MOZAIC STIRI NATIONALE: "Un preşedinte care ţine la Justiţie o va proteja de Cazancioc"
Prim-ministrul Victor Ponta l-a propus ieri pe Robert Cazanciuc în funcţia de ministru al Justiţiei. Plenul CSM a luat act de demisia acestuia din funcţia de procuror iar preşedintele Traian Băsescu a semnat imediat decretul de eliberarea a acestuia din funcţie. Potrivit lui Ponta, şeful statului a fost anterior informat privind numirea lui Cazanciuc la Justiţie. "Nu a avut nici un fel de obiecţie", a precizat premierului. După decretul de numire în funcţie, semnat de preşedinte, Cazanciuc ar urma să depună jurămantul. Procedura se va desfăşura, cel mai probabil, lunea viitoare, potrivit premierului Ponta.
Pe 16 iulie, în perioada cand era suspendat din funcţie, preşedintele Traian Băsescu nu avea tocmai cuvinte de laudă la adresa viitorului ministru. "Atata timp cat la Cotroceni va fi un preşedinte care va ţine la Justiţie şi o va proteja de astfel de numiri de tip Bălan sau ăla, Cazancioc (n.r. - Robert Cazanciuc), care a mai fost el purtător de cuvant pe la Parchetul General, tot coleg de promoţie cu domnul Ponta, a fost pe la externe şi îl tot vantura ventilatoarele zvonurilor că ar fi bun", declara atunci Băsescu, într-un interviu la B1TV.
Finul premierului?
Robert Cazanciuc a fost, pană ieri, Secretarul General al MAE din mai 2012, funcţie deţinută şi în perioada aprilie 2009-aprilie 2012. Înainte a fost purtătorul de cuvant al Parchetului General, iar în perioada 2001-2004 a făcut parte din conducerea Corpului de Control al premierului de atunci Adrian Năstase. Cazanciuc a fost coleg de promoţie la Facultatea de Drept cu Victor Ponta, şi apoi coleg în cadrul Parchetului de pe lîngă ICCJ. În presă s-a relatat în mai multe instante că Robert Cazanciuc ar fi finul actualului premier Victor Ponta şi că are cel mai mare salariu de bază din Ministerul de Externe. Cazanciuc a fost persoana responsabilă din MAE care a discutat cu presa în criza romanilor răpiţi în Algeria. În 2010, presa scria despre Cazanciuc că avea cel mai mare salariu de bază din MAE: 9.292 de lei, în timp ce ministrul de externe de la acea dată, Teodor Baconschi avea un salariu de "doar" 6.614 lei. Potrivit ultimei declaraţii de avere, Cazanciuc are un teren intravilan de 2.000 de mp şi o casă în Chitila şi un teren agricol de 8.000 mp în Prahova. El mai deţine un apartament de 61 mp în Bucureşti, şi două autoturisme - un Citroen din 2009 şi un Land Rover din 2008. Soţia sa, Rodica Cazanciu este, din iunie 2011, director comercial în cadrul companiei Tarom.
Cazanciuc a fost coleg de generaţie cu premierul Victor Ponta în cadrul Facultăţii de drept de la Universitatea Bucureşti şi, apoi, a fost coleg cu Victor Ponta în cadrul Parchetului de pe langă ICCJ.
