Mozaic national: Ce cadou a primit un senator de Ziua Copiilor
Senatorul PSD Cătălin Voicu a fost condamnat vineri la cinci ani de închisoare pentru trafic de influenţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Cătălin Voicu a fost condamnat la două pedepse de trafic de influenţă, respectiv la 4 şi 5 ani de închisoare, iar pentru fals în înscrisuri a primit o pedeapsă de 1,2 ani de închisoare, el urmand să execute pedeapsa cea mai mare, adică 5 ani. Instanţa supremă a precizat că se deduce din pedeapsa de cinci ani perioada de arest preventiv executată de Voicu, din 30 martie 2010 pînă în 18 iulie 2011. De asemenea, magistraţii au decis confiscarea sumelor de 200.000 de euro şi 119.000 de lei de la senatorul Cătălin Voicu, prin obligarea plăţii respectivelor sume către stat, şi au instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile ale lui Voicu până la concurenţa sumelor confiscate de la acesta.
În acelaşi dosar, omul de afaceri Costel Căşuneanu a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu suspendare, pentru cumpărare de influenţă. Acesta va fi obligat, în perioada de supraveghere, să se prezinte regulat la serviciul de probaţiune, să anunţe orice schimbare de domiciliu şi deplasările care depăşesc opt zile. Fostul judecător al ICCJ Florin Costiniu a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la trafic de influenţă. Marius Locic a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu executare. Şi aici se va deduce perioada de arest preventiv. Judecătorii au mai dispus pentru Marius Locic şi Florin Costiniu interdicţia de a părăsi ţara.
DNA face recurs
Avocatul lui Cătălin Voicu a anunţat, imediat după pronunţarea deciziei, că va declara recurs. Acesta a notat că încadrarea juridică stabilită de procurorul de caz a fost modificată, dar nu substanţial, judecătorii neaplicand dispoziţia legată de infracţiune continuă.
La ultimul termen din dosar, DNA a cerut prin procurorul de şedinţă condamnarea lui Voicu la 9 ani de închisoare, 6 ani pentru fostul judecător Florin Costiniu şi cîte 5 ani pentru Costel Căşuneanu şi Marius Locic. Cătălin Voicu a declarat în ultimul cuvant că este nevinovat şi a cerut achitarea. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la completul de cinci judecători.
Senatorul PSD Cătălin Voicu este acuzat că ar fi primit sume de ordinul sutelor de mii de euro de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, pentru a interveni pe langă judecători şi poliţişti spre a obţine decizii favorabile în dosarele în care aceştia erau implicaţi (un litigiu comercial, respectiv un dosar penal pentru înşelăciune).
Banii ar fi ajuns la judecătorul Florin Costiniu, care l-ar fi ajutat pe Voicu să intervină pe lîngă magistraţii Secţiei Contencios administrativ şi fiscal din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în sprijinul companiei lui Căşuneanu.
De asemenea, în luna august 2009, Voicu ar fi pretins şi primit de la Marius Locic suma de 119.000 de lei în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte penale.
Şi procurorii DNA au anunţat că vor ataca decizia instanţei supreme.
Două romance ar fi fost ucise în masacrul din Houla
Informaţia nu a fost confirmată de MAE
Preşedintele comunităţii siriene din Timişoara, Ziad Mashalmeh, a declarat, vineri, că două tinere din municipiu, care erau plecate de mai mult timp în Siria, la tatăl lor, au fost ucise în masacrul din Houla. Potrivit dr. Ziad Mashalmeh, cele două tinere, în vârstă de 18 şi 23 de ani, erau surori din Timişoara şi se aflau la Houla, în Siria, unde se mutaseră de mai multă vreme la tatăl lor. "Săptămâna viitoare, va fi zi de doliu la Timişoara în memoria celor două fete şi a celorlalte victime ale masacrului. Cele două tinere, Ahma şi Misrin, aveau 18 şi 23 de ani, iar tatăl lor, Abdul al Hakim, a studiat Medicina în Timişoara. Acesta s-a căsătorit cu o timişoreancă pe nume Georgeta, mama fetelor, dar s-a întors în Siria. Fetele au plecat şi ele de mai multă vreme în Siria, la tatăl lor. Nu ştim unde locuieşte acum mama fetelor ucise la Houla. Facem apel pe această cale să ne caute ca să o ajutăm în aceste momente grele", a declarat Ziad Mashalmeh. Pană la închiderea ediţiei, Ministerul Afacerilor Externe nu a confirmat decesul celor două fete, Ambasada României la Damasc verificând această informaţie.
