Național

MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: România și Covid-19, ziua și recordul

Ziarul de Vrancea
7 iul 2020 402 vizualizări

Pentru a doua zi la rând, în țara noastră a fost raportat un număr record de infectări, pentru prima data de la începutul pandemiei cifra cazurilor zilnice depășind 600

​România a înregistrat ieri, 9 iulie, cel mai grav bilanț de COVID-19, de la debutul pandemiei. Au fost raportate 614 noi îmbolnăviri, bilanțul infecțiilor cu coronavirus ajungând astfel la 30.789. Cu o zi în urmă, au fost raportate 555 de noi cazuri, ceea ce a reprezentat de asemenea un record. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 22.574 au fost externate, dintre care 20.969 de pacienți vindecați și 1.605 de pacienți asimptomatici, externați la 10 zile după depistare. Până ieri, la nivel național, au fost prelucrate 809.663 de teste. În ultimele 24 de ore au fost prelucrate 13.179 de teste. La terapie Intensivă, erau internați 240 de pacienți. În ultimele 24 de ore s-au înregistrat 17 decese (13 bărbați și 4 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Dâmbovița, Galați, Gorj, București, Tulcea și Vrancea. Dintre acestea, 1 deces a fost întregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 5 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 4 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 4 decese la persoane de peste 80 de ani. 16 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru 1 deces nu au fost raportate comorbidități.

Alți doi români din Grecia, testați pozitiv

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, ieri, că doi români în Grecia au fost testați pozitiv pentru infecția cu noul coronavirus. Primul se află în insula Thassos, iar al doilea în Paralia Katerini. Românul din Thassos este în carantină, într-un hotel, iar starea lui de sănătate este bună, precum și starea de sănătate a celui de-al doilea român este bună. MAE a precizat, duminică, că o românca diagnosticată cu coronavirus în Creta a sosit pe insulă în 1 iulie, cu o cursă charter directă pe ruta București - Heraklion și că ea a fost deja transferată într-un hotel special pentru carantină împreună cu un membru al familiei. Starea sa este bună și este monitorizată medical. Conform MAE, începând de ieri, completarea obligatorie a formularului electronic (Passenger Locator Form) de către persoanele care intră pe teritoriul Republicii Elene (pe cale aeriană, rutieră sau maritimă) trebuie făcută cu cel puțin 24 de ore înainte de data călătoriei, și nu cu 48 de ore cum era valabil inițial. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare. Formularul este disponibil în limba engleză la adresa https://travel.gov.gr, unde sunt precizate și condițiile de călătorie valabile pentru această perioadă.

Arhiepiscopul Tomisului sfidează regulile de protecție la Suceava

IPS Teodosie a oficiat o slujbă într-o mănăstire din nordul țării, unde credincioșii nu au purtat măști și nu au respectat distanța fizică Arhiepiscopul Tomisului a fost prezent, miercuri seara, la Mănăstirea “Acoperământul Maicii Domnului” din Gheorghițeni, Dorna Arini, din județul Suceava, unde a oficiat Liturghia Sfântul Ioan Gură de Aur. Slujba a fost transmisă pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Tomisului, iar pe imagini se poate observa cum zeci de credincioși nu poartă mască și stau foarte apropiați unii de ceilalți. De asemenea, la un moment dat, Arhiepiscopul Tomisului împărtășește mai mulți copii. Arhiepiscopia Tomisului a anunțat că nu dorește să comenteze imaginile respective. Potrivit datelor de pe site-ul lăcașului de cult, așezământul monahal „Acoperământul Maicii Domnului” a fost ridicat de către Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, născut pe acele meleaguri, iar ctitorii mănăstirii sunt părinții înaltului ierarh. Biserica a fost ridicată în urmă cu 20 de ani și este o construcție în stil maramureșan.  În cadrul mănăstirii funcționează o pensiune monahală cu spații de cazare pentru pelerini, mai precizează site-ul lăcașului de cult. IPS Teodosie nu se află la prima ispravă de acest gen. El a sfidat în repetate rânduri regulile de protecție impuse de autorități și aprobate de Patriarhie.