Fata lui a fost model, tatăl ei a fost la fel
Tatăl Robertei Anastase, premiat cu 30.000 de euro de o companie de stat
Guvernul va sesiza DNA după ce Corpul de Control a constatat că, în calitate de consilier şef al directorului general şi de şef de departament la Conpet Ploieşti, Corneliu Anastase, tatăl fostului preşedinte al Camerei Deputaţilor Roberta Anastase, fostă miss, a încasat în patru ani prime de circa 30.000 euro. Concret, raportul făcut public ieri, arată că, în perioada 1 ianuarie 2009 - 31 decembrie 2012, Anastase a încasat prime în cuantum total de 126.508 lei. În aceeaşi perioadă, directorul general al Conpet, companie deţinută de Ministerul Economiei, a avut la dispoziţie un fond de premiere în sumă totală de 3,68 milioane lei, din care a acordat prime în mod preferenţial. Din controlul Guvernului reiese că distribuirea sumelor aferente fondului de premiere s-a realizat exclusiv în baza protocolului negociat de directorul general al societăţii cu Sindicatul Liber "Conpet Ploieşti", neexistând o metodologie referitoare la modul de calcul sau la criteriile de repartizare a fondurilor. De asemenea, în perioada supusă controlului, societatea a efectuat cheltuieli de protocol de peste un milion de lei, vizând în principal achiziţia de băuturi alcoolice (182.825 lei), parfumuri (80.729 lei), ceasuri de mână (44.440 lei), coşuri festive de sărbători (50.749 lei), seturi de scris de lux (36.770 lei). În plus, Conpet a achiziţionat, cu încălcarea dispoziţiilor legale, trei autoturisme în valoare de 201.284 lei, şase copiatoare în valoare de 33.480 lei şi mobilier pentru şase apartamente din Constanţa, în valoare de 62.000 lei. Totodată, în 2011 societatea a efectuat cheltuieli mai mari cu 13,64 milioane lei faţă de cele prevăzute în buget.
Conpet deţine şi operează sistemul naţional de transport al ţiţeiului prin conducte.
Iohannis îl contrazice pe Dragnea în privinţa regionalizării
Prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis, susţine că vicepremierul Liviu Dragnea "s-a grăbit" când a afirmat că deciziile se îndreaptă către structura celor opt regiuni de dezvoltare, întrucât această problemă nu a fost "suficient de bine studiată". "Domnul Dragnea a comandat un studiu şi a venit cu rezultatele studiului, ceea ce mi s-a părut un lucru bun. S-a grăbit puţin când a afirmat că cel mai bine e aşa, cu opt regiuni, fiindcă această chestiune nu a fost, după părerea noastră, suficient de bine studiată. Poate e cea mai bună variantă, dar poate nu", a răspuns Klaus Iohannis. "Dacă noi vom înfiinţa structuri care sunt legate de Bucureşti precum actualele judeţe, care sunt dirijate de ministerele din Bucureşti, atunci am înfiinţa judeţe puţin mai mari, lucru de care putem să ne lipsim. Regionalizarea face sens doar în măsura în care discuţia este purtată şi de jos în sus, nu numai de sus în jos. Regionalizarea face sens în măsura în care regiunile primesc sarcini, dar şi autonomia necesară pentru a le duce la bun sfârşit. Dacă dorim doar să facem structuri care administrează judeţele şi ţin cu totul de Guvern, mai bine nu facem regionalizarea", a mai spus Iohannis.
Obiectivul PDL, în 2016: peste 30%
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat la Realitatea TV, că obiectivul PDL este ca în 2016 să depăşească 30% la alegerile parlamentare. Întrebat, pe de altă parte, despre criticile aduse de Cristian Preda conducerii PDL privind "uselizarea" partidului, Blaga a răspuns: "Să nu-şi facă griji, gânduri domnul Preda, nu ne apropiem de USL. Facem opoziţie".
Întrebat, legat de foştii contracandidaţi la şefia PDL, dacă are încredere în Elena Udrea, Blaga a răspuns afirmativ, după care a adăugat: "Avem un proiect comun: PDL". "Doamna Udrea a fost un ministru bun", a mai spus Blaga. Întrebat dacă ar numi-o din nou ministru pe Udrea, Blaga a răspuns afirmativ. Potrivit lui Blaga, şi Anca Boagiu şi Gheorghe Ialomiţianu au fost miniştri buni. Referindu-se la relaţia PDL cu Traian Băsescu, Blaga a mai spus că aceasta este stabilită de însuşi preşedintele ţării în acest moment.
