MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Deca: Suntem sub media europeană la numărul de studenți
Doar 26% dintre elevii din rural promovează bacalaureatul, iar procentul celor care se înscriu mai departe la studii universitare este de aproximativ 15%
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a afirmat în legătură cu programul “Primul student din familie”, că tranziţia dintre liceu şi universitate în România încă este anevoioasă şi a menţionat că în ciuda mitului că avem prea mulţi studenţi, suntem în urma mediei europene. Ea a adăugat că în 2017, din cei 150.000 de elevi aflaţi în ultimul an de liceu peste 44% dintre ei au făcut pasul către studii universitare. În ceea ce priveşte elevii din mediul rural din aceeaşi generaţie, doar 26% dintre aceştia promovează bacalaureatul, iar procentul celor care se înscriu mai departe la studii universitare este de aproximativ 15%. Abandonul universitar este de aproximativ 45% la nivelul programelor de licenţă.
Ligia Deca a participat marţi, la evenimentul de diseminare a apelului de proiecte „Primul student din familie”, lansat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, destinat instituţiilor de învăţământ superior şi unităţilor de învăţământ preuniversitar.
“Acest apel de proiecte, Primul student familie, lansat într-adevăr de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în colaborare cu Ministerul Educaţiei, este rezultatul unor eforturi conjugate şi susţinute pentru a implementa politici care să contribuie la reducerea abandonului şcolar şi universitar. Nu este prima dată când încercăm să stimulăm cât mai mulţi elevi şi tineri să treacă de punctele de tranziţie, unde, din păcate, încă pierdem prea mulţi tineri potenţial, însă, aş spune că acest proiect ia în calcul o realitate pe care o ştim şi din statisticile europene, dar o ştim în România şi anume aceea că este mult mai probabil să devii student dacă părinţii tăi au fost studenţi. Sau măcar unul dintre ei”, a afirmat Ligia Deca.
Ea a explicat că acest program îşi propune să îi sprijine pe tineri să devină studenţi.
Ligia Deca a adăugat că valoarea acestui proiect este de 50 de milioane de euro fără TVA. “Vorbim despre 50 de milioane de euro fără TVA din programul operaţional Educaţie şi Ocupare. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru activităţi menite să crească egalitatea de şanse din învăţământul superior românesc, aceste activităţi putând fi, de exemplu, măsuri de tip punte pentru tranziţia în universitate, acordarea de subvenţii, acordarea de fonduri pentru activităţi de consiliere şi orientare în carieră, schimburi de experienţe între elevi şi studenţi care fac parte din grupul ţintă al proiectului şi aşa mai departe. Ne aşteptăm ca acest proiect să nu fie doar un proiect care sprijină un grup ţintă vulnerabil. Este vorba şi despre un proiect care potenţează misiunea de mobilitate socială a educaţiei. Nu vorbim despre reproducerea unor inegalităţi deja existente în societate, ci despre rolul educaţiei ca instrument prin care poţi, indiferent de statutul familiei în care te naşti, să mergi cât mai departe, atât de departe cât este potenţialul fiecăruia”, a mai transmis Ligia Deca.
Ea a precizat în România tranziţia dintre liceu şi universitate este încă anevoiasă.
“Tranziţia dintre liceu şi universitate în România încă este anevoioasă. În ciuda mitului că avem prea mulţi studenţi, procentele europene ne spun clar că suntem în urma mediei europene, chiar aş zice eu, semnificativ statistic, şi nu suntem încă la nivelul de absolvenţi de învăţământ superior care să ne permită cu adevărat o economie bazată pe cunoaştere. În toamna anului 2017 erau înscrişi aproape 150.000 de elevi în ultimul an de liceu, deci clasa a XII-a sau a XIII-a, şi puţin peste 44% dintre aceştia au făcut pasul către studiile universitare un an mai târziu. Dacă ne raportăm strict la elevii din mediul rural din aceeaşi generaţie, doar 26% dintre aceştia promovează bacalaureatul, iar procentul celor care se înscriu mai departe la studii universitare este de aproximativ 15%”, a mai afirmat Ligia Deca.
Ea a prezentat date legate de abandonul universitar.
“Dacă ne raportăm la ultimele date privind abandonul universitar, acesta este de aproximativ 45% la nivelul programelor de licenţă, fie de trei, fie de patru ani, fiind în linie cu valori similare înregistrate în statele OECD. Şi pentru a îmbunătăţi procentul de participare al populaţiei la învăţământul superior este clar că avem nevoie de o îmbunătăţire şi a retenţiei, nu numai o îmbunătăţire a procentului de acces la învăţământul superior”, a mai declarat ministrul Educaţiei.
