MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Premierul Ciucă a demisionat ieri după ședința de guvern
Astăzi, consultări la Cotroceni pentru formarea noului cabinet
Premierul Nicolae Ciucă a demisionat ieri după ședința de guvern, iuar astăzi vor avea loc consultări la Cotroceni pentru formarea noului cabinet. După negocieri, președintele Klaus Iohannis va nominaliza un candidat la funcția de premier. Cel mai probabil, îl va desemna pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, să formeze guvernul.
Constituția României, la articolul 103, prevede: „(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. / (2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului. / (3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor.” Urmează ca, potrivit Constituției, primul-ministru, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului să depună individual, în fața Președintelui României, jurământul. Guvernul în întregul său și fiecare membru în parte își exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Probleme la formarea noului Guvern
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat anterior, după o ședință cu social-democrații, că PSD vrea ca UDMR să rămână la guvernare. „În primul rând, discuțiile au fost mult mai ample, inclusiv pe fiecare minister ce e de făcut, s-a intrat și pe programul de guvernare. A fost o discuție pentru a continua colaborarea cu UDMR, colegii mei sunt total de acord cu asta. Propunerea este ca UDMR să preia Energia și Fondurile Europene”, a declarat Marcel Ciolacu. Kelemen Hunor, liderul UDMR, a declarat duminică, la ieșirea de la discuția cu premierul Nicolae Ciucă și președintele PSD Marcel Ciolacu, că are mandat de la UDMR să nu accepte pierderea ministerului Dezvoltării, dar a menționat că uniunea „nu a plecat de la masa negocierilor”. Kelemen a subliniat și că liderii PNL și PSD știau încă de miercuri faptul că UDMR nu este de acord să piardă Dezvoltarea, lucru pe care Hunor l-a reiterat și într-o discuție de vineri cu cei doi. Kelemen Hunor a mai spus că, în momentul de față, UDMR se află la guvernare, nu părăsește Executivul și vor rămâne la guvernare conform protocolului până în momentul în care Marcel Ciolacu va desemna miniștrii viitorului cabinet, în eventualitatea în care liderul PSD va fi numit premier de Klaus Iohannis.
Liderii UDMR, reuniți vineri în ședință a conducerii partidului, au discutat propunerea făcută de liderii PSD și PNL și înclină să refuze o formulă guvernamentală în care ar pierde Ministerul Dezvoltării, dorit de liberali, conform surselor politice consultate de G4Media. Ministerul Dezvoltării este o miză importantă în perspectiva celor patru rânduri de alegeri din 2024, dat fiind că această instituție gestionează proiectele primăriilor și consiliilor județene, finanțate de la bugetul de stat. Potrivit altor surse, Kelemen Hunor înclină spre ieșirea de la guvernare, inclusiv din cauza problemelor sociale pe care Guvernul trebuie să le gesioneaze și care s-ar putea repercuta inclusiv asupra UDMR. Dacă ar rămâne la guvernare în aceste condiții, Uniunea riscă să nu mai facă pragul electoral anul viitor și să rateze intrarea în Parlament.
Ludovic Orban cere o coaliție USR-PMP-Forța Dreptei încă de la europarlamentare
„Pentru un vehicul politic nou, ai nevoie de minim șase luni de zile și cel puțin o tură de alegeri astfel încât să obții cu adevărat rezultatul maxim la următoarele alegeri”, spune fostul premier
Președintele partidului Forța Dreptei Ludovic Orban susține că a avut mai multe întâlniri cu liderii USR și PMP, Cătălin Drulă și Eugen Tomac, pentru a negocia o coaliție de centru-dreapta în perspectiva alegerilor de anul viitor. În emisiunea Insider politic, difuzată sâmbătă la Prima TV, Ludovic Orban a precizat că USR, PMP și Forța Dreptei ar trebui să meargă împreună încă de la alegerile europarlamentare din 2024.
Liderul Forța Dreptei, Ludovic Orban, a fost întrebat de ce nu apare în poză alături de Cătălin Drulă și Eugen Tomac, care au dat startul coagulării dreptei împotriva coaliției PSD-PNL.
„Startul unei coagulări a dreptei a fost dat mai de mult. Am avut mai multe întâlniri (cu Cătălin Drulă și cu Eugen Tomac - n.r.). Orice discuție pentru coagularea unui pol de centru-dreapta care să poată să creeze o alternativă competitivă, serioasă la actuala putere este binevenită și nu poate decât să mă bucure. În mod evident, eu sunt susținătorul unei coaliții de centru-dreapta, care să aibă la bază valorile liberal-conservatoare și care să dea cu adevărat o speranță oamenilor dezamăgiți, supărați, care nu mai cred în șansa unei schimbări în bine, să poată să retrezească speranța pentru partea din societate care este profund nemulțumită față de modul în care este guvernată România”, a declarat Ludovic Orban la Prima TV.
