MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Primele tensiuni în coaliție
Momentan, liberalii nu sunt lăsați să preia postul din guvern care asigură controlul tuturor companiilor cu capital de stat
Nici nu s-a instalat bine Guvernul Marcel Ciolacu că apar și primele tensiuni între PNL și PSD. Liberalii îl acuză pe noul premier că refuză să le numească omul la șefia Secretariatului general al guvernului (SGG). Este vorba despre Mircea Abrudean, a cărui funcție a fost negociată înaintea rocadei premierului. În Guvernul Ciucă, Abrudean era șeful cancelariei prim-ministrului.
Deputatul PNL Pavel Popescu a scris pe Facebook că refuzul PSD de a-l numi în funcția de secretar general al Guvernului pe liberalul Mircea Abrudean reprezintă „o încălcare gravă a protocolului dintre partidele noastre”. Popescu a comentat că Adrian Câciu a putut fi „reciclat” la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, după ce „a îngropat Finanțele României” și i-a cerut premierului Marcel Ciolacu semnătura sa luni la prima oră cu privire la numirea lui Abrudean.
Mircea Abrudean este un apropiat al lui Emil Boc. Fost prefect al județului Cluj, a fost numit șef al cancelariei premierului Ciucă, cu rang de ministru, în data de 7 decembrie 2021. Acesta fusese numit în luna februarie 2021 pe funcția de secretar general adjunct al Guvernului Cîțu, scrie hotnews.ro. „Am ridicat și problema Mircea Abrudean. În continuare PNL se comportă ca un partid matur și consideră că și colegii de coaliție se vor comporta ca atare. În momentul ășta Mircea Abrudean e susținut de PNL. Considerăm că atâta timp cât a fost un excelent cancelar, foarte bun prefect de Cluj, nu există niciun motiv împotrivă”, a declarat prim-vicepreședintele liberal Rareș Bogdan, la finalul ședinței. „Nu cred că Marcel Ciolacu vrea să tensioneze situația”, a comentat el.
Una dintre atribuțiile extrem de importante ale noului secretar general al guvernului este propunerea, către premier, a candidaților la șefia AMEPIP, o super-agenție de control absolut asupra tuturor companiilor cu capital de stat, scrie g4media.ro. Aceasta e una dintre mizele implicite ale scurtcircuitului dintre PSD și PNL survenit după ce premierul Ciolacu a refuzat să-l numească pe Abrudean secretar general al Guvernului și i-a cerut lui Nicolae Ciucă o altă propunere.
Expert educațional: Ce înseamnă să fii un elev de nota 8 la limba română?
Daniela Vișoianu, expert educațional, a afirmat luni, la Prima News, că în România nu avem în prezent standarde de referință în zona de evaluare, întrebându-se ce înseamnă să fii un elev de nota 8 la limba și literatura română. Daniela Vișoianu a afirmat că aceste evaluări ale elevilor au venit odată cu Legea educației naționale 1/2011, dar a menționat că acest act normativ prevedea și standarde de evaluare.
“Au venit odată cu legea 1, dar legea 1 prevedea și standarde în sensul în care, dacă ar fi existat standarde de evaluare, puteam după aceea să ne uităm la rezultatul unui copil și să îl comparăm unde este în raport cu standardul, puteam să ne uităm la rezultatele unei clase sau ale unei școli să le comparăm față de un referențial. Noi nu avem în acest moment în România în zona de evaluare puncte de referință, niveluri de referență, standarde de referință. Ce înseamnă să fii un elev de nota 8 la limba și literatura română?”, a precizat Daniela Vișoianu.
Ea a menționat că evaluările de la începutul ciclurilor de învățământ sunt utilizate pentru calibrare. “De exemplu, după pandemie mulți profesori au folosit teste inițiale la începutul anului școlar să își dea seama cât de mari sunt pierderile din urmă sau ceea ce au de recuperat. Profesorii știu să construiască evaluări. Știu care este rolul evaluării, știu că ea nu e doar pentru a deveni o notă în catalog, discuția este de cât de mult efort sunt dispuși să investească, unde se întâlnește efortul profesorilor cu efortul familiilor și există sau nu există o reflecție a acestor eforturi cumulate în rezultatul copilului”, a explicat Daniela Vișoianu.