Un frizer cu facultate particulară terminată la 32 de ani, numit de Ciolacu șef peste jocurile de noroc
Premierul Marcel Ciolacu l-a numit luni, la propunerea Ministerului Finanțelor, pe Cristian-Gabriel Pascu în funcția de vicepreședinte la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Cristian-Gabriel Pascu nu are nici o legătură cu industria jocurilor de noroc, potrivit CV-ului său. El are o diplomă de coafor și a terminat facultatea de drept Hyperion (particulară) la vârsta de 32 de ani. El a fost consilier local la Primăria Sectorului 6 din partea PNL și a fost numit membru în Consiliul de administrație al Centrului de Inovare și Proiectare Urbană Sector 6 din subordinea primăriei. Pascu este și președintele Clubului oamenilor de afaceri PNL din Sectorul 6.
CV-ul oficial arată că el a activat în cea mai mare parte a carierei în sectorul frizeriilor, fiind administratorul unor „saloane de frumusețe”. De asemenea, apare și în poziția de consultant pentru o companie de construcții și una din domeniul tehnologiei.
El a menționat în CV și postul de prezentator la Euforia TV, un post de televiziune axat pe emisiuni de divertisment. Pascu a apărut constant în presa de cancan, fiind implicat în scandaluri cu alte personaje din industria divertismentului.
Întrebat de reporterul de la publicația G4Media ce experiență relevantă îl califică pentru acest job în domeniul reglementării jocurilor de noroc, Cristian Gabriel Pascu a spus: ”Strict pe domeniul jocurilor de noroc nu pot să spun că am o experiență în domeniu. Experiența mea relevantă e ca antreprenor, am avut foarte multe businessuri în diferite domenii. Am terminat o facultate de drept la vremea ei, am avut mai multe experiențe de business. În general în tot ceea ce fac încerc să fac cât mai bine”. Întrebat dacă poate spune în baza cărei legislații a fost înființat și funcționează Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, Pascu a spus: ”Dacă mă puneți să știu legislație pe domeniu chiar nu vă pot ajuta, e un domeniu relativ nou. Gândiți-vă că numirea a fost făcută aseară, acum e ora 8 dimineața și în secunda asta îmi cereți să știu legislația. Am fost numit acolo pentru că atunci când mi s-a dat o sarcină am dus-o la capăt. Lăsați-mă să intru în pâine și vă stau la dispoziție cu toate detaliile despre legislație”.
Pascu a mai spus că una dintre experiențele relevante este o hotărâre a Consiliului Local Sector 6, inițiată de el, prin care toate autorizările pentru firmele din sector se fac o dată la 4 ani și nu la fiecare 6 luni, cum era până acum.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) este instituția care reglementează și arbitrează piața păcănelelor și a pariurilor online, o piață estimată la câteva miliarde de euro anual.
O parte a societății civile și mai mulți parlamentari au criticat constant lipsa de reacție a autorităților statului față de expansiunea rapidă a jocurilor de noroc în rândul categoriilor vulnerabile. În ciuda creșterii rapide a numărului de persoane dependente de jocurile de noroc, coaliția PSD-PNL a blocat toate proiectele de lege care ar limita prezența în localități a saloanelor de pariuri și reclama la pariuri.
Proiectele de lege sunt blocate de un an în Camera Deputaților, unde PSD și PNL au majoritatea.
Iași: Crezând că este răcită, o tânără era să moară după ce a luat paracetamol
O femeie din Galați, mamă a 4 copii, a fost salvată la limită după ce a ajuns în comă, la spital, cu insuficiență hepatică severă.
Potrivit medicilor, starea ei s-a agravat brusc pentru că ar fi luat, fără recomandare, doze mari de paracetamol. Tânăra nu știa însă că are probleme cu ficatul, iar tratamentul după ureche i-a agravat starea.
Doctorii au reușit să-i găsească însă un donator prin sistemul național de alertă și i-au făcut un transplant în regim de urgență.
Femeia de 33 de ani era acasă cu cei patru copii când, starea ei s-a înrăutățit brusc. Nu știa că areprobleme medicale severe: o hepatită B mai veche, iar ficatul ei era extrem de afectat. Crezând că este răcită, a luat paracetamol, un medicament care se metabolizează în acest organ.
