MOZAIC STIRI ECONOMICE: Turism a la Grapini : Nu-mi răspunzi la SMS !
Angajaţii Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), coordonată de ministrul delegat pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, nu mai pot folosi telefoanele mobile din data de 12 martie, pentru că abonamentele le-au fost suspendate deoarece nu există un contract între ANT şi operatorul de telefonie. Astfel, salariaţii ANT, care se ocupă printre altele de promovarea Romaniei în afara ţării, nu mai pot utiliza telefoanele mobile de serviciu. Ei nu mai pot nici suna şi nici primi apeluri. De pe telefoanele fixe din instituţie nu mai pot fi apelate numere de telefon internaţionale. Totodată, de pe telefoanele fixe din ANT nu mai pot fi apelate nici numere de telefon mobil din ţară. Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT), înfiinţată printr-o hotărare de Guvern intrată în vigoare în ianuarie 2013, are în jur de 150 de angajaţi. ANT este în subordinea Ministerului Economiei şi este coordonată de Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM, Turism şi Mediu de Afaceri. Pană la înfiinţarea ANT abonamentele de telefonie mobilă erau plătite de Ministerul Economiei. "Serviciul telefonic al angajaţilor ANT a fost întrerupt în data de 12 martie 2013. În acest moment nu funcţionează niciun telefon de serviciu în ANT", a declarat Mirela Matichescu, vicepreşedintele ANT. Ea a spus că serviciile telefonice au fost întrerupte pentru că nu există un contract semnat între ANT şi operatorul de telefonie mobilă. Întrebată ce măsuri vor fi luate pentru deblocarea situaţiei, Matichescu a afirmat că vor fi urmate "procedurile specifice achiziţiilor publice pentru semnarea contractului de furnizare a serviciilor telefonice". Matichescu a mai spus că în momentul de faţă, niciun funcţionar al ANT, indiferent de funcţie, nu mai poate folosi telefonul de serviciu.
Din reducerea TVA la paine vor caştiga doar producătorii
Ponta: Reducerea TVA la paine necesită provizioane de 120 milioane lei pentru semestrul al doilea u asta înseamnă că vom pierde cu toţii, singuri caştigători fiind producătorii
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că reducerea TVA la paine de la 24% la 9%, propunere discutată dar încă neaprobată de FMI, va necesita provizioane 120 de milioane de lei pentru semestrul al doilea. "Pentru paine, strict contabil, de la 24% la 9%, sunt 220-250 milioane de lei pe care să-i provizionăm din altă parte, pe an. E vorba de 120 de milioane de lei pe care îi provizionăm pe semestrul doi, ca şi cand i-am pierde", a spus Ponta. El a precizat că Guvernul nu are încă acordul FMI pentru reducerea TVA pentru unele alimente, arătand că această idee reprezintă un obiectiv politic care ar putea fi aplicat mai întai doar pentru paine. "Ideea e următoarea: nu avem acordul FMI. Avem o propunere pe care am discutat-o cu cei de la FMI. Lucrurile stau în felul următor: ideea noastră de a reduce TVA la 9% pentru o serie de alimente este un obiectiv politic şi economic pe care îl asumăm şi la care nu am renunţat. Cei de la FMI au spus: «O să aveţi o mare scădere a încasărilor din TVA». Contabil vorbind, au calculat şi au zis «O să aveţi o pierdere». Împreună cu domnul Daniel Constantin şi cu cei doi miniştri, domnul Chiţoiu şi domnul Voinea, ne-am hotărat să propunem şi vom discuta la următoarea întalnire cu cei de la FMI. Deci, nu avem încă acordul lor", a spus Ponta. Premierul a arătat că, mai întai, se va face un test pentru un singur produs, respectiv pentru paine, pentru semestrul al doilea. "Dacă la 31 decembrie 2013 tragem linie şi vedem că a avut dreptate FMI care spune «Aţi redus TVA şi aveţi bani mai puţini», înseamnă că proiectul nostru nu e corect. Dacă la 31 decembrie se va arăta că noi am avut dreptate şi un TVA de 9% duce în realitate la încasări mai mari, pentru că de fapt fiscalizăm ceea ce e nefiscalizat, ăsta e un argument valid de a extinde acest sistem şi la alte produse, la carne de exemplu, la lapte", a spus Ponta. Premierul a arătat că dacă producătorii de paine, văzand că au TVA mai mică, vor emite facturi şi dacă cetăţeanul va cere bon cand cumpără paine înseamnă că proiectul va fi unul de succes, iar din 2014 se va putea trece şi la diminuarea TVA pentru alte categorii de alimente. "Dacă se va dovedi că, de fapt, nici cu 9% nu vor oamenii din domeniu să emită facturi şi să combatem evaziunea, va fi o mare dezamăgire şi pentru mine şi pentru Daniel Constantin şi pentru toţi cei care credem în proiectul ăsta", a mai spus Ponta.
