Dreapta se relansează cu două luni înainte de alegeri
Lansarea ARD a fost precedată de reuniuni ale forurilor de conducere lărgite ale democrat-liberalilor şi celor de la Forţa Civică - Consiliul de Naţional de Coordonare al PDL şi Consiliul Naţional al PFC - în cadrul cărora s-a validat înfiinţarea Alianţei România Dreaptă.
"Alianţa România Dreaptă este gata de drum, dar trebuie să turăm motoarele. România are nevoie de normalitate. Normalitate înseamnă democraţie, stat de drept, domnia legii şi respect faţă de muncă. Vom continua procesul de restructurare şi modernizare statului. În numai cinci luni guvernarea USL îşi arată «roadele». Experimentele USL ne-au adus la marginea izolării. Noi am pregătit România pentru Schengen, USL a îndepărtat România de Schengen. Este timpul să punem România pe drumul corect", a declarat preşedintele PDL, Vasile Blaga, care şi-a exprimat speranţa că ARD va câştiga alegerile care vor urma.
Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Partidului Forţa Civică, a afirmat, la rândul său, că ARD este reprezentată de "România de dreapta" care va propune un îndreptar politic şi de guvernare. "Trebuie şă fim uniţi, loiali unii altora", a spus Ungureanu.
Momentul nu a trecut neobservat de cealaltă parte a baricadei. Preşedintele PSD a ţinut să afirme că Partidul Democrat Liberal se pregăteşte de "cei 40 de ani în deşert", respectiv de o lungă opoziţie. Victor Ponta a declarat că a trăit un astfel de sentiment la PSD, odată cu pierderea alegerilor pentru prezidenţialele din decembrie 2004.
Portretul robot al alegătorului: raţional, greu de păcălit şi tot mai neîncrezător
n descrierea aparţine sociologului Alin Teodorescu
Alegătorul român este deosebit de raţional, fără partizanate încăpăţânate, foarte greu de păcălit şi din ce în ce mai neîncrezător în "producţia de vorbe", fie ea provenind de la politicieni sau de la mass-media, afirmă sociologul Alin Teodorescu. Într-un interviu acordat Agerpres, în contextul în care pe 27 septembrie s-au împlinit 20 de ani de la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 1992, sociologul spune că agenda publică din România are o "remarcabilă stabilitate", de peste zece ani pe primul loc în agenda publică aflându-se combaterea corupţiei, apoi creşterea nivelul de trai.
Sociologul menţionează că, de doi ani, publicul românesc cere trei lucruri, care au fost denumite de sociologi "cele trei nule" - zero deficite, zero corupţie, zero demagogie -, dar niciun politician actual nu reuşeşte să îndeplinească aceste cerinţe.
De asemenea, Alin Teodorescu subliniază că mass-media generează creşterea volumului de cunoştinţe, dar nu determină comportamentul electoral. "România se află într-un stadiu istoric de scădere a participării la vot şi de dezinteres faţă de viaţa politică, stadiu prin care au trecut şi societăţile occidentale în anii '50-'60 ai secolului trecut", afirmă Teodorescu, adăugand că "se va reveni la o participare mai mare (poate 12-14 milioane de persoane), după ce dezinteresul faţă de politică îşi va fi epuizat atracţia". Pentru alegerile parlamentare din acest an, sociologul estimează o prezenţă între 8,5 şi 10,5 milioane de alegători.