Maricica Iancu, mama pacientei: „În ultima săptămână a început să se îngălbenească, stări de vomă, oboseală puternică. Am plecat noi cu ea, pe drum deja a început să fie inactivă, doar se uita și atât. Și era foarte galbenă din cap până în picioare, până și ochii. Copiii au rămas acasă plângând.”
Pentru ca pacientă a intrat în comă medicii din Tecuci au transferat-o de urgență la Iași, unde a fost dusă direct la terapie intensivă.
Abia în urma analizelor doctorii au aflat ce se întâmplase.
Raluca Neagu, coordonatoarea Centrului Regional de Transplant Iași: „Insuficiență hepatică acută și pe fond viral şi pe fondul unei administrări mult prea mari de paracetamol. Pacienta era și însărcinată, fusese însărcinată, cu un avort declanșat, posibil și acest cumul de medicamente să fi contribuit la insuficiența hepatică.”
Pentru că ficatul nu mai funcționa, doar un transplant i-a putut salva viața. Norocul tinerei a fost că medicii au găsit repede un donator compatibil, o femeie de 56 de ani din București. A urmat o mobilizare exemplară a echipelor chirurgicale.
Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU SMURD Iași: „S-a declanșat mecanismul de alertă pe transplant la nivel naţional și coorponatorul de transplat. A identificat posibilitatea recoltării unui organ de la o pacientă în moarte cerebrală, aflată la Spitalul Universitar București.”
Maricica Iancu, mama pacientei: „Vă închipuiți, când am văzut-o când a băgat-o în sala de operaţie și mi-a făcut din mână, am avut senzația că este ultima dată când o văd. Îi mulţumesc bunului Dumnezeu și familiei care i-a dat șansa la viaţă, să continue.”
Doctorul Mihai Grecu este specialist în medicina de urgență de aproape 30 de ani și spune că acest caz trebuie să reprezinte un semnal de alarmă.
Mihai Grecu, medic-șef UPU Spitalul Judeţean Timişoara: „Medicamentele trebuie luate la recomandarea medicului. Aplicat la paracetamol, luat în cantități excesive, foarte mari, poate provoca afectări la nivelul ficatului și afectări care pot duce până la deces, din păcate.” Femeia care a fost supusă operației de transplant, rămâne deocamdată sub supravegherea medicilor.
Locul din Europa unde românii pot să primească 23.000 de euro, o casă și un teren
Oportunitate inedită pentru români. Autoritățile unei țări oferă 23.000 de euro, casă și teren pentru a locui pe o insula.
Cetățenii români au oportunitatea să primească 23.000 de euro, o locuință și un teren în insula Antikythera, pentru a-și stabili reședința aici, autoritățile locale urmărind să atragă mai mulți locuitori.
Astfel, cei care decid să se mute în acest colț de rai vor beneficia de aproximativ 500 de euro lunar, pe parcursul a trei ani, precum și de o casă și un teren pe care îl pot folosi pentru a-și începe o nouă viață.
Insula grecească este amplasată în Marea Egee, la jumătatea distanței dintre Creta și continent, insula este cunoscută pentru frumusețea sa naturală, cu plaje intacte, trasee montane și peșteri ascunse, oferind un refugiu pentru cei care caută liniște și natură. Durata călătoriei de la Atena este de 45 de minute cu avionul sau aproximativ două ore cu feribotul din Creta și patru ore de pe continent pentru a ajunge la frumoasa insulă.
În prezent, Antikythera are doar 24 de locuitori, iar infrastructura locală constă într-un magazin, un hostel și câteva locuințe disponibile pe Airbnb, însă lipsesc băncile și bancomatele, conform informațiilor furnizate de presa italiană.
Conform declarațiilor autorităților locale, insula din Marea Egee poate fi colonizată în special de familii tinere, care au cel puțin trei copii. Pe lângă oferirea terenului și a alimentelor, consiliul local de pe insula Antikythera promite și oportunități de angajare.
Cu toate acestea, accesul la insulă poate fi limitat, deoarece barca care livrează alimente și gaz nu poate acosta în condiții de mare agitată, fenomen frecvent mai ales în sezonul rece.
Antikythera nu este singurul loc din Europa care încurajează repopularea prin stimulente financiare. Spre exemplu, în Elveția există sate care oferă chiar și 50.000 de euro pentru a atrage noi locuitori.
