MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: România, învinsă la CEDO de o femeie de serviciu hărțuită sexual de șef
Cazul ei a fost clasat în țară, după ce anchetatorii au stabilit că femeia a fost hărțuită, dar nu și umilită
O femeie de serviciu care lucrează într-o gară din județul Timiș a învins România la CEDO, unde a reclamat că a fost hărțuită sexual de către șeful ei, iar instanțele din România nu i-au făcut dreptate. Decizia Curții de la Strasbourg reprezintă un precedent important pentru cazurile de hărțuire sexuală din România. Conform deciziri CEDO, statul român trebuie să îi plătească femeii daune morale de 7.500 de euro, scrie clujust.ro.
Cazul a fost semnalat și de ministrul Familiei, Gabriela Firea, care spune că hărțuirea sexuală la locul de muncă este o realitate, fiind vorba despre o faptă penală ca trebuie anchetată ca atare. “Simt revoltă de fiecare dată când se râde de femeile care spun că șefii lor au un comportament nepotrivit. Hărțuirea sexuală este o faptă penală și trebuie anchetată ca atare. Din păcate, în urmă cu două zile, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru că nu a tratat cu atenție plângerile unei angajate care a fost hărțuită repetat de șeful ei”, spune Gabriela Firea pe Facebook.
Ministrul Familiei precizează că acest caz judecat la CEDO este unul recent. “O doamnă care lucra ca femeie de serviciu într-o gară din județul Timiș a reclamat hărțuiri repetate din partea șefului gării respective. Cazul a fost anchetat de către procurori, dar a fost clasat definitiv după trei ani pentru că anchetatorii au concluzionat că a agresorul a hărțuit femeia, dar nu a pus-o într-o situație umilitoare sau a intimidat-o, așa cum prevede Codul Penal”, spune Firea.
Ea precizează că judecătorii CEDO îi arată, însă, cu degetul pe anchetatori. “Judecătorii spun, în decizia fără precedent, că procurorii nu au luat în calcul probele și au existat vicii de procedură. Este pentru prima dată când CEDO consideră că hărțuirea sexuală ține de viața privată și aduce atingere integrității morale și fizice a unei persoane”, mai afirmă Firea.
Ministrul spune că “verdictul dat la Strasbourg este un precedent important pentru toate cazurile de hărțuire sexuală din România, dar și din Europa”.
“O să spun mereu, femeia este egală bărbatului, are aceleași drepturi și aceleași obligații. O femeie care reclamă un caz de hărțuire sexuală trebuie tratată cu demnitate. Ministerul Familiei, prin Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, în parteneriat cu Asociația TRANSCENA, Asociația ANAIS, Centrul FILIA și Asociația GRADO implementează, începând cu luna decembrie 2021, proiectul VioGen – RoJust. Sunt organizate cursuri de formare pentru aproximativ 900 de polițiști, judecători, procurori și avocați, pentru a veni în sprijinul și pentru a înțelege mai bine suferințele victimelor violenței domestice și de gen. Ne dorim schimbarea mentalităților!”, mai scrie ministrul Familiei pe Facebook.
Scandalul PNL - PSD continua: „A mărit salariile din gură”
Tensiunile între PNL și PSD au devenit publice. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a criticat anunțul ministrului muncii, Marius Budăi, privind propunerile de majorare a pensiilor, salariilor precum și alte beneficii sociale care nu au fost convenite înainte cu liberalii.
În direct la televiziunea Digi24 acesta s-a contrat cu senatorul social-democrat Daniel Zamfir. Stroe afirmă că există „o ierarhie guvernamentală” iar „domnul Budăi este ministru în guvernul domnului premier Ciucă”.
Parlamentarii s-au certat pe salariile bugetarilor, iar aleșii PNL au cerut demisia ministrului Muncii, potrivit surselor Digi24. În schimb, cei de la PSD nu s-au ferit să ceară de nenumărate ori plecarea ministrului PNL al Energiei din Guvern.
Și Alina Gorghiu, a taxat, ieri, anunțul ministrului Budăi. Aceasta i-a recomandat lui Budăi să discute în coaliție astfel de intenții, înainte să le facă publice. „Din păcate, l-am tot auzit pe domnul ministru al muncii mărind de 10, de 20 de ori salariile din gură, dar nevorbind de reforme pe care ministerul trebuie să le facă. Suntem cât se poate de hotărâți să mergem mai departe, în ciuda faptului că anumiți colegi din această coaliție vor din când în când să puncteze electoral și nu să discute în interiorul coaliției”, a spus senatoarea PNL.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, după ședința conducerii PNL, că nu a discutat cu PSD și ministrul muncii Marius Budăi despre măsurile sociale anunțate, inclusiv creșterea pensiilor și a salariilor dorită de social-democrați. Președintele PNL spune că „este o distanță foarte mare de la vorbe la fapte, de la a fi responsabil și un populism care nu are ce să caute astăzi în comunicarea cu cetățenii”. În replică, Budăi a declarat miercuri seară că propunerile PSD „sunt extrem de justificate și calculate”. El a mai precizat că nu este vorba de presiuni făcute asupra partenerilor de coaliție, ci de „o bază de plecare într-o discuție ulterioară”. Replica sa vine după ce premierul Nicolae Ciucă a catalogat propunerile PSD drept „populiste” și l-a trimis pe Budăi să citească fișa postului.