Legătura misterioasă dintre criza din Cipru şI Romania
Cipru va taxa cu 30% sumele care depăşesc 100.000 de euro din depozitele de la Bank of Cyprus u această instituţie financiară deţine Marfin Bank Romania
Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din Cipru, va aplica o taxă de 30% sumelor mai mari de 100.000 de euro din depozitele bancare, în cadrul acordului de ajutor financiar aprobat de Eurogrouop, a anunţat, luni un purtător de cuvant al guvernului cipriot, citat de AFP. Depozitele bancare sunt garantate în limita a 100.000 de euro. Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat în noaptea de duminică spre luni un acord care prevede sprijinirea Ciprului printr-un pachet de împrumutri externe de 10 miliarde de euro, condiţionat însă de o restructurare dură a sectorului bancar. Cipru trebuie să închidă a doua mare bancă a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki). Depozitele mai mici de 100.000 de euro vor fi preluate de Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit din ţară. Bank of Cyprus va prelua de la Cyprus Popular Bank şi o datorie de 9 miliarde de euro către mecanismul de lichiditate de urgenţă al Băncii Centrale Europene. Depozitele de peste 100.000 de euro de la Cyprus Popular Bank vor fi plasate la un loc cu activele neperformante, într-o bancă "toxică", unde sunt aşteptate pierderi mari. Depozitele negarantate de la Bank of Cyprus urmează să rămană blocate pană la recapitalizarea băncii. Bank of Cyprus este prezentă în Romania, avand 0,7% din activele la nivelul întregului sistem bancar, fiind proprietara Marfin Bank. Premierul rus Dmitri Medvedev consideră că decizia Ciprului de a taxa depozitele bancare negarantate este echivalent cu furtul. "Continuă, în opinia mea, să jefuiască prada", a declarat Medvedev, citat de Bloomberg. Rusia analizează implicaţiile acordului anunţat luni de Eurogroup, a spus el. Potrivit estimărilor din presa internaţională, cetăţeni şi companii din Rusia ar vea în depozite în băncile cipriote mai multe zeci de miliarde de dolari.
Cină cu şefii Bisericii Ortodoxe
Liderul Bisericii Ortodoxe din Cipru, arhiepiscopul Chrysostomos, se va întalni cu antreprenorii ruşi cu investiţii în ţară pentru a încerca să-i convingă să nu plece din cauza crizei bancare, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Chrysostomos va organiza joi o cină cu şefii companiilor importante prezente în Cipru, pentru a discuta cu aceştia să nu-şi mute banii în altă parte, astfel încat situaţia Ciprului să nu se deterioreze şi mai mult. Arhiepiscopul intenţionează să le amintească ruşilor că au avut mult timp de caştigat de pe urma dobanzilor şi prezenţei în Cipru, în timp ce în alte ţări ar fi primit o dobandă apropiată de zero. Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat un acord încheiat între Cipru şi Troica creditorilor internaţionali, punand capăt unei săptămani de incertitudini şi pericolului ca Cipru să devină primul stat forţat să părăsească uniunea monetară. Acordul prevede închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Cyprus Popular Bank (Laiki), la care statul deţine 84% din acţiuni, şi pierderi mari pentru deponenţi la cea mai mare instituţie de credit, potrivit Financial Times. Noul program încheie negocierile intense din ultimele zile, după ce Parlamentul cipriot a respins marţi taxarea tuturor depozitelor bancare, o condiţie din acordul iniţial pentru un pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro. Eurogroup a avizat acordul în noaptea de duminică spre luni, într-o reuniune care a început cu mai multe ore întarziere, din cauza discuţiilor pe muchie de cuţit între oficialii UE, ai FMI şi cei ai Ciprului.
