Crin Antonescu, chiulangiu şi ineficient
Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, şi deputatul PSD Viorel Hrebenciuc au înregistrat, în mandatul actual cea mai mică prezenţă nominală la voturile finale în Senat, respectiv Camera Deputaţilor, potrivit unui raport al Institutului pentru Politici Publice dat publicităţii vineri.
Antonescu a înregistrat la Senat o prezenţă de doar 6,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Superioară, fiind cap de listă. El şi-a exercitat votul de 129 de ori. La rândul său, Hrebenciuc a înregistrat o prezenţă de doar 27,1 % în cei patru ani de mandat la voturile finale din Camera Deputaţilor, fiind cap de listă.
Antonescu este urmat în topul parlamentarilor cu cea mai redusă prezenţă, în ordine, de senatorii Cătălin Voicu (PSD), Ioan Ghişe (PNL) şi Attila Vereştoy (UDMR). La Camera Deputaţilor, Hrebenciuc este urmat în topul celor cu cea mai redusă prezenţă, în ordine, de deputaţii Ioan Chisăliţă (PSD), Dan Păsat (PDL) şi Relu Fenechiu (PNL).
Cel mai harnic senator este Gheorghe David, de la PDL, care în patru ani de mandat a înregistrat o prezenţă de 98%, exprimând 2.080 de voturi.
El este urmat de senatorii Ion Ruşeţ (PDL), Vasile Borza (PDL), Iulian Urban (PDL) şi Dumitru Oprea (PDL).
Cel mai harnic deputat este Ovidiu Ganţ, de la grupul minorităţilor, care, în patru ani de mandat, a înregistrat o prezenţă de 99,7%. El este urmat de deputaţii Gheorghe Ciobanu (PSD), Cosmin Popescu (PDL) şi Marton Arpad (UDMR).
Patru ani de mandat, nici o lege adoptată
Crin Antonescu stă prost şi la capitolul iniţiative legislative transformate în lege. El a depus, în mandatul actual, 16 proiecte dar niciunul nu a devenit act normativ. Cu acest procent, liderul PNL se află pe locul trei, alături de Anghel Iordănescu, în topul celor mai ineficienţi senatori. Pe primul loc se află senatorul UNPR Şerban Mihăilescu, care a depus, în patru ani de mandat, 10 iniţiative, niciuna devenită lege. El este urmat de senatorii Varujan Vosganian (PNL) şi Constantin Sever Cibu, ambii cu câte 15 iniţiative depuse în patru ani, niciuna devenită lege.
La polul opus, topul senatorilor cu cele mai multe propuneri legislative devenite legi este condus de Emilian Frâncu (PNL), care a iniţiat în patru ani de mandat 135 de iniţiative, din care 22 au devenit legi, el având un procent de eficienţă de 16%. Frâncu este urmat de senatorii Gheorghe Bîrlea (PDL, 15% eficienţă), Gheorghe David (PDL, 15% eficienţă), Nicolae Dobra (independent, 15% eficienţă) şi Sorin Fodoreanu (PDL, 15% eficienţă).
La Cameră, deputatul UNPR, Marian Sârbu, a depus, în mandatul actual, şase iniţiative legislative, din care doar una a devenit lege, el ocupând locul trei, alături de social-democratul Radu Costin Vasilică. Topul este condus de deputaţii Mihai Lupu (PNL) şi Marin Boneş (PSD), ambii iniţiind câte şapte propuneri legislative, niciuna devenită lege.
În partea opusă, topul deputaţilor cu cele mai multe propuneri legislative devenite lege este condus de deputatul PDL Valeriu Tabără, cu 112 iniţiative, din care 23 au devenit lege, el având o eficienţă a activităţii legislative de 21%. Tabără este urmat de deputaţii Constantin Chirilă (PDL, 19% eficienţă), Petru Călian (PDL, 15% efiecinţă), Mircia Giurgiu (independent, 11% eficienţă), Amet Aledin (minorităţi, 10% eficienţă), Florin Iordache (PSD, 9% eficienţă), Mircea Grosaru (minorităţi, 8% eficienţă) şi Petru Movilă (PDL, 7% eficienţă).