Drulă: Sub PNL și PSD, pensiile speciale au crescut cu 438 de lei, iar pensiile normale cu doar 3 lei
„Guvernarea PNL PSD a eșuat. Falimentul moral al coaliției e dovedit, România e cu economia pe marginea prăpastiei. PNL și PSD la guvernare înseamnă faliment”, a declarat joi Cătălin Drulă, președintele USR, într-o conferință de presă. El a declarat că pensiile speciale au crescut în medie cu 438 de lei, în timp ce pensiile obișnuite au crescut cu 3 lei. “PNL și PSD se luptă pentru un singur lucru: privilegiile politrucilor. Se măresc ministere, se dau sinecuri. PNL și PSD au o singură opțiune: să plece acasă sau să ia măsurile concrete”.
Drulă a anunțat că USR va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Energiei, Virgil Popescu. “Vom ataca dur miniștrii gropari ai acestei țări. Veți vedea că PSD, PNL și UDMR îi susțin pe toți acești miniștri, în ciuda declarațiilor publice”.
“Ce a livrat coaliția? Neliniște, suferință și sărăcie. PNL și PSD ne-au adus în punctul de a ne teme de frig. Prețurile au explodat. Gaze, curent, benzină, mâncare – toate s-au scumpit. Ratele la credite au crescut dramatic. Părinții au avut un șoc când au văzut prețul rechizitelor”, a mai spus liderul USR.
Drulă a mai spus că prioritatea USR va fi lupta cu creșterea prețurilor. “Vom veni în Parlament cu legi anti-inflație. Germania scade TVA la energie, exact măsura propusă de USR, dar coaliția PSD-PNL refuză să facă același lucru și în România doar pentru că a fost propusă de USR”.
România vrea să cumpere 3 sisteme de drone Bayraktar, cu 300 de milioane de dolari
Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, solicită Parlamentului să aprobe achiziția a 3 sisteme de aeronave fără echipaj la bord (UAS) Bayraktar TB2, a câte 6 platforme aeriene cu capacități de lovire a țintelor, împreună cu un pachet de suport logistic inițial și echipamente specifice de instruire și antrenament. Valoarea contractului de achiziție, fără TVA, a fost estimată la 300 de milioane de dolari.
Potrivit solicitării trimise Camerei Deputaților, Achiziția pentru care se solicită aprobarea Parlamentului României urmează a fi inițiată începând cu anul 2022, în funcție de existența posibilității de finanțare și bugetare a acesteia.
Valoarea contractului de achiziție, fără TVA, a fost estimată la 300 de milioane de dolari, pe baza datelor de fundamnetare colectate până în acest moment, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurii de achiziție.
MApN precizează că achiziția acestui sistem are în vedere implementarea Țintelor de Capabilități repartizate României în cadrul procesului NATO de planificare a apărării și că doar sistemul UAS Bayraktar TB 2 “poate satisface nevoile misiunii categoriei de forțe beneficiare, la nivelul de performanță necesar și în termenul stabilit”.
Poliția de Frontieră: 13.256 de cetățeni ucraineni au intrat miercuri în țară
Aproape 300.000 de persoane au trecut prin punctele de frontieră miercuri, anunță Poliția de Frontieră, care precizează că în țară au intrat 13,256 de cetățeni ucraineni, numărul lor fiind în creștere față de ziua precedentă. “În data de 31.08.2022, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii țări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire) aproximativ 295.000 de persoane, cetățeni români și străini, cu peste 75.500 mijloace de transport. Pe sensul de intrare în România, au fost 123.500 de persoane, dintre care 13.256 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 14,8% față de ziua precedentă)”, anunță joi Poliția de Frontieră.
Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 31.08.2022, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 2.155.975 cetățeni ucraineni.
Gorj: Captură de droguri în valoare de aproximativ 1,5 milioane de euro
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Gorj, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Gorj, au realizat o acțiune de prindere în flagrant delict, în municipiul Petroșani, județul Hunedoara, a unui bărbat, în timp ce transporta 93.780 de comprimate dintr-un medicament și 196.770 de comprimate din alt medicament, care ar fi fost disimulate în 5 cutii de carton și depozitate într-un autoturism, bunuri cu o valoare de piață de aproximativ 1.450.000 de euro.
