimente comunitare sau activități de grup, care pot fi benefice în reducerea sentimentelor de izolare. Totodată, activitățile de voluntariat pot fi o modalitate eficientă de a combate singurătatea, oferind un sentiment de scop și conectare cu alții", afirmă Bianca Augusta Oroian.
Ea a ținut să precizeze că perioada sfârșitului de an poate fi extrem de stresantă și plină de anxietăți din cauza presiunilor legate de pregătirile pentru sărbători, tensiunilor financiare și adunărilor sociale.
"Această perioadă, deși ar trebui să fie una de bucurie și relaxare, adesea se transformă într-o sursă de stres și anxietate. Așteptările ridicate legate de cadouri perfecte, mese festive ideale și decorarea casei pot crea o presiune enormă", precizează psihiatrul ieșean.
Potrivit acesteia, pregătirile pentru sărbători, inclusiv gătitul, curățenia și organizarea evenimentelor, pot fi uneori copleșitoare.
"Presiunea de a cumpăra cadouri pentru familie și prieteni poate duce la dificultăți financiare, mai ales în condițiile economice actuale", spune dr. Bianca Augusta Oroian.
“Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte”
Stresul sărbătorilor afectează în mod deosebit femeile, care adesea sunt responsabile cu gestionarea planificării și pregătirilor pentru această perioadă, conform Institutului American de Stres.
"Este important să ne amintim că sărbătorile nu trebuie să fie perfecte. Setarea unor așteptări realiste poate diminua presiunea simțită. Este esențial să nu uităm de nevoile noastre personale, să găsim timp pentru relaxare și pentru activități care ne aduc bucurie. Este necesar să știm că este acceptabil să spunem 'nu' unor evenimente sociale, atunci când simțim că bateria noastră socială sau emoțională este aproape consumată. De asemenea, împărtășirea sentimentelor și preocupărilor noastre cu prietenii de încredere, familia sau un consilier profesional ne poate oferi alinare și perspective noi", explică ea.
Totodată, presiunea societății și așteptările nerealiste ne pot influența în perioada sărbătorilor de iarnă. "Societatea, adesea, descrie un tablou idealizat al sezonului sărbătorilor - unul plin de adunări perfecte, cadouri și beatitudine. Această reprezentare poate crea așteptări nerealiste, mai ales pentru cei care simt că experiențele lor nu corespund acestor idealuri. Există numeroase postări în social media cu vacanțe perfecte, locuri parcă desprinse din povești, experiențe inedite, lucruri care pot amplifica sentimentele de inferioritate sau devalorizare ale unor oameni care simt că viața lor poate nu va arăta niciodată în acel fel. Dar mulți indivizi se confruntă cu presiuni financiare, singurătate sau conflicte familiale, care contrastează puternic cu portretizarea acestui sezon de către societate. Această discrepanță poate duce la sentimente de inadecvare, stres suplimentar și izolare", arată dr. Oroian.
Însă, susține aceasta, sărbătorile de sfârșit de an se transformă într-o perioadă de doliu și de tristețe intensă pentru cei care au pierdut pe cineva drag. "Contrastul dintre sentimentele personale de pierdere și atmosfera generală de sărbătoare poate fi deosebit de strident. Acești oameni se pot simți copleșiți de tristețe și nostalgie, resimțind durerea pierderii chiar mai intens în acest context. Sărbătorile adesea readuc amintiri ale momentelor petrecute cu persoanele pierdute, făcând ca absența acestora să fie simțită și mai puternic. Doliul în acest timp necesită o abordare plină de sprijin, susținere și înțelegere, atât din partea celor dragi, cât și a profesioniștilor, dacă este necesar. Este crucial ca societatea să recunoască și să respecte faptul că sărbătorile nu reprezintă o perioadă plină de fericire pentru toată lumea și să arate empatie față de cei care trec prin perioade dificile. În acest caz, se poate proceda prin încurajarea celor care suferă să nu se izoleze și să participe, în măsura în care se simt confortabil, la activități care pot aduce, într-o oarecare măsură, alinare și bucurie", declară Augusta Oroian.
Dincolo de toate acestea, pentru fiecare dintre noi sfârșitul de an este un moment al bilanțurilor. "Finalul de an aduce cu sine un bilanț, ne gândim la ce am realizat, câte obiective am bifat din câte ne-am propus, dar de multe ori ne fixăm mai degrabă pe ce nu am dus la bun sfârșit sau la planurile care nu s-au concretizat. Acest lucru poate amplifica sentimentul de inferioritate, ne poate afecta stima de sine și ne poate dezechilibra. Deși la final de an unii dintre noi gândim pragmatic, preocupându-ne de aspectele practice ale anului trecut, poate nevoile noastre ar fi altele: un moment petrecut doar cu noi, cu gândurile și emoțiile noastre, departe de vacarm, de agitație și aglomerație. Un moment în care să evaluăm anul care a trecut, să mulțumim pentru lucrurile bune care s-au întâmplat sau pentru lecțiile pe care le-am învățat din evenimentele mai puțin plăcute", conchide Augusta Bianca Oroian, medic specialist psihiatru.