Fostul premier susține că nu a existat o dispută între el și Cătălin Drulă legată de o viitoare împărțire a funcțiilor. „N-am avut nicio discuție legată de funcții. Absolut nicio discuție. Am avut discuții legate de situația politică și de faptul că este absolut necesare o asemenea coalizare”, a spus Orban.
Întrebat dacă USR, PMP și Forța Dreptei ar trebui să meargă împreună încă de la alegerile europarlamentare, Ludovic Orban a răspuns: „Da, pentru că un vehicul politic nou trebuie să-l faci cunoscut către toți cetățenii. Ținând cont de cum arată media astăzi, ținând cont de ce s-a întâmplat și pe rețelele de socializare - și anume noii algoritmi de la Facebook, care au distrus complet reach-ul pentru comunicarea politică - ca să poți face cunoscut un brand la nivelul tuturor cetățenilor români cu drept de vot ai nevoie de minim șase luni de zile și de participarea în cel puțin o tură de alegeri, astfel încât la următoarele alegeri să obții cu adevărat rezultatul maxim”.
Două echipe din partea USR și PMP au purtat, miercuri, discuții despre construirea unei alternative de dreapta la coaliția PSD-PNL în contextul anului electoral 2024. Astfel, Echipele USR și PMP, conduse de președinții Cătălin Drulă, respectiv Eugen Tomac, au discutat despre alegerile din 2024 și datoria opoziției democratice de a oferi României o alternativă onestă la dezastrul pe care îl reprezintă Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Cei doi mai consideră că partidul AUR este „perdeaua de fum ridicată în disperare de Marcel Ciolacu”, potrivit comunicatului de presă al USR.
Inundații masive în vestul României
IGSU: Intervenții ale pompierilor în 30 de localități din nouă județe, în urma ploilor și furtunilor din ultimele 24 de ore
Pompierii au intervenit, în ultimele 24 de ore, în 30 de localități din județele Alba, Bihor, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Mehedinți, Sălaj, Sibiu și Timiș, afectate de ploi abundente și furtuni, anunță IGSU. La Cuzap, în județul Bihor, o persoană cu probleme locomotorii a fost salvată după ce a rămas blocată în casă, din cauza apei acumulate în curte. Potrivit Administrației Apele Române, cea mai mare cantitate de precipitații a fost înregistrată în localitatea Blaj, respectiv 84,5 l/mp. „În cursul zilei de ieri (12.06.2023), la nivel național, peste 4.300 de pompierii militari, cu peste 3.200 de mijloace tehnice, au intervenit în 30 de localități din 9 județe (AB, BH, CS, CJ, HD, MH, SJ, SB și TM) pentru înlăturarea efectelor negative generate de vremea rea. În contextul fenomenelor hidrometeorologice prognozate au fost emise 19 mesaje de avertizare a populației prin sistemul RO-ALERT, la nivelul a 12 județe (AB, BH, CJ, CS, DB, GJ, MH, MS, MM, PH, SJ și TM)”, a anunțat, luni, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
De asemenea, pentru furnizarea răspunsului optim la solicitările de sprijin apărute în zonele vizate de vremea neprielnică, au fost activate Centrele Județene de Coordonare și Conducere a Intervenției, prin operaționalizarea Grupelor Operative la nivelul inspectoratelor pentru situații de urgență din 20 județe (Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Caraș-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedinți, Maramureș, Mureș, Neamț, Sălaj, Suceava, Timiș și Vâlce).
„În ultimele 24 ore, s-au înregistrat precipitații cu caracter torențial, pe arii restrânse, cu pagube importante: Cea mai mare cantitate a fost în localitatea Blaj, respectiv de 84,5 l/mp, ieri, în intervalul orar 17.00-18.00, respectiv 18.00-18.45; Pe râul Prahova, în zona de graniță cu Dâmbovița cu Cricovul Dulce, la stația pluvio Bratașanca, 78 l/mp într-o oră, ieri, în jurul prânzului. Majoritatea pagubelor au fost provocate din scurgeri importante de pe versanți, ploi torențiale pe arii restrânse și incapacitatea de preluare a rețelelor de canalizare. Cele mai afectate localități din scurgeri de pe versanți sunt la această oră: Alba-Iulia, Blaj, Ciugud, Galda de Jos și Sâncel”, a transmis ANAR.
Potrivit ANAR, în prezent, este în vigoare o avertizare hidrologică - cod portocaliu, respectiv galben emisă de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, valabilă până marți, precum și o avertizare hidrologică de fenomene imediate cod portocaliu pentru luni, intervalul orar 7.50-12.00 pentru cursurile de apă din județele Vâlcea și Gorj. De asemenea, se află în curs de actualizare prognoza hidrologică pentru următoarele 24 de ore emisă de INHGA.
