CEDO: Reducerile salariale din 2010 respectă drepturile omului
Prin decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 6 decembrie 2011 în cauzele Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat neîncălcarea de către Statul român a dispoziţiilor articolului 1 din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţie, sub aspectul reducerii cu 25% a salariilor, informează site-ul Hotararicedo.ro, citat de HotNews. Potrivit sursei citate, soluţia Curţii, extrem de importantă pentru instanţele interne, este de natură să pună capăt controversei legate de respectarea drepturilor fundamentale ale omului în contextul reducerii cu 25% a salariilor, ca urmare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
CEDO a confirmat interpretările succesive ale Curţii Constituţionale, dar şi pe acelea ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un recurs în interesul legii, pronunţat însa într-un aspect subsidiar, infirmînd unele interpretări izolate ale instanţelor judecătoreşti competente să soluţioneze cauze privind conflictele de muncă.
Reprezentanţii USL anunţau, anul trecut, că îi vor sprijini, prin acordarea de consultanţă juridică gratuită, pe cetăţenii care vor să atace la CEDO legile austerităţii.
Pe ce s-a bazat statul român
În cazul menţionat, cei doi reclamanţi sînt angajaţi în cadrul Primăriei din Chişineu Criş, judeţul Arad. Printr-o decizie din 21 iunie 2010, salariile le-au fost reduse cu 25%, pentru o perioada de şase luni (3 iulie 2010 - 31 decembrie 2010), în temeiul Legii nr. 118/2010, reducere care le-a produs o pierdere salarială totală de 757 lei, respectiv de 3346 lei.
Reclamanţii s-au adresat instanţelor judecătoreşti, dar Curtea de Apel Timişoara a tranşat cazul apreciind că măsura are caracter temporar şi există o legătură de proporţionalitate între mijloacele utilizate (reducerea cu 25% a cuantumului salariului) şi scopul legitim urmărit (reducerea cheltuielilor bugetare/reechilibrarea bugetului de stat). În consecinţă, reclamanţii s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului. Prin decizia de inadmisibilitate pronunţată, Curtea a reamintit că dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului nu conferă un drept de a primi un salariu într-un anumit cuantum. Nu este suficient ca un reclamant să invoce existenţa unei "contestaţii reale" sau a unei "plîngeri credibile".
O creanţă poate fi considerată drept o "valoare patrimonială", în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, numai atunci cînd are o bază suficientă în dreptul intern, spre exemplu atunci cînd este confirmată de o jurisprudenţă bine stabilită a instanţelor. Revine statului să stabilească, de o manieră discreţionară, ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare.
Totuşi, atunci cînd o dispoziţie legală este în vigoare şi prevede plata anumitor beneficii, iar condiţiile stipulate sînt respectate, autorităţile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora, atîta timp cît dispoziţiile legale rămîn în vigoare. În mod similar, un reclamant poate invoca o ingerinţă în dreptul la respectarea bunurilor sale, în ce priveşte salariile, atunci cînd a fost recunoscut printr-o hotărîre judecătorească dreptul la o creanţă suficient de bine determinată împotriva statului pentru a fi exigibilă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Mesajul preoților de la biserica romano-catolică Focsani de Paștele ortodox 2024, către către iubiții lor frați și surori în Cristos
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
sfinta naivitate, acum 4500 zile, 3 ore, 21 minute, 51 secunde 