Totodată, în urma constatării infracțiunii flagrante, au fost descoperiți și ridicați, în vederea indisponibilizării, 23.840 de euro, respectiv 5.850 de lei, 5 telefoane mobile și 12 cartele SIM. “Alprazolam și Clonazepam, substanțe ce se regăsesc în comprimatele de medicamente descoperite, fac parte din categoria drogurilor de risc”, precizează polițiștii.
Din cercetări a reieșit că, în urma unor înțelegeri prealabile, la indicațiile unui cetățean sârb, un bărbat, de 32 de ani, din județul Gorj, s-ar fi deplasat în județul Timiș și ar fi procurat de la cetățeanul sârb respectiv cele 93.780 de comprimate și 196.770 de comprimate. Bărbatul de 32 de ani ar fi fost însoțit de un alt bărbat, de 33 de ani, tot din județul Gorj, care ar fi avut drept sarcină identificarea unor potențiale autoturisme care să aparțină Poliției Române.
Ulterior, în vederea disimulării comprimatelor cu conținut stupefiant, acestea ar fi urmat să fie ascunse în elementele unui autoturism, având ca destinație finală Norvegia. De asemenea, polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate au oprit în trafic cetățeanul sârb, în timp ce intenționa să părăsească țara, prin punctul de trecere a frontierei Stamora-Moravița, descoperind asupra sa aproximativ 17.000 de euro.
Vreme caldă și ploioasă în septembrie
Vremea va fi călduroasă în prima lună de toamnă, cel puțin în primele două decade, iar precipitațiile vor fi mai reduse cantitativ față de cele înregistrate în lunile de vară, conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). “Prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârșitului de vară, vremea fiind, cel puțin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puțin instabilă, datorită persistenței deasupra cele mai mari părți a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce unește Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, susțin meteorologii.
Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a soarelui și nopțile mai lungi și mai răcoroase.
“Din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depășește 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral și izolat, în Delta Dunării și sud-vestul Banatului. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei și Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul și sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 și 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 și 16 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureșului, Moldovei și Subcarpaților”, arată prognoza ANM. În depresiunile intramontane și în zona montană joasă (sub 1.500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 și 12 grade Celsius, iar în zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 - 8 grade Celsius, în timp ce la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 4 grade Celsius.
Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară din România, înregistrată la stațiile meteorologice, este de 43,5 grade Celsius, la Strehaia, în data 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la București a fost de 39,6 grade Celsius, înregistrată în 9 septembrie 1946, la stația meteorologică București-Filaret. “De-a lungul timpului au existat și ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de stații meteorologice, majoritatea valorilor depășind 33 de grade Celsius, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 și 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 stații meteo, în zilele de 7,8 și 9 septembrie, majoritatea depășind 35 de grade Celsius. Și în anii 1986 și 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de stații meteorologice”, se arată în analiza realizată de specialiștii ANM pentru luna septembrie.
În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015 și 2020. Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate stațiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni,în România, este -15 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 28 septembrie 1935.
Zece deputați demisionari din USR anunță constituirea grupului parlamentar REPER
Zece deputați demisionari din USR anunță constituirea grupului parlamentar REPER, partid fondat de Dacian Cioloș.
Ei susțin că înființarea grupului parlamentar REPER își găsește fundament și în decizia CCR potrivit căreia constituirea unui grup parlamentar care nu a existat la începutul legislaturii este posibilă atât timp cât nu se va ajunge la reprezentarea în Parlament a unor partide care nu au obținut mandate la alegeri.
Cei zece deputați sunt: Cristian Paul Ichim, Cristina Rizea, Daniel Toda, Lorant Zoltan Sas, Oana Cambera, Simina Tulbure, Alin Prunean, Andrei Lupu, Tudor Benga și Cătălin Teniță. Conform unor surse parlamentare citate de Agerpres, liderul grupului USR, Ionuț Moșteanu, a atenționat în ședința conducerii Camerei că doi dintre semnatari - Cătălin Teniță și Simina Tulbure, figurează încă la grupul parlamentar al USR, aceștia nefăcând încă demersurile de a demisiona.
Și deputații care au părăsit grupul PNL împreună cu fostul lider liberal Ludovic Orban au anunțat că la 1 februarie a fost constituit grupul deputaților independenți de dreapta, solicitând acordarea drepturilor regulamentare care derivă din înființarea acestui grup: reprezentarea în comisii, spațiu de funcționare, logistică și personal. Biroul permanent al Camerei Deputaților a trimis, de asemenea, adresa semnată de deputatul Violeta Alexandru, la comisia juridică.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