Ea a adăugat că evaluarea trebuie să fie un ghid care să ne arate că suntem pe drumul cel bun către profilul absolventului. “La finalul clasei a IV-a un copil trebuie să știe să citească în ce termeni? Ce tip de text trebuie să știe să citească, ce face cu textul respectiv? Atâta timp cât nu atingem aceste standarde, măcar cele din profilul absolventului, este clar că cumva în circuitul acesta predare – învățare – evaluare ceva e rupt. Nu înțelegem că evaluarea este un fel de ghid care ne arată că suntem pe drumul cel bun către profilul absolventului”, a mai afirmat Daniela Vișoianu.
Bartic: Avem disperarea asta să le dăm tuturor 10 și că toți copiii sunt buni
Gabi Bartic, CEO BRIO, a afirmat că este o presiune pe care societatea românească o pune pe note foarte mari ale copiilor și a precizat că există disperarea de a pune tuturor nota zece pentru că toți copiii sunt buni. Ea a menționat că dacă sistemul de evaluare ar testa inclusiv competențe superioare, atunci nu am mai avea sute de elevi cu zece, iar departajarea ar fi făcută mai corect.
“Depinde foarte mult de felul în care sunt concepute și formulate subiectele și aici noi avem o problemă. Problema asta este că în anii ăștia speciali dăm mai simplu copiilor ca să nu îi bulversăm și mai tare. Dând mai simplu, avem această problemă că foarte mulți copii iau 10 și e foarte greu să departajezi între 10 și 10. Toți copiii vor avea 10. Avem această problemă că noi nu reușim să ne rupem de câteva lucruri. Este o presiune pe care o facem noi ca societate pe note foarte mari ale copiilor, pe rezultate foarte bune, să știe tot. În realitate, niciun copil nu știe tot, nu are cum să știe tot. Sau în toate subtilitățile acelui tot. Dar noi avem disperarea asta să le punem tuturor 10 și că toți copiii sunt buni. Lucru care este corect până la un punct. Până la punctul în care noi trebuie să distingem între 10 și 10 pentru a da locuri la licee acestor copii”, a declarat Gabi Bartic, la Prima Tv. Ea a precizat că dacă sistemul de evaluare ar testa inclusiv competențe superioare, atunci nu ar mai fi sute de elevi care ar lua nota 10. “Am avea foarte puțini copii care ar lua 10, dar am putea să îi împărțim mai corect și mai just pe o scară de la unu la zece, că așa ne permite sistemul nostru de educație, astfel încât departajarea asta să fie pe știință și nu pe faptul că sunt 20% dintre ei foarte buni și după aia unde ajung ei nu ne mai interesează. Că, de fapt, asta se întâmplă. Cu copiii ăștia din top, noi spunem că nu facem școală pentru cei din zona de jos a clasamentului, dar noi nu facem departajare corectă nici pentru cei de la zona de sus a clasamentului”, a explicat Gabi Bartic.
Scandal antisemit la Chișinău
Ambasadorul Israelului în Republica Moldova, Joel Lyon, s-a declarat ofensat de declarația deputatei ȘOR Marina Tauber, care a afirmat că „Maia Sandu, susținută de UE, comite un genocid împotriva evreilor pe teritoriul Republicii Moldova”, și a cerut o reacție oficială din partea autorităților de la Chișinău. După ce Uniunea Europeană a decis să o includă pe Marina Tauber pe lista persoanelor sancționate, parlamentara a venit cu o reacție prin care a acuzat-o pe șefa statului de un genocid asemenea Holocaustului. Atât Marina Tauber, cât și șeful ei, fugarul Ilan Șor, au origini evreiești. De altfel, Ilan Șor, care este dat în urmărire internațională în dosarul „furtului miliardului”, este refugiat în Israel, țară care are ca politică să nu-și extrădeze cetățenii.
„Eu vreau ca statele europene să-și aducă aminte despre crimele săvârșite împotriva evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Cu o durere imensă îmi amintesc despre rudele mele care au fost arse de vii în camerele de gazare din lagărele de concentrare naziste. Și când am aflat că Uniunea Europeană m-a inclus pe lista sancțiunilor, eu doar am zâmbit și mi-am spus: Mulțumesc Europa! Iarăși îți bați joc de familia mea. Iar toate scuzele, exprimate până în prezent, reprezintă doar praf în ochii comunității mondiale. Actualmente, împreună cu Maia Sandu, comiteți un nou genocid împotriva evreilor, împotriva mea, împotriva lui Ilan Șor și a întregii noastre echipe, aici, pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Tauber, citată de NewsMaker.