Trei din 10 români ar fi de acord cu închiderea supermarketurilor şi hypermarketurilor în weekend
Doar 3 din 10 români ar fi de acord cu închiderea supermarketurilor şi hypermarketurilor în weekend, arată cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research, care şi-a propus să identifice atitudinile şi percepţiile românilor cu privire la propunerea micilor comercianţi privind închiderea marilor magazine la sfârşit de săptămână.
Conform sursei citate, 90% dintre români declară că obişnuiesc să îşi facă cumpărăturile din supermarketuri şi hypermarketuri. În topul preferinţelor consumatorilor se regăsesc pieţele (51%) şi magazinele de cartier/ din proximitate (42%). Ca tendinţă, se poate observa că atât persoanele mature peste 55 ani (66%), cât şi bărbaţii (56% bărbaţi versus 47% femei), preferă într-o măsură semnificativ mai mare să îşi facă cumpărăturile mergând la piaţă, acest aspect putând fi influenţat de obiceiurile tradiţionale de cumpărare şi de dorinţa de a achiziţiona produse proaspete şi locale.
Pe de altă parte, doar un procent de 14% dintre români obişnuiesc să îşi facă cumpărăturile plasând comenzi online, în special cei cu venituri mari de peste 8.000 lei (20%).
Referitor la comportamentele românilor care obişnuiesc să îşi facă cumpărăturile din supermarket sau hypermarket, studiul arată că 36% dintre aceştia îşi fac cumpărăturile atunci când au nevoie de produse, indiferent de ziua săptămânii. În acelaşi timp, 33% dintre aceştia optează mai degrabă pentru zilele lucrătoare, iar 31% preferă să facă achiziţii în weekend. "Este remarcabil să constatăm că, în pofida creşterii popularităţii cumpărăturilor online, supermarketurile şi hypermarketurile rămân principalele alegeri pentru cumpărăturile de produse destinate uzului casnic, oferind experienţe de cumpărături considerate a fi cele mai de încredere. De asemenea, datele studiului relevă şi faptul că românilor le place flexibilitatea când vine vorba de procesul de achiziţie, cei mai mulţi declarând că preferă să îşi facă cumpărăturile atunci când au nevoie, indiferent de ziua săptămânii. Această nevoie de flexibilitate şi adaptabilitate poate fi un răspuns la ritmul de viaţă alert şi la nevoile diverse ale consumatorilor, reflectând dorinţa acestora de a-şi gestiona timpul eficient şi de a avea acces rapid la produsele necesare", a menţiona Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research, într-un comunicat transmis marţi.
În prezent, 85% dintre români declară că au auzit de propunerea micilor comercianţi de a închide marile magazine în weekend sau de a stabili un program redus până la prânz, bărbaţii fiind în mai mare măsură familiarizaţi cu subiectul (89% bărbaţi vs. 82% femei).
Pe de altă parte, un sfert dintre tinerii cu vârste între 18-24 ani (26%) declară că nu au auzit de această propunere, comparativ cu procentul de 15% înregistrat la nivelul întregului eşantion.
Măsurând percepţiile românilor referitoare la acest subiect, 41% îşi manifestă mai degrabă dezacordul referitor la această iniţiativă, în special bărbaţii (45% bărbaţi vs. 36% femei) şi cei cu venituri mari, peste 8.000 lei (45%).
Doar 33% dintre români declară că ar fi de acord cu această iniţiativă, iar persoanele cu vârste între 35-44 ani (39%) se diferenţiază ca fiind cele mai dispuse să sprijine o astfel de schimbare. În acelaşi timp, 26% din respondenţi sunt nehotărâţi în privinţa iniţiativei, înregistrându-se o pondere semnificativ mai mare în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 (40%).
În scenariul în care supermarketurile şi hypermarketurile ar fi închise în weekend, cei mai mulţi dintre români declară că s-ar adapta şi ar fi atenţi să achiziţioneze din timpul săptămânii tot ce au nevoie (64%), în special cei cu vârste peste 55 ani (70%). 28% declară că ar merge la un magazin deschis din proximitate, în mai mare măsură cei între 18-24 ani (45%), categorie de vârstă recunoscută pentru dorinţa de a avea acces imediat la soluţii rapide, adaptate la ritmul lor de viaţă activ.
Pe de altă parte, 8% dintre români ar comanda online, în special tinerii între 25-35 ani (13%), care sunt adesea mai familiarizaţi şi cu utilizarea internetului şi a platformelor de comerţ electronic.
