MOZAIC STIRI NATIONALE: Cioabă propune legitimaţii speciale pentru ţigani
Romii ar putea avea legitimaţii speciale, cu identitatea şi ţara de provenienţă, pentru a fi monitorizaţi, a anunţat Florin Cioabă. Autointitulatul rege al romilor a precizat ieri că problema emiterii acestor legitimaţii va fi discutată la Congresul Organizaţiei Internaţionale a Romilor, care va avea loc la Sibiu. "Vom încerca să găsim metode de a ne disocia de toţi cei care încalcă legile, care fac etnia de râs, dar nu numai etnia, ci şi ţările în care trăiesc, mai ales în cazul nostru, România. Vom încerca să eliberăm legitimaţii speciale care să arate identitatea şi ţara de provenienţă a fiecăruia, să-i monitorizăm mai bine în ţările în care sunt şi să putem să ne îndepărtăm de cei care comit acte antisociale. Facem acest lucru pentru că foarte mulţi romi care comit infracţiuni în Europa spun că sunt din România, ţara fiind singura blamată. Deşi în Europa trăiesc 13 milioane de romi, se vorbeşte doar de romii din România, nu şi de cei din Polonia, Germania sau Franţa", a explicat Cioabă. Întrebat cum vor fi făcute aceste legitimaţii, având în vedere că mulţi dintre romi nu au acte de identitate,
Elena Băsescu şi Vadim Tudor, invitaţi la Congres
Cioabă a precizat că vor fi legitimaţii speciale, diferite de cărţile de identitate, dar care vor avea coduri de bare gestionate într-o bază de date internaţională. "Legitimaţiile speciale vor fi monitorizate şi vor avea un cod introdus în calculator. Când un rom a comis o infracţiune în Europa, dacă va spune că este din România, în baza acelei legitimaţii, noi vom şti unde este şi dacă spune sau nu adevărul. Noi vom avea o bază de date cu toţi romii plecaţi în afara graniţelor", a afirmat Cioabă. În plus, Cioabă a spus că reprezentanţii Organizaţiei Internaţionale a Romilor vor să deschidă în fiecare capitală europeană câte un birou de informare destinat cetăţenilor romi, astfel încât "să aibă cine să-i îndrume, să-i consilieze, să nu mai cadă pradă diferitelor reţele de traficanţi". Cioabă a anunţat că tot la congres va fi înfiinţată o comisie formată din cei mai bogaţi reprezentanţi ai etniei, care vor avea rolul de a-i ajuta financiar pe membrii etniei.
Lideri ai romilor din 35 de state europene, dar şi din America, Australia şi India vor participa, de sâmbătă până luni, la Sibiu, la Congresul Organizaţiei Internaţionale a Romilor, printre invitaţi fiind şi Elena Băsescu şi Corneliu Vadim Tudor.
IPS Pimen îl compară pe Victor Ponta cu Alexandru Ioan Cuza
n el s-a arătat revoltat de propunerea premierului ca monumentele din Bucovina să fie finanţate din veniturile Regiei Pădurilor
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, a trimis premierului Victor Ponta o scrisoare în care susţine că nu este de acord cu soluţia propusă de acesta ca o parte din veniturile Regiei Pădurilor să fie alocate finanţării monumentelor istorice din Bucovina. În scrisoare, IPS Pimen arată că Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei este singura sursă sigură şi acoperitoare pentru conservarea valorilor de patrimoniu cultural.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor spune că soluţia avansată de premier este condiţionată de renunţarea la procesul de retrocedare a pădurii Bisericii, confiscată de regimul comunist. "Din punctul de vedere al dreptului bisericesc, ne este interzisă, sub pedeapsa cea mai mare, înstrăinarea bunurilor, a proprietăţilor bisericeşti", menţionează IPS Pimen.
Arhiepiscopul mai spune că soluţia propusă de Ponta sfidează legislaţia ţării, a CEDO şi legislaţia bisericească, susţinând că prin soluţia aminteşte de secularizare averii bisericeşti din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Totodată, el spune că părinţii stareţi şi maicile stareţe de la mănăstirile-monumente istorice din Bucovina au declarat că numai prin retrocedarea bunurilor Fondului Bisericesc, terenuri forestiere, se poate asigura resursa sigură şi acoperitoare pentru întreţinerea monumentelor istorice. "Pentru noi este imposibil, în situaţia de faţă, să acoperim cheltuielile necesare", a mai scris IPS Pimen.
Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina a cerut în instanţă retrocedarea unei suprafeţe de pădure cu o suprafaţă de 166.613 de hectare.
Statutul parlamentarilor, declarat din nou neconstituţional
A doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă, ieri, de Curtea Constituţională (CCR). În aceste condiţii, Statutul se va întoarce, din nou în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia Curţii.
Potrivit sesizării PDL, prin punerea de acord a Statutului parlamentarilor cu obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de Curte după prima sesizare, Parlamentul a menţinut soluţia sancţionării disciplinare pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese, reducând doar pedeapsa de la şase luni la o lună. PDL mai arăta că unele dispoziţii din ultima formă a Statutului parlamentarilor au fost introduse după ce Curtea a stabilit că acestea sunt neconstituţionale.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD), a spus ieri că declararea Statutului ca neconstituţional, din nou, era de aşteptat. "Păi nu v-am spus eu că Statutul e neconstituţional. Atunci când încalci regulile jocului, bineînţeles că şi Curtea Constituţională te sancţionază", a spus Zgonea. El a precizat că de data aceasta va conduce personal şedinţa de plen în care se va dezbate Statutul parlamentarilor, pentru a nu se mai repeta "erorile" făcute de parlamentari. "Îi voi convinge pe colegi că acum Statutul se poate întoarce ca un bumerang împotriva noastră. Eu sunt ca un catâr, am o temă, până nu o rezolv, nu mă las", a mai spus Zgonea.
Condamnat la 26 de ani de închisoare pentru îngroparea unor oameni de vii
Fostul patron al societăţii Sabina Product şi finanţator al clubului de fotbal Gloria Buzău, Sergiu Băhăian, a fost condamnat ieri definitiv de instanţa supremă la 26 de ani de închisoare. Cei trei complici ai săi, Edward Marian Mărculescu, Dan Liviu Iovan şi George Florian Oprea, au rămas tot cu pedepsele iniţiale, de 13 ani şi 6 luni de închisoare, 13 ani şi, respectiv, cinci ani închisoare. Instanţa a dispus încetarea procesului în cazul altor doi complici care au decedat între timp.
ICCJ a mai dispus, de asemenea, încetarea procesului în cazul unui alt complice al lui Băhăian, Adrian Grigoraş, după ce acesta a decedat, în toamna lui 2012, în Penitenciarul Rahova, din cauza unei cardiopatii ischemice. Grigoraş primise o condamnare de 22 ani de închisoare.
Cei cinci au fost reţinuţi în iunie 2010 de DIICOT pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune, omor şi instigare la omor deosebit de grav. Relatările privind crimele săvârşite de acuzaţi au înfiorat România. Doi bărbaţi au fost îngropaţi de vii într-o gospodărie din localitatea constănţeană Măgura, iar un al treilea a fost asasinat la comandă.
În noiembrie 2012, Sergiu Băhăian a fost condamnat la zece ani de detenţie într-un alt dosar, pentru o înşelătorie în care a căzut victimă o familie.
Senatorii complică munca procurorilor
Proiectul de lege privind punerea în aplicare a Codului de Procedură Penală a fost modificat de senatorii din Comisia juridică. Potrivit unui amendament aprobat de aceştia, în situaţia în care "ameninţările" pe motive de securitate naţională nu se confirmă, persoanele supuse acţiunii de interceptare a comunicaţiilor vor fi informate cu privire la investigaţia desfăşurată de către organele competente. Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Tudor Chiuariu (PNL), a precizat că legea va permite oricărei persoane supuse investigaţiei şi interceptărilor telefonice, care se consideră vătămată, să se adreseze instanţelor de judecată pentru a primi despăgubiri. El a precizat că le-a propus colegilor săi din comisie să admită şi un amendament care să instituie o "garanţie" împotriva trimiterii abuzive în judecată. "Astfel, judecătorul de Cameră Preliminară, instituţie introdusă prin noul Cod, să nu controleze numai legalitatea administrării probelor, ci să verifice şi dacă există suficiente probe pentru trimiterea unei persoane în judecată, astfel încât să eliminăm orice abuz care ar putea interveni, dat fiind faptul că trimiterea în judecată nu e controlată în niciun mod printr-o altă modalitate procedurală", a mai spus Tudor Chiuariu.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