Amasadorul Siriei nu a fost încă expulzat din Romania
Ambasada Siriei la Bucureşti a comunicat, vineri, că nu a primit niciun document oficial în legătură cu reacţiile României faţă de situaţia din Siria.
Ambasada Siriei a răspuns astfel în legătură cu declaraţiile ministrului român de Externe, Andrei Marga, privind expulzarea ambasadorului sirian la Bucureşti, ca reacţie la masacrul din oraşul Houla. "Ambasada nu comentează aceste declaraţii întrucât nu a fost luată nicio decizie în acest sens de către autorităţile române. Ambasada nu a primit niciun document oficial în legatură cu acest posibil subiect", se arată în răspunsul Ambasadei Siriei la Bucureşti.
Ministrul Afacerilor Externe, Andrei Marga, a declarat că a propus Guvernului şi Preşedinţiei expulzarea ambasadorului Siriei la Bucureşti, dar şi rechemarea ambasadorului român la Damasc, ca formă de protest faţă de masacrul comis săptămâna trecută în oraşul sirian Houla.
Premierul Victor Ponta a declarat că propunerea Ministerului de Externe este corectă, dar autorităţile române trebuie să păstreze personal consular suficient care să-i ajute pe românii aflaţi în Siria.
Majoritatea victimelor masacrului de la Houla, din Siria, au fost executate, potrivit primelor rezultate ale unei anchete ONU.
Posibile fraude la bacalaureatul olimpicilor
COSR a solicitat ANST şi Ministerului Educaţiei demararea unei investigaţii, după ce la sesiunea specială organizată pentru olimpici au participat peste 900 de candidaţi, deşi la Centrele Naţionale Olimpice pentru Pregătirea juniorilor activează doar 108 sportivi cu vârsta de bacalaureat. Potrivit unui comunicat al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), forul prezidat de Octavian Morariu se arată neplăcut impresionat de promovabilitatea extrem de scăzută şi surprins de numărul mare de candidaţi. "COSR a solicitat ANST şi MECTS să demareze o investigaţie serioasă vizavi de modul în care au fost realizate înscrierile sportivilor de performanţă pentru sesiunea specială de bacalaureat din acest an, neplăcut impresionat de promovabilitatea extrem de scăzută şi surprins de numărul mare de candidaţi. Conducerea COSR a atras atenţia asupra disproporţiei evidente, în Centrele Naţionale Olimpice pentru Pregătirea Juniorilor activând 108 sportivi cu vârsta de bacalaureat, iar numărul de candidaţi la această sesiune specială a fost 900. COSR a solicitat oficial lista cu elevii - sportivi care au dat examenul de bacalaureat în sesiunea specială din acest an, criteriile care i-au recomandat pe fiecare în parte, şi persoanele implicate în selecţie", se arată în comunicatul COSR. De asemenea, forul olimpic a mai atras atenţia asupra faptului că nu a fost niciodată informat despre perioada în care au loc astfel de sesiuni, şi nici consultat la stabilirea criteriilor de selecţie.
Promovabilitatea la sesiunea bacalaureatului pentru participanţii la olimpiade şi competiţii internaţionale, care s-a organizat în Bacău, este, potrivit ultimei centralizări, de 34,2%, înainte de soluţionarea contestaţiilor.
O judecătoare leşinată
Judecătoarea Maria David de la Secţia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - judecată pentru fapte de fapte de corupţie - a leşinat, vineri, de mai multe ori în sala de judecată, înainte să înceapă audierea denunţătorilor ei de către colegii săi magistraţii de la Secţia penală a ICCJ.
