Românii trăiesc într-o ţară plină de pericole
Circa opt milioane de români (41% din populaţia ţării) locuiesc în zona seismică de intensitate mai mare sau egală cu VII pe scara Medvedev - Spoheuer - Karnik (până la 7 grade pe scara Richter), conform datelor furnizate ieri de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, cu ocazia prezentării echipamentelor achiziţionate în urma unei donaţii de 1,2 milioane lei a Petrom.
De asemenea, 7% dintre locuitorii ţării (circa 1,5 milioane persoane) se află în zona cu potenţial ridicat de producere a alunecărilor de teren sau afectată de alunecări primare/reactivate, 17% (circa trei milioane persoane) sunt dispuşi în zona cu potenţial mediu/scăzut de producere a lunecărilor de teren, 21% (circa patru milioane persoane) sunt afectaţi de inundaţii datorate revărsărilor unui curs de apă, scurgerilor de torenţi sau locuiesc în zone unde cantitatea maximă de precipitaţii înregistrată în ultimii 100 de ani depăşeşte 100 mm/24 ore.
Conform datelor IGSU, preluate de Agerpres, 13% din populaţia României (circa două milioane persoane) locuieşte în zona de influenţă a unui incendiu de pădure, 25% (circa cinci milioane persoane) în interiorul zonelor de planificare la urgenţă chimică, 1% (circa 200.000 persoane) în interiorul celor de planificare la urgenţă nucleară şi 24% (circa cinci milioane persoane) este dependentă de un sistem centralizat de utilităţi publice.
Anul trecut, IGSU a înregistrat 228.661 acţiuni de intervenţie ca răspuns la solicitările cetăţenilor, adică, în medie, au avut loc 626 intervenţii pe zi pentru cele 43 de centre operaţionale ale IGSU, în creştere cu 23% faţă de 2010. Din totalul intervenţiilor de anul trecut, 79% au fost în urma unor solicitări de asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare, 7% dintre intervenţii au fost la incendii, 7% la arderi necontrolate, 2% la acţiuni pentru protecţia comunităţilor, 2% intervenţii pentru asistenţă persoane şi 3% alte situaţii de urgenţă. În aceste acţiuni de intervenţie au fost salvate 5.082 persoane, dintre care 2.986 adulţi şi 2.096 copii, şi protejate bunuri în valoare de peste tei miliarde lei. De asemenea, au fost salvate 10.179 animale şi 4.022 păsări.
Primele echipamente de descarcerare în caz de cutremur
Petrom şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă au prezentat duminică echipamentele achiziţionate în urma contribuţiei de 1,2 milioane euro alocate în februarie 2012 de compania petrolieră. Noile echipamente constau în cinci autospeciale de intervenţie şenilate, vehicule speciale de intervenţie pe apă, uscat şi terenuri accidentate sau cu accesibilitate redusă, 10 corturi gonflabile, cu o capacitate totală de 100 de persoane, pentru personalul specializat şi victimele diferitelor dezastre, două bucătării mobile, destinate preparării hranei pentru personalul care desfăşoară misiuni de salvare în zone afectate de dezastre, 400 de seturi echipament de protecţie pompieri, echipamente pentru descarcerare în caz de cutremur (în premieră în România) şi echipament de deszăpezire de tip freză pentru drezine CFR.
Consiliul Concurenţei îi "execută" pe executori
inspectorii au administrat asociaţiei lor profesionale o amendă uriaşă pentru tratamentul discriminatoriu la care sunt supuşi candidaţii la posturi de executori judecătoreşti care nu au rude în sistem, în comparaţie cu ceilalţi
Consiliul Concurenţei (CC) a sancţionat Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România (UNEJ) cu amendă în valoare de 593.089 lei (aproximativ 131.798 euro) pentru încălcarea Legii Concurenţei, atât prin crearea unei bariere la intrarea în profesie, fixând o taxă excesivă şi discriminatorie, cât şi prin stabilirea unor cheltuieli de executare ce exced cadrul legal, potrivit reprezentanţilor CC.
În urma unei investigaţii declanşate de Consiliul Concurenţei în aprilie 2011, s-a constatat că, în septembrie 2010, UNEJ a introdus o taxă de intrare în profesie de 5.000 de euro, de la plata căreia erau scutite rudele şi afinii de gradul I ai celor aflaţi deja în profesie. În acest fel, s-a creat o categorie de privilegiaţi - rudele şi afinii de gradul I ai executorilor judecătoreşti prezenţi deja în profesie, care, prin scutirea de la plata acestei taxe, sunt avantajaţi în raport cu ceilalţi potenţiali executori judecătoreşti, creându-se toate premisele consolidării ideii de castă profesională bazată pe legături de familie.
De asemenea, UNEJ a identificat şi a stabilit o listă a cheltuielilor de executare silită aplicabile tuturor membrilor profesiei. Aceste cheltuieli excedau cadrul legal (Legea nr.188/2000), fiind diferenţiate de onorariile stabilite de ministrul justiţiei. Pe lângă aplicarea sancţiunii, Consiliul Concurenţei a impus UNEJ să elimine din statutul profesiei lista cu "cheltuieli de executare silită".
Astărăstoae: Uniunea Europeană să plătească pentru medicii români!
n preşedintele Colegiului Medicilor din România vrea ca UE să compenseze cheltuielile cu studiile celor care au emigrat
Uniunea Europeană trebuie să compenseze, sub diferite forme, cheltuielile educaţionale pentru absolvenţii facultăţilor de medicină din România care aleg să lucreze în statele europene, a declarat, ieri, prof.univ.dr. Vasile Astărăstoae, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Gr. T. Popa" din Iaşi. Vasile Astărăstoae, care este totodată şi preşedintele Colegiului Medicilor din România, susţine că Uniunea Europeană ar trebui să achite o parte din cheltuielile celor care s-au format în universităţile de medicină din ţară şi au preferat să lucreze în străinătate, acoperind astfel o problemă a sistemului de sănătate din ţările europene.
Conform sursei citate, din 2007 până în prezent peste 13.000 de medici români au plecat să lucreze în străinătate, iar de la începutul acestui an 1.605 medici şi-au găsit de lucru în spitalele şi clinicile din străinătate. Pentru şcolarizarea celor peste 13.000 de medici migranţi, susţine Astărăstoae, statul român a cheltuit cel puţin 3,5 miliarde de euro.
"Noi cerem cerem şi compensaţii, pentru că noi am muncit. Chiar dacă un ochi râde pentru că absolvenţii noştri sunt apreciaţi, celălalt plânge că nu îşi găsesc locul în această societate", a spus Vasile Astărăstoae.