Bancherii estimează un curs de 4,35 lei/euro
Garanti Bank estimează o creştere economică pentru acest an de 1,7%, pe fondul investiţiilor şi al creşterii absorbţiei fondurilor europene, o inflaţie de 3,9% la finalul lui 2013 şi o apreciere cu 2% a monedei naţionale, pană la un curs 4,35 lei/euro în decembrie. Estimările băncii pentru Romania se bazează pe o revenire modestă a producţiei în agricultură şi pe potenţialul implementării planurilor de privatizare anunţate, pe relansarea proiectelor de infrastructură şi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale europene, reiese din raportul macroeconomic aferent primului trimestru al anului întocmit de Garanti Bank. "În ciuda revizuirii în jos a prognozei de creştere econonomică pentru zona euro, proiecţia de creştere pentru Romania în 2013 rămane pozitivă, deşi modestă. Pentru primul trimestru, se aşteaptă doar o revenire minoră. Vanzările în sectorul retail în ianuarie 2013 au înregistrat o creştere anuală de 2,4%, revenindu-şi de la contracţia din luna anterioară, ceea ce e un semn bun pentru PIB-ul din primul trimestru", se spune într-un comunicat al instituţiei de credit. Guvernul a construit bugetul pentru acest an pe baza unui PIB mai mare cu 1,6% în termeni reali faţă de anul trecut, în timp ce FMI şi BNR au o estimare de creştere economică de 1,5%. Banca anticipează că rata inflaţiei va rămane între 5% şi 6% pană la mijlocul anului, urmand să scadă la nivelul de 3,9% la sfarşitul lui 2013. "Pentru perioada următoare, ne aşteptăm ca presiunile inflaţioniste să fie generate de preţurile la energie. Procesul liberalizării preţurilor la energia electrică agreat cu FMI va începe anul acesta, în iulie, cu 10%, şi va ajunge la 100% la finalul lui 2017. În plus, subvenţiile pentru energia verde vor creşte preţurile la energia electrică cu 8% anul acesta", apreciază economistul şef al Garanti Bank, Rozalia Pal. Totodată, investiţiile private, realizate prin privatizări şi estimate la aproximativ 1,5 miliarde de euro, vor atrage şi fonduri externe. Moneda naţională va înregistra o apreciere de circa 2% în cursul acestui an datorită îmbunătăţirii riscului de ţară şi a noilor alternative de investiţie, potrivit estimărilor Garanti, care se aşteaptă la o rată de schimb stabilizată în jurul valorii de 4,35 lei/euro la finalul anului şi la 4,25 lei/euro în 2014, dacă mediul politic rămane stabil. "Totuşi, rămane un risc politic în privinţa succesului proiectelor guvernamentale de reforme structurale, precum şi orice contagiune a crizei din zona euro în contextul unui spaţiu redus de intervenţie din parte băncii naţionale", mai spune Pal. Guvernul a proiectat în Strategia fiscal-bugetară revizuită pentru perioada 2013-2015 un curs mediu de 4,5 lei/euro pentru acest an.
Regele asfaltului rămane fără avioane
Romstrade Logistic Expres vinde două avioane Saab 340A către o firmă înregistrată în Guatemala cu 1,1 milioane dolari, a declarat Rudolf Vizental, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, administrator judiciar al firmei de transport aerian deţinută de Nelu Iordache. Contractul de cumpărare a fost încheiat, dar cele două aeronave se află în prezent într-o fază de reparaţii şi verificare, a spus Vizental. El a arătat că valoarea tranzacţiei este de circa 1,1 milioane de dolari, sumă care a fost depusă într-un cont escrow, vanzarea urmand să se realizeze după ce vor trece toate testele şi vor fi obţinute autorizaţiile de zbor extern. Tranzacţia este intermediată printr-un broker londonez, iar cumpărătorul este firma Star Aviation Services SA, înregistrată în Guatemala, potrivit sursei citate. Reprezentantul administratorului judiciar a precizat că tranzacţia a fost negociată înainte de intrarea Romstrade Logistic Expres (fostă Direct Aero Services) în insolvenţă, aprobată de Tribunalul Giurgiu în decembrie 2012. În afara celor două avioane, flota Romstrade Logistic Expres mai include un al treilea avion, aflat la reparaţii în Cehia şi care ar putea fi de asemenea cedat. "Avionul va fi probabil vandut, acesta este scenariul. Urmează să obţinem fondurile pentru a-l repara şi repatria", a afirmat Vizental. Administratorul judiciar urmează să facă o propunere privind reorganizarea sau falimentul companiei în maxim 30 de zile, a mai spus reprezentantul CITR. Potrivit datelor din tabelul preliminar al creanţelor, creditorii firmei au solicitat 67 milioane lei, fiind acceptată o creanţă de 66,9 milioane lei, din care 7,8 milioane lei sub condiţie. Printre cei mai mari creditori se numără Cessna Finance Export Corporation (15,1 milioane lei), ANAF (14,3 milioane lei), BRD (13,2 milioane lei), Romstrade (11,8 milioane lei) şi Blue Air Transport Aerian (8,58 milioane lei). Romstrade Logistic Expres, controlată de Nelu Iordache (75%) şi Gheorghe Cruceru (25%), a fost înfiinţată în anul 2007, avand drept obiect de activitate transportul internaţional de persoane în regim charter şi în regim de taxi, comercializarea produselor alimentare şi nealimentare la bordul aeronavelor, închirierea de autoturisme, vanzări pachete turistice şi bilete de avion.
