MOZAIC STIRI NATIONALE: O masă caldă în locul cornului cu lapte?
Mihnea Costoiu, ministrul delegat pentru Învăţămant Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, a declarat ieri că programul "Cornul şi laptele" ar putea fi înlocuit de programul "after-school" în care să se servească o masă caldă elevilor. "Mesajele venite din zona de învăţămant preuniversitar şi din presă arătau faptul că elevii nu mai consuma aceste produse (n.r.- cornul şi laptele). Acestea se strică de multe ori şi sunt aruncate. Întrebarea este de ce să aruncăm bani pentru un program care nu mai are căutare şi să nu facem o analiză foarte serioasă a necesitaţilor pe care copiii le au", a declarat ministrul, citat de Agerpres. Potrivit lui Mihnea Costoiu, "nu toţi copiii au nevoie de acest program. Poate că sunt zone unde copiii nu vin la şcoală şi este important să le oferim o masă caldă după şcoală pentru a-i atrage mai mult să frecventeze cursurile. Pe baza unei analize se va lua o decizie". Ministrul a afirmat că poate fi gandit în acest sens un program care să fie flexibil la nivel naţional, dar şi unul care să se adreseze diferitelor "zone sărace sau mai puţin sărace".
Funeriu: "Cei mici şi defavorizaţi sunt majoritari în mediul rural"
Premierul Victor Ponta a declarat marţi că programul "Cornul şi Laptele" trebuie regandit, pentru că, în formă actuală, nu reprezintă decat "o risipă de bani". Banii obţinuţi de la renunţarea la acest program ar putea fi folosiţi pentru after-school, a continuat prim-ministrul. El a apreciat că "partea bună" a programului Cornul şi Laptele "s-a epuizat şi acum multe zone aruncă banii degeaba". Victor Ponta a precizat că orice modificare a acestui program nu poate fi făcută mai devreme de începerea următorului an şcolar.
Pe de altă parte, fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, susţine că renunţarea la program ar fi "o eroare monumentală" dacă nu ar fi înlocuit cu o altă formă, mai bună, de furnizare de hrană. "Cei mici şi defavorizaţi sunt majoritari în mediul rural. Problema lor nu este «cu cine răman după ora 12». Problema multor copii din rural este ce mănancă", a scris Funeriu pe blog.
Tariful de "cazare" în spital intră în vigoare de la 1 aprilie
n pacienţii vor plăti o "taxă" la externare între 5 şi 10 lei, suma exactă urmand a fi stabilită de fiecare spital în parte
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat ieri că s-a aprobat actul normativ privind coplata. Astfel, pacienţii vor da între 5 şi 10 lei o singură dată la externare.
Eugen Nicolăescu a precizat că speră ca "această coplată modestă", care va fi plătită din 1 aprilie, să fie înţeleasă în scopul descurajării internărilor fictive, care consumă bani fără niciun fel de raţiune medicală, ci mercantilă.
El a explicat că este achitată o singură dată coplata, la externare, indiferent de durata de spitalizare, iar anumite categorii de pacienţi sunt excluse, printre care internările de urgenţă, toate internările pacienţilor cu boli cronice, a căror patologie necesită internări multiple, copiii până la 18 ani, gravidele şi lauzele, pensionarii care au pensii sub 740 de lei şi cei cu statut de persoane cu handicap. Ministrul a precizat că suma ce va fi achitată ca şi coplată va fi stabilită de fiecare spital, prin Consiliul de Administraţie, dar trebuie să se încadreze între 5 şi 10 lei.
Nicolăescu a mai spus că forma finală a Contractului cadru păstrează plata medicului de familie la 50% per serviciu şi 50% per capita, şi nu 70% per capita şi 30% per serviciu, cum a fost prevăzut în prima formă a proiectului.
Introducerea coplăţii la externare va genera frustrare printre pacienţi, pentru că nu este însoţită de creşterea calităţii serviciilor medicale, a declarat ieri, vicepreşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), Iulian Petre. El a susţinut că după introducerea coplăţii ar necesar să crească pentru pacient "măcar valoarea acordată pentru norma de hrană pe zi" în spital.
Ungaria, "şocată" de o declaraţie a lui Victor Ponta
Secretarul de stat din MAE ungar Eniko Gyori a anunţat că ambasadorul român la Budapesta, Alexandru Victor Micula, a fost convocat ieri, de urgenţă, la biroul său, pentru a oferi explicaţii în legătură cu declaraţiile făcute de premierul Victor Ponta privind instituirea de către UE a mecanismului de control doar din cauza Ungariei. Gyori a transmis nemulţumirea Ungariei faţă de afirmaţiile făcute de Victor Ponta, exprimând "şocul" în legătură cu aceste declaraţii. Gyori a făcut referire la recentul acord încheiat între Budapesta şi Bucureşti prin care s-a stabilit că liderii celor două state vor evita să transmită mesaje în presă şi vor rezolva disputele bilaterale prin canale diplomatice.