Amnistia evazioniștilor: Premierul își apără legea dând-o exemplu pe Shakira
Premierul Marcel Ciolacu se declară dispus să facă un pas în spate și să modifice legea amnistiei evazioniștilor, al cărei inițiator a fost alături de Nicolae Ciucă și care prevede că cei ce încalcă legea, dar achită prejudiciul, mărit acum la 1 milion de euro, scapă de pușcărie.
„Dacă experții de la parchete au alte puncte de vedere, o să modificăm. S-a făcut o estimare că ceea ce a funcționat până acum a fost o tâmpenie. Au făcut alte state înaintea noastră aceste estimări si a reieșit că prioritatea oricărui stat este încasarea banilor. Dacă de la parchete îmi vine că nu e bine, nu am nicio problemă să modificăm. Au făcut Germania, toată lumea. Marcel Avram este un caz celebru. Patronul de la Bayern Munchen - un celebru caz, Shakira, Messi, toată lumea! Le-au luat banii dublu și asta este. Nu că le luăm 15%, ci le luăm dobânzi, penalități, plus 15%.
Vreți să-i băgăm în puscărie? Nu am o problemă, dar problema este că în ultimii 10 ani nu am băgat pe nimeni. Ah, pe Gică Popescu, bun, am dat lovitura! Și a și plătit prejudiciul. E falsă tema!”, a declarat Marcel Ciolacu, înaintea ședinței de vineri a Guvernului.
Amintim că Parlamentul a votat marți un proiect de lege care scade pedepsele pentru cei care produc prin evaziune fiscală prejudicii de până la un milion de euro. În cazul în care sunt prinși, aceștia pot scăpa total de răspunderea penală dacă achită prejudiciul plus 15%.
USR și Forța Dreptei au sesizat miercuri Curtea Constituțională pe legea Ciucă-Ciolacu care îi scapă pe evazioniștii fiscali de răspundere penală dacă achită prejudiciul de sub un milion de euro.
Marcel Ciolacu a susținut și miercuri că, de fapt, „dezincriminarea faptelor nu există”.
„Respectivul a încălcat legea, iar a doua oară când încalcă legea se duce la pușcărie. Eu nu am fost inițiatorul, a fost un amendament. Eu nu sunt nici judecător, nici procuror. Pe mine nu mă interesează să bag pe nimeni la pușcărie. Responsabilitatea mea e să fac un buget sustenabil. Pe mine mă interesează banii pe care trebuie să mi-i dea înapoi”, a susținut premierul.
Zelenski: Slavă Domnului, a apărut România inteligentă și ne-a ajutat
România a ajutat Ucraina să supraviețuiască în timpul blocadei poloneze a exporturilor agricole, a declarat președintele Volodimir Zelenski, conform Interfax Ucraina. „Slavă Domnului, a apărut România inteligentă”, a spus liderul de la Kiev.
El a făcut aceste declarații într-o conferință de presă: „Slavă Domnului, a apărut România inteligentă și președintele României, Klaus Iohannis, m-a ajutat pur și simplu. El i-a ajutat pe fermierii noștri să supraviețuiască. Și el a avut atâtea dificultăți, a avut proteste. Cred că el a arătat manifestarea unui om puternic care a spus: «Mai întâi valorile, apoi vin costurile»”.
Președintele Ucrainei a susținut că problema cerealelor „nu poate fi politizată atunci când totul este blocat”, făcând referire la deciziile vechiului guvern conservator de a interzice importurile ucrainene de cereale.
„Din aprilie până în septembrie a fost foarte dificil, am pierdut sute de milioane de dolari, am pierdut o parte din recoltă, am pierdut în fiecare zi”. În același timp, Zelenski a remarcat că un nou guvern s-a format la Varșovia după alegeri, ceea ce ar putea ajuta la rezolvarea situației de la graniță, unde în prezent punctele de trecere sunt blocate de un protest al șoferilor polonezi de camioane, care se plâng de concurența, neloială, pe care le-ar face-o colegii din Ucraina.
