România, subiect negativ în presa internaţională
De la mineriadele din anii '90, presa internaţională nu a mai scris atât de mult despre România ca în ultimele două zile, în care a analizat critic referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, consemnând eşecul scrutinului şi faptul că politicienii români continuă disputele, ceea ce ar putea avea efecte negative asupra ţării. Desigur, cele mai multe articole au avut un caracter informativ, fiind trecute în revistă rezultatele referendumului şi prezenţa la vot, dar există numeroase opinii critice şi comentarii negative referitoare la contextul politic al referendumului şi la faptul că politicienii români nu reuşesc să pună punct unui război politic costisitor şi să se întoarcă la treburile ţării. Pe lângă informaţiile concrete, presa internaţională a încercat să anticipeze evoluţiile politice post-referendum, apreciind că preşedintele Traian Băsescu va rămâne, cel mai probabil, în funcţie, dar că disputele politice ar putea continua pe mai multe planuri.
Modul în care s-a ajuns la suspendarea preşedintelui Traian Băsescu este reamintit în tonuri foarte critice, făcându-se referire la "încălcarea principiilor statului de drept" şi la "atacul la adresa democraţiei". Euronews şi cotidianul spaniol El Mundo au apreciat negativ participarea scăzută la referendum, deşi această situaţie îl salvează pe preşedintele român de destituire, în timp ce alte articole au relatat despre participarea maghiarilor la referendum şi despre declaraţiile premierului ungar Viktor Orban, dar şi despre "fraudarea" voturilor şi cauzele lipsei de cvorum.
"O palmă răsunătoare pentru premierul Victor Ponta"
Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a redat declaraţia ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, care le-a cerut tuturor forţelor politice din România să înţeleagă rezultatul referendumului ca o "şansă pentru un nou început politic", revenind la o "colaborare constructivă". Presa internaţională a făcut şi scenarii sumbre în urma referendumului, care includ continuarea disputelor acerbe dintre premier şi preşedintele Traian Băsescu, cu efecte politice şi economice greu de anticipat; lipsa de legitimitate a lui Traian Băsescu în calitate de şef al statului; eventuale măsuri punitive la adresa unor membri ai USL în cazul în care Traian Băsescu va rămâne în funcţie. Au existat relatări ample referitoare la cvorumul de la referendum şi la procentul celor care au votat în favoarea demiterii lui Traian Băsescu. CNN a menţionat că "votul de destituire a fost invalidat cu puţin", în timp ce Reuters a titrat: "Cele mai multe voturi au fost în favoarea demiterii preşedintelui". Cea mai critică a fost presa din Marea Britanie (The Times, Reuters, BBC şi The Telegraph) şi SUA (CNN, Time, Boston Globe, Bloomberg), care a susţinut că Traian Băsescu "supravieţuieşte" referendumului privind demiterea sa din funcţie. The Independent, Wall Street Journal şi Huffington Post au arătat că preşedintele României "s-a luptat" pentru a-şi păstra funcţia politică. Absurdul situaţiei de la Bucureşti a fost sesizat de The Wall Street Journal, care a constatat că ambele părţi şi-au anunţat victoria după închiderea urnelor, în condiţiile în care consultarea este validată de un prag al prezenţei la vot de 50%, iar autorităţile electorale au estimat că pragul nu a fost atins la diferenţă mică. Euronews şi El Mundo au scris că "participarea scăzută la referendum îl salvează pe preşedintele român de destituire", in timp ce El Pais şi La Repubblica au apreciat rezultatul referendumului ca fiind o nouă victorie a lui Traian Băsescu.
Dacă o mare parte a presei internaţionale a analizat rezultatele raportându-se la Traian Băsescu, jurnalistul Karl-Peter Schwarz (Frankfurter Allgemeine Zeitung) i-a criticat aspru pe adversarii preşedintelui suspendat, spunând că referendumul "este o palmă răsunătoare pentru premierul Victor Ponta şi pentru complicele său, Crin Antonescu, dornic de a deveni preşedinte".
Nick Thorpe, corespondentul BBC pentru Europa Centrală, a prezentat drept cauze ale absenteismului temperaturile de vară şi "neîncrederea" în creştere în elita politică.
Vine Papa?
Anunţul a fost făcut de ministrul de Externe dar nu se cunoaşte încă data eventualei vizite
Ministrul de Externe, Andrei Marga, a anunţat ieri că o vizită a Papei Benedict al XVI-lea în România va avea loc "cât de curând". "Atunci când, în 1999, la invitaţia preşedinţilor Ion Iliescu şi Emil Constantinescu şi a Prea Fericitului Teoctist, Papa Ioan Paul al II-lea a vizitat ţara noastră, gazdele au primit promisiunea revenirii Suveranului Pontif în România. Revenirea va avea loc cât de curând, la o dată ce se va stabili ţinând seama de condiţiile proiectării şi realizării unei vizite papale. Ne bucurăm să constatăm că invitaţiile corespunzătoare sunt transmise şi că vom putea iniţia în curând, la Roma, discuţiile privind efectuarea vizitei Suveranului Pontif în România", a declarat Marga. El a adăugat că partea română caută să rezolve împreună cu Arhiepiscopia Romano-Catolică de la Bucureşti "temele sensibile" precum lucrările la Cathedral Plaza şi retrocedarea bunurilor aparţinând Bisericii Greco-Catolice. De asemenea, Marga a arătat că Guvernul român cooperează cu bisericile din România "la dezvoltarea învăţământului teologic, depăşind restricţiile impuse de Legea educaţiei naţionale în 2011".
Şi preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa, pe 3 iulie, în posibilitatea unei vizite apropiate a Papei Benedict al XVI-lea în România, cu prilejul primirii la Palatul Cotroceni a unei delegaţii a episcopilor catolici italieni.
Patriarhie: Subiectul nu a mai fost abrodat în ultima perioadă
Ierarhii Sfântului Sinod şi-au dat, în iulie 2010, acordul de principiu pentru o posibilă invitaţie a Sanctităţii Sale Papa Benedict al XVI-lea în România, dar nu există nicio dată convenită pentru un eveniment de acest fel, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. "Există dialog pe această temă, dar nu s-a convenit nicio dată privind vizita. În 2010, ierarhii Sfântului Sinod şi-au dat acordul de principiu pentru o posibilă invitaţie a Sanctităţii Sale Papa Benedict al XVI-lea în România. Atunci, Patriarhia Română a anunţat că va evalua momentul când va putea fi trimisă invitaţia, potrivit uzanţelor bisericeşti şi în consultare cu alţi factori implicaţi", a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Constantin Stoica. Potrivit părintelui, invitaţia către Papă se trimite numai în momentul în care, pe canalele diplomatice bisericeşti, se stabilesc data şi detaliile vizitei. "Nu există stabilită data şi nici nu au fost abordat subiectul în ultima perioadă", a adăugat purtătorul de cuvânt.