Magazinele fraţilor Penescu, din nou la vanzare
Omul de afaceri Nicolae Sarcină, proprietarul firmei Succes Nic Com, a renunţat să cumpere cele patru hipermarketuri PIC, reţea aparţinand fraţilor Penescu şi aflată în faliment, astfel că lichidatorul judiciar PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services (PwC) le-a scos la vanzare. Cele patru hipermarketuri sunt în Piteşti (15.000 mp), Craiova (21.200 mp), Oradea (16.850 mp) şi Călăraşi (24.500 mp). PwC a scos la vanzare şi un teren de 78.900 de metri pătraţi deţinut de firma PIC în comuna Blejoi, în apropiere de Ploieşti, dar şi un hipermarket în Brăila (17.100 mp). Reţeaua PIC, controlată de fraţii Ilie şi Cornel Pe¬nescu, a intrat în insolvenţă la finalul anului 2009 şi se află sub administrarea judiciară a PwC. Într-o primă fază, Sar¬cină a închiriat spaţiile magazinelor PIC din Piteşti şi Cra¬iova, redeschise sub brandul Succes. Po¬tri¬vit planului de reorganizare aprobat, omul de afaceri voia să cumpere clădirile în care se află ma¬ga¬zinele din Piteşti şi Craiova, dar şi pe cele din Oradea şi Călăraşi, care ar fi urmat să fie redeschise sub marca Succes. Înţelegerea nu a mai fost însă parafată, potrivit reprezentanţilor lichidatorului judiciar. "Tranzacţia nu s-a mai putut realiza. Spaţiile sunt închiriate în continuare de compania Succes şi pot fi vandute cu chiriaşi sau fără chiriaşi", au declarat reprezentanţii PricewaterhouseCoopers Business Recovery Services.
Evazioniştii americani sunt căutaţI în Liechtenstein
Statele Unite au cerut autorităţilor din Liechtenstein să le furnizeze date despre fundaţii care pot fi folosite pentru a ascunde bani ai cetăţenilor americani de Fisc, potrivit Bloomberg. Statul american vrea să ştie cate fundaţii au fost înfiinţate de persoane cu împuternicire - avocaţi, contabili, consilieri financiari şi manageri de active - pentru contribuabili americani, potrivit unei scrisori trimise de Departamentul Justiţiei autorităţilor din principatul situat în Munţii Alpi. Va urma o cerere "formală" către persoanele împuternicite pentru activităţi financiare, a afirmat Departamentul de Justiţie. "Cererea de documente de la împuterniciţii din Liechtenstein este un important pas al anchetei, care va aduce lumină asupra rolului băncilor şi bancherilor în afara principatului", se menţionează în scrisoarea instituţiei americane, care aşteaptă un răspuns pană la 29 martie. SUA investighează cel puţin 11 firme cu activităţi financiare, inclusiv Credit Suisse şi Julius Baer Group, pentru că ar fi ajutat americani să-şi ascundă banii de Fisc. Noile date se vor adăuga informaţiilor obţinute printr-un prorgram de amnistie, în urma căruia 38.000 de americani au scăpat de judecată plătind taxe restante şi dezvăluind conturile offshore şi bancherii care i-au ajutat.
China a făcut 5.000 mld. dolari pe spatele ţăranilor
Autorităţile din China au caştigat în ultimele decenii aproape 5.000 de miliarde de dolari din vanzarea către dezvoltatorii imobiliari a terenurilor preluate de la ţărani, în multe cazuri prin confiscare, a declarat un economist chinez de top în presa locală, preluată de AFP. Profiturile din vanzarea de astfel de terenuri depăşesc rezervele valutare ale Chinei, cele mai mari din lume, de circa 3.300 de miliarde de dolari. În timp ce China trece printr-un proces masiv de urbanizare, confiscările de terenuri au condus la proteste numeroase, îngrijorand Partidul Comunist, care vede corupţia şi tulburările sociale drept ameninţări pentru puterea actuală. Legea prevede ca reprezentanţii statului să ofere despăgubiri de pană la 30 de ori valoarea producţiei terenului, dar în practică plăţile sunt foarte mici sau nu se fac deloc. Terenul preluat astfel de la ţărani este apoi vandut dezvoltatorilor imobiliari la preţuri ridicate. "Unele agenţii guvernamentale au caştigat circa 30.000 de miliarde de yuani, potrivit estimărilor conservatoare, din diferenţele de preţ din campania de urbanizare a ultimelor decenii", a declarat Wu Jinglian, economist la Centrul de Cercetare pentru Dezvoltare, o agenţie a executivului chinez. Suma de circa 30.000 de miliarde de yuani este echivalentă cu 4.800 de miliarde de dolari la cursul actual.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