Primarul unei comune din Boroșani, reținut pentru trafic de influență
Primarul comunei Drăgușeni, din județul Boroșani, a fost reținut pentru trafic de influență după ce a pretins și primit 2.000 de euro pentru a facilita angajarea unei persoane ca asistent medical la Sanatoriul de Neuropsihiatrie Podriga, a anunțat joi DNA. Reținerea a fost făcută în contextul anchetei privind mita dată pentru angajări în sistemul sanitar, la Botoșani. ”Procurorii DNA au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea, începând cu data de 20 decembrie 2023, a inculpatului Eugen Nechita, primar al comunei Drăgușeni, județul Botoșani, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență”, transmite DNA. Conform anchetatorilor, în cursul anului 2020, inculpatul Nechita Eugen, ar fi pretins și primit de la două persoane suma de 2.000 de euro, pentru a-și exercita influența pe care ar fi pretins că ar avea-o asupra unor factori decidenți din conducerea Sanatoriului de Neuropsihiatrie Podriga, județul Botoșani, pentru ca aceștia să dispună angajarea unei rude a persoanelor respective pe un post de asistent medical.
Promisiunea făcută de primar nu ar mai fi fost adusă la îndeplinire, postul respectiv fiind ocupat, printr-un transfer, de către o altă persoană. Lui Nechita i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile și a fost prezentat Tribunalului Suceava cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Se modifică abrevierea din epoca sovietică pentru aeroportul din Chișinău
Republica Moldova își va modifica abrevierea internațională de trei litere pentru aeroportul din Chișinău, a anunțat miercuri ministrul Andrei Spînu, care consideră că acest demers este o nouă încercare de a se distanța de moștenirea sovietică și de dependența de limba rusă a fostei republici din componența URSS.
Ministrul a declarat că, începând cu 18 ianuarie, aeroportul din Chișinău va folosi abrevierea RMO - însemnând Republica Moldova - în locul denumirii din epoca sovietică KIV. Vechea abreviere era folosită ca o aproximare a denumirii capitalei moldovene în limba rusă (Kișinev), care a fost înlocuită în era post-sovietică de Chișinău, denumirea în limba română. "Schimbarea unei abrevieri este o procedură destul de îndelungată și durează de aproape un an", a declarat Spînu pentru ProTV Chișinău. "Scopul principal este să eliminăm denumirea rusească de KIV și să scăpăm de moștenirea a ceea ce a însemnat numele Kișinev", a spus Spînu.
Limba română este singura limbă de stat în Republica Moldova, dar limba rusă este încă folosită pe scară largă.
Spînu a declarat că încercările de a găsi alte abrevieri care să reflecte numele post-sovietic al capitalei s-au lovit de dificultăți, deoarece acestea erau deja folosite pe internet. "Cred că ne vom obișnui rapid cu noua abreviere care semnifică numele țării noastre", a declarat el pentru ProTV Chișinău.
Președinta proeuropeană Maia Sandu a denunțat invazia Rusiei în Ucraina și a indicat Moscova drept principala amenințare la adresa securității țării sale. Luna aceasta, Uniunea Europeană a acceptat să înceapă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât și cu Republica Moldova. Moscova a acuzat-o pe Sandu și pe alți oficiali moldoveni că sunt rusofobi.
Dâmbovița: O persoană a murit și alte șapte au fost rănite în accidentul de la Corbii Mari
O persoană a murit și alte șapte au fost rănite în accidentul de miercuri seara din localitatea dâmbovițeană Corbii Mari, unde un microbuz s-a răsturnat în șanț, informează IPJ Dâmbovița.
Autoritățile au decis să activeze Planul Roșu de Intervenție la nivelul județului Dâmbovița având în vedere numărul de persoane implicate în accidentul de la Corbii Mari. În microbuzul răsturnat în șanț erau opt cetățeni srilankezi, care deplasau din județul Teleorman către județul Ilfov.
"Polițiștii din cadrul Poliției Orașului Găești au fost sesizați prin SNUAU 112 cu privire la faptul că în localitatea Corbii Mari s-a produs un accident rutier. În urma deplasării la fața locului și din primele cercetări efectuate, polițiștii au constatat că un bărbat, în timp ce ar fi condus un microbuz (8Â1 locuri), pe drumul județean 701, în afara localității Corbii Mari, ar fi părăsit partea carosabilă, s-ar fi răsturnat și izbit de un cap de pod. În microbuz se aflau opt persoane de cetățenie srilankeză", precizează IPJ Dâmbovița.
Conform IGSU, șase dintre persoanele rănite au fost transportate la spital, iar una a refuzat să fie dusă la o unitate medicală.
La fața locului au intervenit forțe sporite de salvatori din Dâmbovița și Teleorman. S-a acționat cu două mașini de stingere, șapte echipaje SMURD, un echipaj de descarcerare și cinci ambulanțe.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