Patru din cinci români laudă libertatea de circulație din UE

Majoritatea românilor (92%) cunosc noțiunea de “cetățean al Uniunii Europene”, media europeană fiind de 91%, arată un nou sondaj Eurobarometru pe tema “Cetățenia UE și democrația”, ale cărui rezultate au fost publicate ieri de Comisia Europeană.Potrivit sursei citate, sensibilizarea cetățenilor s-a aflat în creștere constantă din 2015, când a înregistrat 87%, ajungând în prezent la cel mai ridicat nivel din 2007. În plus, 83% dintre respondenții români consideră că libertatea de circulație în cadrul UE aduce beneficii generale economiei, comparativ cu o medie europeană de 84%. Majoritatea europenilor sunt bine informați cu privire la drepturile lor electorale - la nivel național și european. Tot joi, Comisia Europeană lansează și o consultare publică despre drepturile care decurg din statutul de cetățean al UE.

“Mă bucur să constat că din ce în ce mai mulți europeni sunt informați despre drepturile lor care decurg din cetățenia UE: dreptul de a locui într-un alt stat membru, de a fi tratat în mod egal indiferent de cetățenie sau de a vota și de a candida la alegerile europene. Cetățenii trebuie să știe însă și cum să își apere aceste drepturi atunci când nu sunt respectate. Vreau să le oferim cetățenilor europeni toate mijloacele necesare pentru a profita pe deplin de tot ce le poate oferi Europa”, a declarat vicepreședinta pentru valori și transparență, Vera Jourova.

La rândul său, comisarul pentru justiție și consumatori, Didier Reynders, a declarat că “promovarea cetățeniei UE și încurajarea participării la viața democratică reprezintă în continuare una dintre prioritățile Comisiei. De aceea, faptul că o majoritate covârșitoare a europenilor știu ce înseamnă concret a fi cetățean al Uniunii Europene este foarte încurajator. Comisia Europeană se angajează totodată să acționeze pentru a le permite cetățenilor să beneficieze în continuare de toate drepturile conferite de cetățenia UE. Acest angajament este cu atât mai puternic în aceste vremuri marcate de pandemia de COVID-19, când trebuie să fim deosebit de vigilenți pentru a proteja drepturile cetățenilor”.

Sensibilitățile europenilor

Potrivit sondajului, mai mult de șase europeni din zece (65%) cunosc noțiunea de “cetățenie a Uniunii” și știu ce presupune, în timp ce aproape unul din trei (26%) a auzit despre ea. Cetățenii sunt sensibilizați îndeosebi în legătură cu dreptul de a depune o plângere la instituțiile Uniunii Europene (89%), cu dreptul de ședere în orice stat membru al UE (85%) și cu dreptul de a fi tratat în același mod ca un cetățean al statului membru respectiv (81%) atunci când se află într-un alt stat membru. Deși procentul europenilor care știu ce au de făcut în cazul în care drepturile lor de cetățeni ai UE nu sunt respectate crește constant, numai 37% dintre europeni consideră că sunt bine informați, ceea ce reprezintă o creștere cu 11 puncte procentuale față de proporția de 26% înregistrată în 2015. În fine, 92% dintre respondenți au declarat că, dacă s-ar afla într-un stat din afara UE în care țara lor nu dispune de consulat sau ambasadă și ar avea nevoie de ajutor, ar solicita sprijin din partea unei delegații UE. Atunci când au fost întrebați cu privire la libera circulație, 84% dintre respondenți au declarat că sunt de părere că economia țării lor beneficiază, în general, de pe urma liberei circulații a cetățenilor UE în Uniunea Europeană. Proporția acestora a crescut cu 13 puncte procentuale față de 2015, an în care 71% dintre cetățeni recunoșteau avantajele oferite de libera circulație. Sondajul Eurobarometru a fost realizat înainte de introducerea, în majoritatea statelor membre, a măsurilor de izolare în contextul pandemiei de COVID-19. Sondajul Eurobarometru a inclus și o serie de întrebări despre drepturile electorale ale cetățenilor UE. Peste șapte din zece respondenți (71%) știu că un cetățean european care locuiește într-o altă țară UE decât țara sa de origine are dreptul de a vota sau de a candida la alegerile pentru Parlamentul European. Atunci când au fost întrebați despre alegerile pentru Parlamentul European din 2019, marea majoritate a respondenților au declarat că ar fi fost mai dispuși să voteze dacă ar fi avut la dispoziție informații mai multe sau mai clare cu privire la alegeri în general și la impactul UE asupra vieții de zi cu zi în particular.