Blaga s-a referit şi la procesul de reorganizare administrativ-teritorială, precizând că acesta este necesar, însă nu în modul în care îl propune USL. "Sunt convins că vom boicota procesul de regionalizare al Guvernului. Vor să meargă pe cele opt regiuni de dezvoltare ale lui Cozmâncă", a spus Blaga.
Eurodeputatul PDL Cristian Preda afirmă că în prezent conducerea democrat-liberală pare a fi mai tentată să se opună lui Traian Băsescu decât USL, iar în curând acest lucru va forţa ruptura partidului.
Unul din zece romani va fi diabetic în 2030
Diabetul zaharat este a cincea cauză de deces la nivel mondial, reducând în medie speranţa de viaţă a persoanelor afectate cu 10% comparativ cu persoanele sănătoase. În România, peste 800.000 de persoane suferă de diabet zaharat şi se estimează că până în 2030 proporţia acestora va fi de 11,1% din populaţie, susţin specialiştii. Aproximativ 115.000 de pacienţi au inclusă în schema de tratament insulinoterapia.
Prof. dr. Nicolae Hâncu, preşedintele onorific al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, a subliniat ieri în cadrul unei întâlniri informale cu presa că "obiectivul oricărui diabetolog este asigurarea unui management eficient al diabetului, printr-un tratament uşor pe care pacientul să-l poată respecta". "De multe ori pacientul devine propriul duşman, deoarece amână pe cât posibil trecerea la insulinoterapie, amânare ce afectează starea sa de sănătate. Din fericire, astăzi avem un tratament care de 10 ani schimbă istoria insulinoterapiei în România. Este vorba de insulina glargin, cea mai studiată insulină din lume. Peste 80.000 de pacienţi au fost incluşi în studiile clinice cu insulină glargin, desfăşurate în toată lumea. Cel mai recent este studiul ORIGIN, la care a participat şi România. Studiul a demonstrat siguranţa cardiovasculară, oncologică şi diabetologică şi efectul neutru asupra riscului de cancer al insulinei glargin'', a subliniat prof. dr. Hâncu.
Tratamentul cu insulină este cel mai complex din patologia umană şi este foarte important să nu se renunţe pentru diabetul insulinodependent la ultimele tipuri de insulină, pentru siguranţa pacienţilor, dar şi pentru reducerea costurilor, a opinat prof. dr. Hâncu.
Doi nemţi acuză: Bulgaria nu a intrat în Schengen din vina Romaniei
Doi eurodeputaţi conservatori germani acuză Guvernul român de împiedicarea accesului Bulgariei în Schengen, contrazicând declaraţiile Berlinului, potrivit căruia măsurile celor două ţări în materie de justiţie şi corupţie sunt insuficiente. Astfel, europarlamentarul Manfred Weber, vicepreşedintele Partidului Popular European (PPE), a lăudat Bulgaria pentru pregătirea aderării sale la Schengen, în pofida votului de veto al Germaniei, pe 7 martie, care a blocat aderarea celor două state membre UE la spaţiul Schengen. Aderarea la Shengen s-a soldat cu un eşec din cauză că, în ultimii trei ani, Guvernul României s-a confruntat cu probleme constituţionale într-un mod contraproductiv, a declarat Weber. România şi Bulgaria "sunt abordate la pachet, iar motivul pentru care nu a avut loc extinderea Schengen ţine de România, ci nu de Bulgaria", a declarat vicepreşedintele PPE în cursul unui eveniment public, la Bruxelles.
Însă Weber a subliniat că socialiştii din Bulgaria, la fel ca de oriunde altundeva, "fac promisiuni pe care nu le pot onora". Declaraţiile au fost facute în cadrul unui eveniment, "extrem de politizat", după cum apreciază Euractiv. Acţiunea l-a avut ca prinicipal invitat pe Ţvetan Ţvetanov, fostul premier al Bulgariei.