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că scrisoarea celor patru state membre care solicitau înfiinţarea unui mecanism pentru salvgradarea valorilor democratice se referea la Ungaria, nu la România, şi s-a arătat deranjat de faptul că este confundat cu premierul Ungariei, Viktor Orban.
Consiliul Europei: Banii să fie folosiţi la educarea romilor, nu pe seminarii
Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, le-a cerut ieri autorităţilor române ca banii disponibili pentru comunitatea romă să fie folosiţi pentru obţinerea de rezultate practice în educarea copiilor, nu pentru discuţii în seminarii şi ONG-uri. "Trebuie să fim mai orientaţi spre rezultatele concrete, să folosim mai bine fondurile disponibile. Se discută prea mult, sunt prea multe conferinţe, prea multe ONG-uri care trăiesc din aceste resurse şi nu funcţionează în mod neapărat spre beneficiul comunităţilor de romi. Acum trebuie să ne folosim de aceste resurse în modalităţi mai practice, mai ales pentru copiii din familiile rome", a afirmat Jagland. Aflat într-o vizită oficială la Bucureşti, el a precizat că a mers în împrejurimi pentru a-i vedea pe copiii romi şi a arătat că aceştia trăiesc în "condiţii groaznice", din care trebuie scoşi în primul rând pentru a putea fi apoi educaţi.
Băsescu cere Parlamentului o Constituţie în acord cu referendumul din 2009
Preşedintele Traian Băsescu a solicitat ieri Camerei Deputaţilor, să continue dezbaterile la proiectul de revizuire a Constituţiei transmis la Parlament în iunie 2011 şi care transpune rezultatele referendumului din 2009. "Reprezentanţii aleşi ai poporului trebuie să ţină cont de voinţa populară exprimată în mod direct prin referendum, când cu o majoritate covârşitoare, cetăţenii au optat în proporţie de 72,31% pentru trecerea la un Parlament unicameral şi de 83,31% pentru reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. De asemenea, prin proiectul de revizuire transmis legislativului, a fost conturată o nouă arhitectură instituţională, prin delimitarea mai clară a atribuţiilor şi raporturilor constituţionale, în acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi au fost clarificate unele reguli constituţionale referitoare la calitatea României de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO", se arată în scrisoarea transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Premierul, dispus să preia Ministerul Justiţiei
Premierul Victor Ponta a declarat că este dispus să îşi asume ca interimar conducerea Ministerului Justiţiei, dacă preşedintele Traian Băsescu va respinge nominalizarea USL pentru un nou ministru şi că poate propune noi şefi la Parchet şi DNA dacă există o soluţie eficientă şi corectă în acest sens. "Nu mi-am ascuns slăbiciunea pentru portofoliul Justiţiei", a precizat Ponta la RomaniaTV. Premierul a adăugat că îşi doreşte ca procurorii să fie numiţi cât mai repede, dar a precizat că nu poate avansa un termen în acest sens deoarece totul depinde în final de semnătura preşedintelui Băsescu, care "nu este un om foarte previzibil".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în urmă cu o săptămână, că i-ar mulţumi lui Dumnezeu ca Mona Pivniceru să fie numită judecător la Curtea Constituţională, pentru că premierul şi-ar putea asuma, astfel, ca interimar la Justiţie, propuneri pentru funcţiile de şefi ai Parchetului General şi DNA.
Iohannis: Este greu de imaginat existenţa USL după 2016
Prim-vicepreşedintele PNL Klaus Iohannis a declarat, ieri, că "după 2016 este greu de imaginat un USL", apreciind că Uniunea nu este făcută "pentru veşnicie". "Nici nu se fac astfel de coaliţii pentru termene foarte lungi, fiindcă nu sunt realiste şi nici fezabile. USL-ul a fost făcut pentru a rezista şi a guverna România până în 2016, după care, probabil, partidele care sunt în USL vor hotărî fiecare dacă merg singure în alegeri sau dacă se continuă USL-ul în această formă sau în altă formă. Aceste chestiuni nu sunt nici măcar discutate între persoane, iar între partide nici atât", a declarat prim-vicepreşedintele PNL. El a susţinut că "PNL se va întări în continuare şi, dacă va merge singur în alegerile din 2016, va avea un rezultat foarte bun".
Fenechiu îi lasă în ceaţă pe veteranii de război
Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a declarat ieri că nu poate da un răspuns legat de momentul distribuirii biletelor CFR pentru veteranii de război, întârzierile fiind din cauza bugetului. "Nu pot să vă răspund la această întrebare. Este o întârziere datorată bugetului", a spus Fenechiu într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări pe această temă.
Invalizii de război şi veteranii decoraţi cu ordine şi medalii au dreptul, potrivit legii, la 24 de călătorii gratuite cu trenul pe an (sau 12 dus-întors), iar veteranii de război nedecoraţi şi văduvele de război la 12 călătorii (6 dus-întors). Pentru călătoria pe calea ferată, beneficiarii acestor drepturi primesc bilete gratuite, nominale şi anuale.