CSM a protejat-o pe Adina Florea secretizându-i declarațiile de avere

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat declarațiile de avere ale Adinei Florea, procuror în cadrul Secției de investigare a magistrațiilor, cu o întârziere de peste un an față de termenul legal.CSM a făcut acest lucru abia în urma unei cereri scrise venită din partea publicației Newsweek România. Declarația de avere a Adinei Florea din 2019 trebuia depusă în urmă cu un an și o lună, iar cea din 2020 pe 15 iunie. Abia la sesizarea Newsweek România, CSM a decis, în cursul zilei de miercuri, să facă publice declarațiile de avere ale Adinei Florea. Ambele declarații de avere – completate pe 4 iunie 2019, respectiv 25 mai 2020 - au fost încărcate pe site-ul CSM pe 8 iulie 2020.

IGPR: 24 din 25 de accidente cu mașini cu volan pe dreapta, din vina șoferilor acestora

Din 25 de accidente rutiere produse în prima jumătate a anului și în care au fost implicate autoturisme cu volan pe partea dreaptă 24 au fost din vina conducătorilor acestor vehicule, informează, joi, Poliția Română.Potrivit IGPR, acest tip de autovehicul asigură o vizibilitate redusă în cazul depășirilor, șoferul trebuind să pătrundă pe contrasens mai mult decât ar fi nevoie în cazul mașinilor cu volanul pe partea stângă.“De cele mai multe ori, accidentele rutiere în care sunt implicate autovehicule cu postul de conducere pe partea dreaptă sunt produse din vina șoferilor acestora, pe fondul unei depășiri neregulamentare. Acest tip de autovehicul asigură o vizibilitate redusă față de traficul din sens opus, motiv pentru care conducătorul auto, pentru a depăși sau a efectua o altă manevră prin care își schimbă direcția de deplasare, este nevoit să pătrundă pe celălalt sens de deplasare mai mult decât ar fi nevoie ca în cazul autovehiculelor cu postul de conducere pe partea stângă”, se explică într-un comunicat transmis de Poliția Română.Totodată, arată sursa citată, situația devine și mai riscantă pe timp de noapte sau în condiții meteo nefavorabile - ceață, ploaie, ninsoare.“În primele șase luni ale acestui an s-au produs 25 de accidente rutiere grave cu implicarea autovehiculelor cu post de conducere pe partea dreaptă, soldate cu decesul a 16 persoane și rănirea gravă a altor 24. În 24 dintre cele 25 de accidente, vina a aparținut șoferilor acestor autovehicule”, se menționează în comunicat.

Anul trecut, precizează polițiștii, conducătorii de autovehicule cu post de conducere pe partea dreaptă au fost implicați în 90 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 35 de persoane și 88 rănite grav. În cazul a 77 de accidente, vina a aparținut conducătorilor acestor autovehicule, evenimente în urma cărora 32 de persoane și-au pierdut viața și 77 au suferit leziuni grave.În anul 2018, conducătorii de autovehicule cu post de conducere pe partea dreaptă au fost implicați în 102 accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 28 de persoane și 106 rănite grav.Poliția Română informează că, prin Direcția Rutieră, a transmis o solicitare Regiei Autonome - Registrul Auto Român, prin care s-a propus ca aceste autovehicule să fie omologate numai după mutarea postului de conducere pe partea stângă și asigurarea celorlalte norme tehnice de admitere în circulație, care ar decurge în urma modificărilor.Registrul Auto Român a precizat că, în conformitate cu prevederile directivei 2007/46/CE referitoare la omologarea vehiculelor rutiere și a principiilor privind libera circulație a mărfurilor în cadrul Uniunii Europene, statele membre nu pot interzice înmatricularea vehiculelor care au fost omologate comunitar de un alt stat membru.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.