INS: În aprilie, au decedat 19.610 persoane, cu 1.781 mai puține decât în luna martie
n s-au născut 10.708 copii, cu 1.629 mai puțini
Numărul deceselor înregistrate în luna aprilie 2023 a fost de 19.610 (10.139 bărbați și 9.471 femei), cu 1.781 decese (958 bărbați și 823 femei) mai puține decât în luna martie 2023, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În aprilie 2023 s-a înregistrat nașterea a 10.708 copii, cu 1.629 mai puțini copii decât în luna martie 2023. „În aprilie 2023 s-a înregistrat nașterea a 10.708 copii, cu 1.629 mai puțini copii decât în luna martie 2023. Numărul deceselor înregistrate în luna aprilie 2023 a fost de 19.610 (10.139 bărbați și 9.471 femei), cu 1781 decese (958 bărbați și 823 femei) mai puține decât în luna martie 2023. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna aprilie 2023 a fost de 65 copii, în scădere cu 15 față de luna martie 2023”, anuță INS.
În perioada aprilie 2021– aprilie 2023, se remarcă o creștere semnificativă a numărului deceselor în luna octombrie 2021 când, în contextul pandemiei COVID19, s-a înregistrat cea mai ridicată valoare din întreaga perioadă. Un număr semnificativ de decese s-a înregistrat și în februarie 2022, perioada următoare înregistrând o evoluție oscilantă fără a mai atinge valorile din lunile anterioare. În același timp, numărul nașterilor a fost cel mai ridicat în perioada iulie-septembrie, atât în 2021, cât și în 2022, în condițiile numărului crescut al deceselor, sporul natural menținându-se negativ. În primele trei luni din 2023 valorile nașterilor și deceselor au avut aceeași evoluție, în luna martie înregistrându-se creșteri ale ambelor fenomene față de luna anterioară. În luna aprilie cele două fenomene demografice au înregistrat scăderi față de luna precedentă.
În luna aprilie 2023, 67,8% din totalul numărului de decese s-a înregistrat la persoanele cu vârstă de cel puțin 70 ani (8394 decese, reprezentând 42,8%, la persoanele în vârstă de 80 ani și peste; 4902 decese, reprezentând 25,0% la persoanele de 70-79 ani) și 17,7%, reprezentând 3478 decese, la persoanele în vârstă de 60-69 ani. La polul opus, cele mai puține decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (86 decese), 20-29 ani (74 decese) și 5-19 ani (51 decese)
După cauza principală de deces, cele mai multe persoane decedate în luna aprilie 2023 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (10.774 persoane, reprezentând 54,9%), tumorile (3.573 persoane, reprezentând 18,2%) și bolile aparatului respirator (1.862 persoane, reprezentând 9,5%).
Țigări de contrabandă de 2,3 milioane de euro într-un TIR condus de un bulgar
Polițiștii de frontieră din Giurgiu au descoperit, într-un TIR condus de un cetățean bulgar, 9.000.000 de țigarete de contrabandă, în valoare de aproximativ 2,3 milioane de euro. Cazul este cercetat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu, iar șoferul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat în fața instanței cu propunere de arestare preventivă. Potrivit Poliției de Frontieră, la Punctul de Trecere a Frontierei Giurgiu s-a prezentat pentru a intra în țară, la volanul unui ansamblu rutier format din cap tractor și semiremorcă, un cetățean bulgar, în vârstă de 53 de ani. Șoferul transporta, conform documentelor prezentate, recipiente din sticlă, din Bulgaria în Cehia. „În baza analizei de risc, polițiștii de frontieră au efectuat un control amănunțit asupra încărcăturii acestuia. Astfel, în compartimentul pentru marfă, au fost descoperite ascunse, prin metoda capac, 900 de baxuri ce conțineau 9.000.000 de țigarete de contrabandă. Țigările, în valoare totală de aproximativ 2,3 milioane de euro (11.250.000 de lei) au fost indisponibilizate, iar în continuare polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cadrul dosarului penal, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu”, a arătat sursa citată. Șoferul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat în fața instanței cu propunere de arestare preventivă.
O parte din consilierii premierului Ciucă și-au depus deja demisiile
O parte din consilierii premierului Ciucă și-au depus deja demisiile din funcții, încă de vineri, au precizat surse guvernamentale. Gestul acestora vine în contextul așteptării depunerii mandatului de către premierul Nicolae Ciucă, pentru declanșarea rocadei guvernamentale în coaliție. Sursele guvernamentale au precizat că o parte din consilierii premierului Nicolae Ciucă și-au depus demisiile încă de vineri. Premierul Ciucă are un șef al Cancelariei, Mircea Abrudean, patru secretari de stat, printre care și purtătorul de cuvânt, Dan Cărbunaru, care are rang de secretar de stat, un director de Cabinet, Paula Cristea și 11 consilieri de stat. Nicolae Ciucă mai are patru consilieri onorifici: Gheorghe Popescu, Herman Berkovitz, Remus Borza și Marilen Pirtea.