Ulterior, ambasadorul Israelului în Republica Moldova s-a arătat jignit de aceste declarații, menționând că declarațiile deputatei sunt inacceptabile. „Declarațiile jignitoare făcute de deputata și vicepreședintele Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, sunt inacceptabile. Folosirea Holocaustului pentru a justifica acuzații false intră sub incidența definiției antisemitismului formulate de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului. În calitate de ambasador al Israelului și copil al unui supraviețuitor al Holocaustului, condamn aceste comentarii și îndemn Guvernul Republicii Moldova să acționeze împotriva tuturor formelor de denaturare și negare a Holocaustului, mai ales atunci când acestea provin de la reprezentanți ai Parlamentului”, a scris ambasadorul pe Twitter.
Totodată, după acest incident, Comunitatea Evreiască din Republica Moldova a transmis o scrisoare deschisă privind incidentele de negare și distorsionare a Holocaustului, condamnând cu fermitate, la rândul ei, orice încercări de negare sau distorsionare a Holocaustului.
La sfârșitul lunii trecute, miniștrii de externe din statele membre UE au adoptat prima listă de sancțiuni, ce cuprinde cinci nume, aplicate unor persoane cu cetățenie moldoveană pentru a contracara acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Este un nou regim de sancțiuni, creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu. De asemenea, alte două persoane din Republica Moldova au fost adăugate pe lista celor sancționate pentru acțiuni ilegale ce amenință Ucraina. În legătură cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova sunt vizate cinci persoane: Ilan Șor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Ceaika.
Vizată de acuzații penale, Marina Tauber are imunitatea ridicată și se află sub regimul arestului la domiciliu fiind cercetată pentru finanțarea ilegală a Partidului ȘOR. La rândul său, Curtea Constituțională a Republicii Moldova este în curs de examinare a constituționalității acestui partid prorus.
Numărul ucrainenilor care au intrat în România începând din februarie 2022 a trecut de 4,6 milioane
Numărul ucrainenilor care au intrat în România începând din 10 februarie 2022, inclusiv în perioada preconflict, a trecut de 4,6 milioane, după ce duminică 14.894 de cetățeni ucraineni au fost înregistrați pe sensul de intrare în România.
”În data de 18.06.2023, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii țări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât și pe cel de ieșire) aproximativ 291.800 de persoane, cetățeni români și străini și peste 68.300 de mijloace de transport, pe ambele sensuri”, anunță luni Poliția de Frontieră.
Pe sensul de intrare în România, au fost 142.201 de persoane, dintre care 14.894 de cetățeni ucraineni. Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 18.06.2023, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 4.606.487 cetățeni ucraineni.
Argeș: Un bărbat de 54 de ani a încercat să acosteze un minor, reținut
Polițiștii argeșeni au depistat un bărbat în vârstă de 54 de ani din Pitești care a acostat un minor, căruia i-a propus să întrețină relații sexuale. A fost deschis un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de racolarea minorilor în scopuri sexuale, iar bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore.
„În ziua de 17 iunie, polițiștii din cadrul Biroului Investigații Criminale Pitești au continuat verificările în cadrul unui dosar penal întocmit și au reținut un bărbat de 54 de ani, din Pitești. Din cercetări s-a stabilit că, în ziua de 17 iunie a.c., în timp ce se afla într-un parc din municipiul Pitești, bărbatul a acostat un minor, căruia i-a propus să întrețină acte sexuale”, arată comunicatul de presă al IPJ Argeș.
Botoșani: Șofer de 19 ani, prins în flagrant când oferea șpagă unui polițist
Un șofer în vârstă de 19 de ani a fost prins în flagrant, în Botoșani, în timp ce oferea 100 de euro și 200 de lei polițiștilor care îl opriseră pentru că depășise viteza legală.
Direcția Generală Anticorupție a transmis luni, printr-un comunicat, că ofițerii DGA Botoșani au fost sesizați, la sfârșitul săptămânii trecute, de către polițiști din cadrul Biroului Rutier al Poliției Municipiului Botoșani despre faptul că au oprit în trafic un conducător auto care depășise viteza legală de deplasare, iar aceste le-a oferit o sumă de bani drept mită. Șoferul, în vârstă de 19 ani, a oferit agenților de poliție, aflați în exercitarea atribuțiilor serviciu pe raza municipiului Botoșani, 100 de euro și 200 de lei, în scopul de a-i determina pe aceștia să nu aplice măsurile legale în raport cu abaterea constatată, momentul oferirii banilor fiind înregistrat cu aparatura tip bodycam.