La termenul de vineri al procesului, judecătorii instanţei supreme aveau stabilită audierea omului de afaceri Petru Blanda, condamnat definitiv în urma unui proces pentru care judecătoarea Maria David ar fi pretins peste 200.000 de euro, în schimbul intervenţiei de a-l scăpa de închisoare. Totodată, trebuia audiat vineri şi şoferul lui Blanda, care a denunţat de asemenea faptele judecătoarea David. Înainte ca instanţa să înceapă audierea celor doi denunţători, judecătoarei Maria David i s-a făcut rău şi a leşinat în boxa acuzaţilor. În acest context şedinţa de judecată a fost suspendată, fiind solicitată prezenţa medicului de la cabinetul instanţei. Cei prezenţi la şedinţa publică de judecată au fost evacuaţi din sala de şedinţă, iar ulterior pentru că magistratul ar mai fi leşinat încă o dată s-a decis amânarea audierii denunţătorilor pentru data de 11 iunie.
Procurorii anticorupţie au reţinut-o, în 28 februarie, pe judecătoarea Maria David, pentru că ar fi pretins 200.000 de euro de la o persoană pentru a interveni pe lângă foştii săi colegi de la Curtea de Apel Ploieşti să admită o contestaţie pentru anularea unei condamnări.
Fiica fostului ministru Dijmărescu, găsită moartă într-un hotel din Japonia
Fiica fostului ministru de Finanţe Eugen Dijmărescu, în vârstă de 36 de ani, a fost găsită moartă într-o cameră a unui hotel din insula japoneză Okinawa, decesul survenind, se pare, în urma unui atac de cord, potrivit primelor informaţii. Alina Dijmărescu era absolventă a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, cunoştea şase limbi şi lucrase în trecut pentru Lehman Brothers. Atacul de cord ar fi survenit din cauza suprasolicitării.
În Japonia, morţile din suprasolicitare la serviciu sunt atât de frecvente încât pentru ele s-a definit chiar un cuvânt: karoshi, care, în traducere liberă, înseamnă "moarte de la prea multă muncă".
Primul asemenea caz a fost raportat în 1969, când un bărbat de 29 de ani, căsătorit, a murit în departamentul de curierat al celui mai mare ziar naţional din Japonia.
Proiectul Ponta-Antonescu privind uninominalul, identic cu unul PDL din 2010
Proiectul iniţiat în aprilie 2012 de Victor Ponta şi Crin Antonescu pentru introducerea uninominalului într-un tur este identic cu un proiect depus de 35 de parlamentari PDL în septembrie 2010 şi care se află pe ordinea de zi a plenului Camerei, unii dintre semnatari susţinându-l şi acum.
Proiectul iniţiat de liderii USL a fost adoptat rapid de Senat, în forma iniţială, iar ulterior a fost modificat la Camera Deputaţilor, în sensul eliminării pragului electoral pentru formaţiunile politice care intră în Parlament şi adoptării unor amendamente vizând minorităţile. Celălalt proiect, iniţiat în septembrie 2010, a trecut tacit de Senat şi se află pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor.
PDL a depus, joi, o sesizare la Curtea Constituţională în legătură cu proiectul USL privind uninominalul şi care a fost adoptat săptămâna trecută de Cameră. Cu toate acestea, unii democrat-liberali care sunt iniţiatori ai proiectului depus în 2010 îl susţin în continuare.
Totuşi, iniţiativa semnată de parlamentari democrat-liberali nu elimină pragul electoral de 5% aplicabil partidelor pentru a intra în Parlament, dar nici pragul alternativ cu trei colegii la Senat câştigate şi şase colegii la Camera Deputaţilor. Totodată, iniţiativa a fost semnată şi de 13 parlamentari PSD, în frunte cu deputatul Mircea Duşa, dar şi de doi liberali, între care Tudor Chiuariu.