Studiul s-a desfăşurat online în perioada 22-27 martie 2024 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18Â, utilizatori de internet, din mediul urban. Mărimea eşantionului a fost de 1003 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare este Â/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. AGERPRES
O căţeluşă blocată într-o conductă a fost salvată de pompierii din Iaşi
O cățelușă rămasă blocată într-o conductă de 30 de metri a fost salvată de pompierii din Iaşi în urma unei intervenții contracronometru.
Potrivit pompierilor ieșeni, câinele a rămas blocat într-o țeavă lungă de 30 de metri. Apelul la 112 a fost făcut de șeful pompierilor voluntari din localitatea Ciurea. Echipajul ISU sosit la fața locului a decis să găurească asfaltul și conducta pentru a scoate câinele din interior. Ulterior, animalul a fost preluat de un medic veterinar și a ajuns la un adăpost.
"Cățelușa a fost salvată de către pompierii din Ciurea și din Iași după ce au spart tubulatura. Țin să mulțumesc pompierilor și Politiei Ciurea care au alertat pompierii și o asociație SAVE OUR HOME care a preluat-o”, a anunțat un localnic pe Facebook.
"Godzilla x Kong: Un nou imperiu" a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend, cu încasări de 1,2 milioane de lei
"Godzilla x Kong: Un nou imperiu" a debutat pe primul loc în box office-ul românesc de weekend, cu încasări de 1,2 milioane de lei, după ce a fost văzut în cinematografe de 37.477 de spectatori.
Filmul regizat de Adam Wingard, cu Dan Stevens, Rebecca Hall, Brian Tyree Henry în rolurile principale, a strâns 194 de milioane de dolari la nivel mondial la lansare. După trei zile de la lansare, este deja al treilea film cu cele mai mari încasări ale anului, după "Dune. Part Two" şi "King Fu Panda 4".
"Kung Fu Panda 4", cu Jack Black, a coborât pe poziţia a doua, în al treilea weekend de la lansare. Filmul animat a fost văzut de 14.880 de spectatori şi a generat venituri de 391.507 de lei. Producţia a încasat la nivel global 347 de milioane de dolari după patru săptămâni de la lansare. "Dune: Partea II" a coborât de asemenea, pe trei, în al cincilea weekend de la lansare, având încasări de 354.674 de lei. La nivel mondial, este cel mai vizionat film, cu 626 de milioane de dolari încasări. Debutul weekend-ului, filmul de aventuri "Regele Arthur", cu Mark Wahlberg, s-a clasat pe patru, după ce a fost urmărit de 5.690 de spectatori şi a încasat 166.210 de lei, potrivit datelor cinemagia.ro.
"Imaculata", horror de Michael Mohan, cu Sydney Sweeney în rol principal, a coborât în top patru locuri, până pe cinci, în al doilea weekend de la lansare. Filmul a avut încasări de 130.160 de lei.
S-au deschis terasele în Constanța: 15 lei paharul cu apă
Terasele din Constanța au furat startul sezonului estival și afișează deja prețuri care dau fiori în perspectiva lunilor calde ce vor urma. Astfel, o terasă modestă din Portul Tomis a ajuns să ceară 15 lei pentru un pahar cu apă și 17 lei pe un suc.
Ultimul weekend din martie a fost cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteo din România, iar proprietarii de terase din Constanța s-au gândit să-l celebreze cu prețuri demne de astfel de record.
Așa a ajuns ca o modestă terasă din Portul Tomis să ceară 15 lei pentru un pahar de 250 ml cu apă plată sau minerală, în timp ce o banală doză de suc la 330 ml costă 17 lei, un energizant 24 lei, iar o cafea 26 lei, potrivit Replica de Constanța.
Prețurile exorbitante vin și cu un bonus: servirea proastă, după cum descrie sursa citată. „Restaurantul nu este nici pe departe unul de talie înaltă sau cum s-ar spune de lux, am așteptat o jumătate de oră să-mi aducă nota, iar mâncarea nu a fost una calitativă. Bani mulți, servicii proaste. Nu mai supun despre faptul că un suc de la doză este mai scump decât o cafea”, a declarat un client.
Terasele din Portul Tomis au fost arhipline, în ciuda prețurilor exorbitante
Iar tendința prețurilor este una de uniformizare, din moment ce și la o terasă învecinată lucrurile stau cam la fel: 14 lei un pahar de 330 ml de apă plată, 15 lei un suc de 250 ml și 26 lei un energizant.
Chiar și așa, cu prețuri mai mari decât în cele mai de fițe localuri din București sau Mamaia de sezon, terasele din Portul Tomis au fost arhipline.
